8,957 matches
-
plan. Totuși, nu e cazul să invocăm temeiuri atât de categorice. Autoarea Chenzinelor aduce vorba (mult mai des decât ar fi de așteptat) de poezie. Câți dintre autorii discutați de ea nu sunt, la origine, poeți ? Mai mult, câtora dintre prozatorii investigați nu li se relevă merite lirice (despre unul din romane aflăm chiar că e un „imens poem deghizat”). A doua observație continuă promisiunea pe care o făceam la începutul acestei cronici: aceea de a reveni asupra algoritmului în virtutea căruia
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
notația prinde la un moment dat chipul reportajului. Este urmărită amănunțit călătoria cu trenul de la București la Pietroșița. Scriitorul surprinde peisajul, înaintarea trenului („Trenul urcă sensibil.”), chipuri feminine foarte pregnant observate și consemnează apariția unor idei... Într-un periplu cu prozatorul M. H. S. întîlnește „În șosea, un om (care, n.n.) tîrăște de frînghie cîinele negru otrăvit ieri de stăpîna sa, apoi apare ea însăși în vîrful colinei și ne însoțește, pînă la Telefoane, unde ne despărțim. Convorbire vivace, de genul
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
ca și cînd ar avea două și cu prispă deschisă. De la poartă pînă la ea, spațiu magistral.” Însă, chiar în acest moment, vine teama, exprimată prin compararea scrisului cu realitatea: „Mă tem că reportajul meu nu spune nimic.” Este îndoiala prozatorului, a scriitorului care, pentru redarea deplină a Realității, are nevoie de ceva mai mult decît scrisul denotativ, are nevoie de conotație, poate de ficțiune, de altceva decît discursul referențial. Continuă însă discursul inițiat, pentru că acest tip de scriere îl ajută
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
Petrescu este conștient că scriitorul trebuie să se scrie pe sine și că acesta poate rămîne „invulnerabil” prin scrisul probat de „o pagină consistentă”. Dar suferința destructurează ritualul scrisului, tulbură mîna care scrie, trezește sentimentul nimicniciei. Din miezul acestui sentiment, prozatorul notează descumpănit (9 februarie 1980): „Nici notația de agendă nu e pentru oricine.” Și, mai jos: „Scrisul nu e pentru oricine. Acum nu mai sunt doar ce am simțit toată viața că nu sunt, un scriitor; acum sunt analfabet. // Retras
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
scris. Este una dintre cele mai dureroase constatări. Cititnd în Scînteia un articol de Florin Mugur cu titlul Omul de rînd, eroul de prim-plan al prozei noastre, unde este așezat alături de D. R. Popescu, Nicolae Ciobanu și Sorin Titel, prozatorul este de acord cu trimiterile făcute de comentator la momentele și schițele, ca și la nuvela Dăuă loturi de I. L. Caragiale, dar observă că „Editorul meu a reținut deci, de la mine, importanța specială a nuvelei, nu și interpretarea mea: dimpotrivă
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
pagini de neîntrecut. Se oprește în pragul analizei textului, fie că e vorba de Criticele liderului junimist, fie că e vorba de poeziile lui Eminescu. Niciodată analizele nu vor fi son fort , dacă le exceptăm pe acelea stilistice din Arta prozatorilor români. Tocmai înclinația spre ideile generale îl va determina să se consacre unor studii precum Dualismul artei sau Estetica. De altfel, Vianu nu e un creator, ci un consolidator, spirit mai curând didactic decât artistic, erudit și circumspect. O singură
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
a afirma că importanța contribu- ției poetului german constă într-un aspect al operei nerelevat de nimeni înainte. Karl Gross, cunoscut pentru severitatea lui, i-a trecut cu vederea cutezanța, ceea ce poate însemna că observația lui Vianu era corectă. Arta prozatorilor iese complet din linia de preocupări de până atunci a lui Vianu, care încearcă prima apropiere de textul literar. Nici un altul dintre contemporanii lui critici nu se arătase interesat de stilistică. Vianu îl are ca model declarat pe Karl Vossler
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
erudiția autoarei surprinde detalii atît de infime încît scoate la lumină personaje de care nici măcar nu știai că există în opera lui Dostoievski. E cazul lui Semion Iakovlevici din Demonii, personaj „scrîntit întru Domnul, cu darul prezicerilor“, cum îl descrie prozatorul rus. În Semion Iakovlevici autoarea vede întruchiparea unui pseudoisihast, simulacru pitoresc al sfinților de odinioară: „În toată creația dostoievskiană probabil că nu există caricatură mai grotescă a isihasmului decît cea realizată în portretul lui Semion Iakovlevici. A vorbi despre ratare
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
