1,136 matches
-
În 2006 se anunța lansarea romanului Ziua când a descălecat șobolanul, la Editura Fundației Pro. De negăsit. Există, în schimb, o prezentare, din care reiese că avem de-a face cu un bloc, o șobolăniță gestantă, un poet erotic, o prozatoare onirică, și cu inventatorul bacteriei frumuseții - ce poate elimina un apartament ca pe o toxină. Elemente, în mare, regăsibile în volumul de față. Dacă avem în vedere că Mihuleac spune că o carte apărută la o editură mică nu există
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
de neobișnuita Zelda Fitzgerald, formând o triadă cu splendidele ediții ale romanelor celebrului ei soț: Marele Gatsby și Blândețea nopții de F. Scott Fitzgerald. Din spațiul francez vine un bestseller semnat de Hélène Grémillon, Confidentul, exemplu de succes al unei prozatoare contemporane. Surpriza extraordinară o aduce Humanitas fiction prin seria de autor Ezra Pound, primul volum cuprinde poezia. Se conturează o triadă impresionantă, căci după seriile de autor dedicate lui Fernando Pessoa și lui T.S. Eliot, seria Ezra Pound dovedește un
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
rău, chiar și gingășia genuină a lumii, dacă, plecînd de la ea, nu poate obține forma livrescă de calitate. Și totuși, nu pot înțelege de ce, despre Yourcenar, se spune că este romancieră. Scriitoarea franco-belgiană e orice altceva, dar nu romancieră. E prozatoare, poetă, eseistă, dar nu romancieră. Nu știu nici o carte a ei în care firele narative și ansamblul viziunii să te îndreptățească să vorbești de un roman. Tocmai de aceea nu am înțeles niciodată de ce Alexis sau Obolul visului sînt considerate
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
în această a doua carte, unde numărul personajelor ar părea să îndreptățească o asemenea etichetare, nu poate fi vorba de un roman. Sînt două motive pentru care nu pot vedea în Yourcenar o romancieră. Mai întîi, pentru că nu este o prozatoare de cursă lungă, ea simțindu-se bine pe bucăți literare de întindere mică: elementul ei de predilecție sunt povestirile, eseurile sau fragmentele confesive la persoana întîi. În al doilea rînd, deoarece nu poate empatiza cu personajele cărții - cum este cazul
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
unor inexplicabile efecte luminoase. Concluzia, la vremea respectivă, a fost aceea că este vorba de OZN-uri. Legând tragedia medievală de apariția acestor stranii semnale luminoase, autoarea este însă tentată să acorde credit unei alte interpretări apărute în presă. Scrie, prozatoarea, cu rigoarea omului de știință, acomodat cu toate sursele de cunoaștere ale lumii contemporane: "Ani mai târziu am citit într-o revistă că OZN-ul de la Chiraleș e doar una dintre aparițiile luminoase care stăruie în preajma locului unei tragedii, sute
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
nu le-a găsit vreun merit deosebit, se pare că ei și, mai ales, urmașii lor au fost într-un final marii învingători. Inteligentă, bine informată, posesoare a unei siguranțe stilistice de invidiat, Flavia Teoc se anunță drept una dintre prozatoarele de mare perspectivă din literatura română a noului val. Romanul Kyrie Lex oferă o măsură a indiscutabilelor sale posibilități narative.
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
Cronicar Numărul din aprilie al Convorbirilor literare găzduiește un tulburător interviu cu prozatoarea Herta Müller. Sinceritatea și spontaneitatea scriitoarei germano-române nu are cum să nu impresioneze, cu atît mai mult cu cît viața de care a avut parte în România lui Ceaușescu seamănă cu subiectul unui roman picaresc. Urmărită și supravegheată de Securitate
Dialog cu Herta Müller by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9669_a_10994]
-
Române. Este o carte scrisă cu afecțiune și cu o profundă cunoaștere a subiectului, ceea ce adesea nu este, din păcate, cazul unor occidentali care vizitează Bucureștii. In descrierile plimbărilor prin oraș, din primele capitole ale cărții, poate fi observată sensibilitatea prozatoarei. Scriitoarea Catherine Durandin este mișcată de acest “vertij al tristeții care emană din București, o tristețe tenace devenită ca un drog necesar, această tristețe a dezarticulării timpurilor care te cuprinde la fiecare vizită. O tristețe îmblânzită” (p.37) (traducerile pasajelor
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
Anamaria Beligan (versiunea în limba română a unui text intitulat Fatherland și publicat în antologia Daugthers and Fathers, Fiice și Tați, University of Queensland Press, 1997). E o evocare, scrisă cu talent, a țării, dar și a tatălui, la întoarcerea prozatoarei în România anului 1995, după treisprezece ani de absență: „Prin urmare, plecarea ei din țară fusese un protest împotriva lumii lui, a valorilor lui, a ipocriziei și compromisurilor lui. Își afirmase astfel personalitatea printr-o negație: ce convenabil! Ce simplist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]
-
nici o tradiție, nici federație de canotaj, iar lucrurile trebuiau luate de la zero. Erau bani, chiar mulți, dar care nu suplineau lipsa spiritului de competiție, a ideii de înaltă performanță. Singurii sud-americani care sunt ambițioși, spunând că sunt europeni, sunt argentienii (prozatoarea Ioana Pârvulescu scria: „Se spune despre argentinieni că sunt niște italieni care vorbesc spaniola și vor să treacă drept englezi”). A participat cu sportivii din această țară la o sumedenie de concursuri din Ecuador, Mexic, Argentina, Peru și a avut
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
nici o tradiție, nici federație de canotaj, iar lucrurile trebuiau luate de la zero. Erau bani, chiar mulți, dar care nu suplineau lipsa spiritului de competiție, a ideii de înaltă performanță. Singurii sud-americani care sunt ambițioși, spunând că sunt europeni, sunt argentienii (prozatoarea Ioana Pârvulescu scria: „Se spune despre argentinieni că sunt niște italieni care vorbesc spaniola și vor să treacă drept englezi”). A participat cu sportivii din această țară la o sumedenie de concursuri din Ecuador, Mexic, Argentina, Peru și a avut
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
legăturile cu țările de origine, dar în orice caz, cu rudele din Occident și SUA, în virtutea unei firești vocații internaționaliste, învederate și de onomastica folosită de autoare. Talentul epic al Taniei Lovinescu merge mână-n mână cu performanta intuiție psihologică, prozatoarea excelând nu numai în psihologia bătrâneții, ci și în psihologia femeii singure. Marica, acostată de Morel, bărbatul "fluture" dornic de palmares erotic și deci incompatibil cu sentimentele solide, dăinuitoare, intervine exact într-un moment de criză a acestuia (atac de
Portrete în mișcare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12532_a_13857]
-
Gabriel Dimisianu De o bună primire a avut parte la apariție, în 1966, micul roman Blana de focă al Mayei Belciu, cartea de debut a unei prozatoare despre care azi se vorbește puțin. Ne-o readuce în atenție Editura Albatros, care i-a publicat recent Blana de focă, însoțind-o de o scrisoare de la Mircea Eliade din 1969. O scrisoare mai mult decât flatantă pentru destinatară. Își
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
mari satisfacții de existența unor scriitori ca Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Al. Ivasiuc, citise Iarna bărbaților și Intrusul. Dar să revenim la Maya Belciu. În deceniul șapte al trecutului veac, într-un climat incipient de dezgheț cultural, timid, ezitant, noua prozatoare se înfățișa cu o carte curajoasă, adică decontaminată de ideologie. Nu ținea să demonstreze ceva, să militeze pentru ceva, cum i s-ar fi impus înainte, ci numai să proiecteze o lume de ficțiune, de roman, cu personaje ale căror
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
oameni murind, lume venind peste lume, dar toate astea erau dincolo, ca umbrele, pluteau ca în vis și n-o atingeau". Cornel Ungureanu, într-un studiu mai vechi, vorbește despre "proza etnografică", "descriptivă" a Mayei Belciu, impresionat desigur de capacitățile prozatoarei de a evoca un ținut specific, concurată în acțiunea ei poate numai de Sorin Titel, în ciclul său de romane în care a înfățișat mediul bănățenesc de mici așezări urbane. Criticul remarca la Maya Belciu "exactitatea detaliului", "finețea observației", ascuțimea
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
ultim, bătrânului deposedat de toate bunurile pământești, iar acum și de tăinuita blană de focă în zadar tăinuită, un mesaj care ar suna astfel: nimic nu vom lua cu noi dincolo, în marea călătorie. Un moralism discret, bine supravegheat de prozatoare, irizează în final paginile aceste cărți în care ni s-a vorbit despre eșec și despre lipsa de sens a goanei după înavuțire. O temă clasică.