Nicolae Coan Cunoscut ca prozator și jurnalist cultural (conduce revista electronică „Prăvălia culturală”), Cornel Mihai Ungureanu își face debutul ca dramaturg, după o serie de nominalizări la Premiile UNITER sau la festivaluri de dramaturgie originală românească. Cartea sa Soții, prietene, amante a apărut recent la
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
Gabriel Dimisianu Nepotul de frate al lui Marin Preda, Sorin Preda, prozator el însuși și jurnalist, a avut fericita idee de a întocmi o carte de mărturii dedicate marelui scriitor. A convocat lume din categorii diverse, nu la întâmplare, ci să fi avut legături de un fel sau de altul cu viața
Reconstituirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2424_a_3749]
-
Am spus carte de mărturii, folosind un termen de cuprindere cât mai largă (amintiri, interviuri, convorbiri întrerupte, refăcute, transcrieri neavertizate ale unor schimburi de vorbe de la Siliștea etc.). Rezultă o evocare din perspective variate a omului Preda și, totodată, a prozatorului, ca și a relațiilor de tot felul cu cei din jurul său. Sunt evocări ale omului și scriitorului surprins în tot felul de ipostaze, trecând prin diferite medii și epoci, după cum i se acordă atenție și operei literare care pe unii
Reconstituirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2424_a_3749]
-
Marină Constantinescu Unul dintre cei mai importanți scriitori ai generației ^80, poet, prozator, eseist, deținător a numeroase și prestigioase premii naționale și internaționale, tradus în franceză, germană, maghiară, spaniolă, olandeză, Mircea Cărtărescu a pășit, de curînd, în lumea teatrului. Și nu oricum. L-a ajutat său l-a invitat să treacă pragul regizoarea
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
de orice condiționări, de unde știu eu că literatura lui, posibil valabilă, nu va fi împinsă la margine de dragul direcției? În treacăt fie spus, orice direcție e rezultatul acțiunii concertate a unor persoane sau a unor personalități. Poate că eu, ca prozator, mă simt bine în raport de criteriile reprezentanților acestei direcții, dar tot eu, ca prozator, trebuie să mă retrag într-o prudență strategică față de orice direcție care nu pornește dinspre mine. În ultijmii ani am discutat cu mai mulți scriitori
Directiile în literatură by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18190_a_19515]
-
la margine de dragul direcției? În treacăt fie spus, orice direcție e rezultatul acțiunii concertate a unor persoane sau a unor personalități. Poate că eu, ca prozator, mă simt bine în raport de criteriile reprezentanților acestei direcții, dar tot eu, ca prozator, trebuie să mă retrag într-o prudență strategică față de orice direcție care nu pornește dinspre mine. În ultijmii ani am discutat cu mai mulți scriitori cu intenții de direcție. Nu mi-a plăcut dorința lor de a vămui literatura. Am
Directiile în literatură by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18190_a_19515]
-
ce fel de mașinații a ajuns documentul acesta fundamental <în vigoare>?". Însă "politichia" perfida, insolenta și deformatoare de adevăr a Spinului e cercetată în speță pe terenul specific lui Sergiu Pavel Dan, universitar din Cluj (născut în 1936, fiul cunoscutului prozator al cărui nume se regăsește într-al d-sale), care este literatura. Feluritele tendențiozități au azvîrlit asupra multora dintre capitolele ei umbre grele, favorizînd clișeele corespunzătoare. Un caz caracteristic: Școală Ardeleana. Sub imperativul istoriei "angajate", manualele școlare apreciază pînă în
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
Cezar Petrescu. Sergiu Pavel Dan îl acuză pe Divinul critic (ori, zice d-sa, pitoresc, mai curînd... "Împielițatul"!) de a-l fi defăimat cu bună știință pe autorul Întunecării, din dorința de a-si amplifica, în epoca, propriul loc de prozator: "Toată această mașină detractoare a reușit să acrediteze trei teze: 1) Cezar Petrescu nu este un mare romancier . (p. 683) Locul al treilea pe podium trebuie așadar cedat altcuiva. 2) Cezar Petrescu nu este un romancier balzacian. Argumentul? Luciditatea intelectuală
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
există un răi și - un iad în care intrăm cu toții după purtări? (cu exclamația aceea în mine, ironică, "Ce-s copil?!") - la care Balotă, senin, îmi răspundea: Bineînțeles că da!" Avem printre noi, la acest sfîrșit de secol, un nou prozator, nu numai un mare umanist. Un alt mărturisitor de texte, opunînd răului, nu răzbunarea pătimașa, opunîndu-i, ca unui analfabet agresiv neștiind ce face, textul, reflecția, gîndirea, constiinta creștină europeană, care, alăturate, izbăvesc... Cîți autori care au facut închisoare nu se