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
prea pregnant în recentul dicționar apărut. Horea Poenar a pactizat mai clar cu Corin Braga și Ruxandra Cesereanu, poate numai întâmplător datorită unor afinități culturale sau temperamentale. Așa se explică faptul că în acest dicționar Ruxandra Cesereanu - o poetă, o prozatoare și o eseistă, fără îndoială, cu mari merite - beneficiază, printr-un evident răsfăț, de un articol mult prea lung (14 pagini și jumătate) și în mare parte nepotrivit cu un dicționar, iar Corin Braga de unul mai moderat ca spațiu
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
Extravaganțe), Veronica, meretrice e scrittora (Veronica, prostituată și scriitoare) - premiul Fondi la Pastora. In creația literară a Daciei Maraini poezia a avut și are, după mărturisirea ei, o apariție fulgurantă, în momente izolate, de specială trăire emoțională. Cu toate acestea, prozatoarea a publicat până în prezent șase volume de versuri care n-au trecut neobservate de către specialiști și cititori: Crudeltà all'aria aperta (Cruzime în aer liber), Donne mie (Dragi femei), Mangiami pure (N-ai decât să mă mănânci), Dimenticato di dimenticare
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Dar fiecare carte trebuie judecată în parte, nu pornind de la renumele scriitorului, ci de la ea însăși. Deși ai scris multă proză, ești și poetă. În care dintre aceste două ipostaze te regăsești mai deplin? Fără nici o îndoială în cea de prozatoare. Poezia se citește foarte puțin iar eu nu mă consider poetă. Am scris poezie, dar numai uneori. Principala mea ocupație este aceea de a scrie romane. Sunt o povestitoare. Mai apropiat decât poezia îmi este teatrul, pentru că îl simt o
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
păcate, punerea lui în practică se dovedește pe cît de anevoioasă, pe atît de riscantă. Principalul pericol care amenință narațiunea este prolixitatea. Adunînd laolaltă monologuri, pagini de jurnal, secvențe dramatizate, versuri, definiții tip dicționar (în spiritul postmodernei hibridizări a genurilor), prozatoarea are ambiția să cuprindă cît mai multe felii de realitate disparate despre care să spună tot, sau oricum aproape tot, să recompună, din aceste fragmente imaginea totalității, a lumii de aici și-a celeilalte, servindu-se de un instrument lingvistic
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
antagonice, nu se concurează, dar nici nu se mai exclud, ci se alătură, se juxtapun. Așadar - ,juxtalism" sau ,juxta-realism". Fără a fi cel dintâi dintre prozatorii români care procedează astfel (din cât am mai citit am întâlnit modalități asemănătoare la prozatoarele clujence Mariana Bojan, Dora Pavel sau Ruxandra Cesereanu), Marius Tupan este cel care desparte procedeul de metaforă, de poezia pe care autoarele amintite, ca poete în primul rând, nu le-au evitat. El vine cu determinarea epică propriu-zisă. De aiurea
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
mai degrabă sensul metaforic: limba fiecăruia dintre noi e rezultatul unui proces - conștient sau inconștient, în proporții greu de stabilit - care ne marchează trecerea prin lume. Într-o conferință, "Speaking in Tongues", susținută în decembrie 2008 la New York Public Library, prozatoarea Zadie Smith descrie felul în care vocea ei (accentul și lexicul) s-au modificat conform dorinței de a pătrunde în lumea "școliților", a "literaților", dar și în raport cu dubla ei identitate, "albă" și "neagră": Vocea cu care vorbesc acum, această voce
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
umple cu o materie și veche și nouă. Veche în măsura în care ilustrează comportamente omenești comune, tipice, cum se zicea odinioară, feluri de a reacționa ale oricui trece prin anumite împrejurări în decursul unei vieți. Este nouă totodată prin ceea ce îi aparține prozatoarei și numai ei, ca experiențe sufletești sau de viață socială. Cartea stă, evident, pe un fond autobiografic bogat, este roman autobiografic în termeni expliciți, dacă este să ținem seama, de pildă, de un indiciu precum acesta: data de naștere a
O carte complexă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5487_a_6812]
-
de limbi străine, care, prin fructuoasă colaborare cu unele edituri, au oferit cititorilor, prin excelente traduceri, un număr impresionant de opere fundamentale ale literaturii universale. Printre acești eminenți oameni de cultură se numără și Smaranda Cosmin, ea însăși poetă și prozatoare, autoare a unor remarcabile tălmăciri din operele lui Montaigne, Diderot, Prévost, Jules Verne, Leon Șestov, Dino Buzzati și alții, precum și a eseurilor proprii despre Marguerite Yourcenar. La acestea s-a adăugat, cu puțin timp în urmă, un binevenit Mic dicționar
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]
-
dedicat literaturii române, intitulat România: sete de comunicare și subintitulat Romancierii contemporani lasă în urmă trecutul sau istoria țării lor (ilustrat de portretele a patru nume semnificative: Mircea Eliade, Marin Preda, Mircea Cărtărescu și Marin Sorescu) și semnat de tânăra prozatoare Elena Houzouri cuprinde o privire rapidă asupra evoluției literaturii române de la începuturi până astăzi, cu accent pe boom-ul editorial al ultimilor ani. "În Grecia, ceea ce cunoștem despre literatura română se concentreză îndeosebi pe două nume: Mircea Eliade și Panait
Literatura română în Grecia by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9782_a_11107]