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
cu o scoarță în motive populare românești, toata literatura ce se întindea dincolo de zidurile casei sale. Așezat totdeauna în scaunul larg și comod din spatele biroului, primea cu multă amabilitate și asculta cu răbdare, dar și cu interes, vizitatori - poeți sau prozatori, tineri sau bătrîni, debutanți sau consacrați - cărora le stătea la dispoziție fără să facă nici un fel de discriminare în privința vîrstei sau a condiției sociale, zilnic între orele 5 și 8 după-amiază, sau în fiecare duminică seară, cînd aveau loc ședințele
Biroul si biblioteca maestrului by Pericle Martinescu () [Corola-journal/Journalistic/18197_a_19522]
-
este ea, cu bune și rele, putem avea parte de evenimente pe care nu ni le putem explica și poate că este mai bine așa. Te implici, trăiești povestea cu tot eul tău, ceea ce, hai, să fim sinceri, prea puțini prozatori reușesc. Și, încă de la primele lecturi, mi-am adus aminte de vorbele unui prieten, mult mai înțelept decât mine, pe care acum, iată, le-am folosit ca moto. Recent am primit volumul Amuleta și alte stranii povestiri, o apariție, de
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
Pavel Globa a prezis că Ucraina nu va mai exista. În 2014, Rusia va intra în război din cauza celebrului blestem al lui Lermontov, potrivit site-ului efemeride.ro. Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la nașterea marelui poet și prozator Lermontov, datele legate de ceremoniile care vor fi efectuate în memoria să, vor fi nefaste pentru Rusia, a spus Globa. Astrologul crede că Mihail Lermontov a avut viziuni întunecate și nu întâmplător a scris poemul Demonul. În anii în care
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
dictat de împrejurări specifice, literatura de ficțiune și în primul rând romanul au revenit în atenție. Se poate chiar vorbi despre o contribuție concertată la reafirmarea romanului a generației mature (N. Breban, D. Țepeneag, C. Țoiu, Augustin Buzura) și a prozatorilor din seriile următoare, până la cei mai tineri (Dan Stanca, Radu Aldulescu, Horia Gârbea, Cătălin Țîrlea, Al. Ecovoiu, Daniel Bănulescu, Răzvan Rădulescu, Adrian Oțoiu ș.a.). Cât privește producția de romane ante-decembristă unii vorbitori au socotit-o depreciată în multe zone ale
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
Laurențiu Ulici a împins mai departe descrierea acestei lumi de apocalips cultural, avertizând că în fața televiziunii nimic și nimeni nu rezistă. Totul dispare, televiziunea nu!" a profețit cu drăcească satisfacție abia ascunsă președintele Uniunii Scriitorilor, lăsându-ne pe toți gânditori, prozatori și critici. Ce va face autorul de romane în această perspectivă, cum să scrie și cum să parvină, prin scrierile lui, la cel pentru care scrie și care trebuie câștigat, în condițiile arătate, pentru actul lecturii? Despre noua psihologie a
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
cu proiectele dictatoriale ale regelui Carol al II-lea, al cărui "om" devenise Argetoianu. În anii trecuți au apărut Memoriile lui Argetoianu, acide și vitriolante, relevînd în autor un mare, fin portretist și, prin aceasta și alte calități, efectiv un prozator cu har în despărțămîntul memorialisticii, altfel zicînd în domeniul literaturii subiective. Aceste memorii au fost redactate în 1932-1934, pe baza materialului adunat în agendele sale de jurnal. în 1935 reîncepe să țină un jurnal, botezat maiorescian, Însemnări zilnice, pe care
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
mi se pare foarte bună și este ocazia să fac cîteva precizări. Nu am început cu traducerea, nu am început cu eseul, am început cu poezia. Scriam poezie încă din anii 60. Eram într-un cerc de prieteni, poeți, critici, prozatori: Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Nicolae Breban, Mircea Ivănescu, Modest Morariu, Petre Stoica. Eram un grup cu preocupări comune, schimbam opinii, ne întîlneam mereu. Poemele publicate în '70 sînt scrise cu cel puțin 10 ani înainte; cam tot atunci au început
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
fără agresivitate ideologică, fără ifos. Exact așa cum ne-ar plăcea să o trăim și să o întemeiem pe durata lungă." * În paginile de proză ale numărului l-am găsit pe multitalentatul nostru colaborator Pavel Șușară (critic de artă, poet, gazetar, prozator și și altele) cu o năstrușnicie ce poartă titlul Povestea povestitorilor - un experiment literar postmodern virtuoz (și deloc virtuos) pornind de la coroziva poveste a lui Creangă. Cum ceea ce am putut citi nu e decît primul capitol dintr-un volum în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]