1,943 matches
-
rămîne superficială și inadecvată. Limba și vorbirea nu sînt legate însă numai de latura intelectuală a psihicului omenesc, ci sînt implicate chiar la nivelul sensibilității, manifestarea fenomenelor senzitive și perceptive fiind orientată de schemele și diviziunile oferite de ele. Desigur, psihicul uman ca formă specifică de reflectare a realității nu se poate structura decît prin comunicare, ce presupune trecerea de la latura senzorială la operarea abstractă cu ajutorul gîndirii și la exprimarea prin limbă. În psihic este cuprinsă conștiința, expresie nu numai a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
schemele și diviziunile oferite de ele. Desigur, psihicul uman ca formă specifică de reflectare a realității nu se poate structura decît prin comunicare, ce presupune trecerea de la latura senzorială la operarea abstractă cu ajutorul gîndirii și la exprimarea prin limbă. În psihic este cuprinsă conștiința, expresie nu numai a relației cu lumea înconjurătoare, ci și a reflectării propriei ființe. Imposibilitatea existenței, dezvoltării și manifestării conștiinței în afara limbii este un aspect evident, dar chiar fenomenele psihice inconștiente nu se pot determina fără a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fapt o parte a lingvisticii (a științei limbii) care se ocupă de toate proble-mele orientate spre generalul și logicul din fenomenele lingvistice, ceea ce nu este posibil decît printr-o cooperare cu psihologia, adică cu știința care studiază fenomenele psihice 296. Psihicul nu se rezumă însă la forma reflectorie rezultată prin activitatea sistemului nervos, ci vizează și structura sufletească proprie unui individ sau unei comunități. Maniera în care această structură este determinată de limbă și se exprimă prin limbă este o problemă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
e s c u297 admite că anumite aspecte ale limbii pot fi determinate de temperament, adică de intensitatea și de viteza reacțiilor psihice și motorii. Discutînd conținutul noțiunii "bază psihologică" din teoria lui A. Philippide, Ivănescu arată că aceasta cuprinde psihicul propriu-zis cu structura lui specifică ce diferă de la un popor la altul (așadar, baza psihică) și gîndirea cu elementele ei de conținut (adică, baza spirituală)298. Dacă temperamentul vizează reacțiile motorii, iar concretizarea limbii în vorbire se realizează cu ajutorul organelor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de natură spirituală, precum este analogia 299. Implicat în structurarea și în manifestarea conștiinței lingvistice și participant la conturarea bazei psihologice -considerată, în sens larg, atît ca formă de existență a limbii, cît și ca principiu de schimbare al ei− , psihicul, ca trăsătură particularizantă a unei comunități, se relevă ca avînd raporturi diverse cu limba, căreia, de obicei, îi atribuie anumite trăsături și îi orientează direcțiile de evoluție. Limbă și realitate Din credința că se raportează la realitate și că poate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însăși, cultura creată prin limbă este necesară și indispensabilă. Cea mai importantă trăsătură a limbii din perspectiva valorii ei extrinseci este umanizarea, adică atribuirea trăsăturii "uman". Mai întîi, ca element modelator orientat dinspre mediul comunitar, limba produce umanizarea individului, influențîndu-i psihicul, gîndirea și voința în direcția atingerii performanțelor caracteristice speciei umane. Limba produce însă și umanizarea societății, în sensul că o face aptă realizării individului uman în cadrul ei, contribuind la aceasta îndeosebi prin funcția comunicativă caracterizată prin dimensiunea alterității. În sfîrșit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceasta, o trecere din individual în social, și, întrucît socialul este element al obiectivității ontologice, alteritatea produce o mediere între subiectiv și obiectiv și, de aceea, în limbă prin alteritate subiectivitatea poate deveni obiectivitate. În acest mod, prin limbă, eul, psihicul și rațiunea (entități subiective) se manifestă în afara sinelui individual, iar individul se obiectivează prin deschiderea către alții (față de care se relevă și pe care îi receptează), adică ființează prin conștiința existenței sale ca entitate distinctă și, în același timp, integrată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sinonimă cu libertatea, iar, pe de altă parte, intermediază accesul omului la ceea ce există, la realitatea înconjurătoare, ceea ce produce instituirea obiectivității (Sachlichkeit)311. Din faptul că legătura dintre limbă și realitate este mediată de gîndire (iar uneori este implicat și psihicul, cu diferitele lui paliere) rezultă că această obiectivitate este totuși relativă din punct de vedere filozofic, fiindcă antropocosmosul (și, cu atît mai mult, glosocosmosul) este și un produs al omului, o construcție a lui, iar nu numai o reflectare ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
210, 224, 262, 263, 266, 267; legiferată 37, 137, 138, 159, 366 noțiune 53-56, 58-64, 87, 246 nume 87-89, 144, 212, 253, 256, 324, 331, 332 obiectivitate 269,270, 272-274, 330 performanță 219 propoziție 91, 122, 125, 126, 259, 260 psihic 249, 251 realitate 45, 251-258, 308, 309, 364 referent 68, 85, 332, 333 referință 85, 204 relație 204 reprezentare 56, 57, 86 schimbare 38, 151-163, 165, 168-181, 184, 222, 265 sem 60, 61 semn lingvistic 55-57, 60, 61, 66, 68
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
toate converg într-un ceremonial ingenios, adecvat aventurii intelectuale. Conexiunile șocante nu numai că atrag atenția, dar și creează o bună dispoziție tipică. Umorul în genere gândea Freud "poate fi considerat drept manifestarea cea mai înaltă a proceselor defensive ale psihicului". La Emil Brumaru, etalarea derizoriului până la a-i conferi o pseudo-demnitate, și modulațiile banalului invadând spațiul cosmic configurează o simili-mitologie nu și o dramă. Edificii precum palatul și catedrala, situri pitorești precum parcul, locurile generatoare de mistere rămân în seama
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și a naturii realității întregi. Avem deja o sumă de teorii ce dau contur unei astfel de viziuni. Ele aparțin unor autori ca Ervin Laszlo, Carl Yung, Ken Wilber ș.a. Studiul atent al experiențelor transpersonale face să dispară hotarele dintre psihicul uman individual și restul realității, ceea ce demonstrează că fiecare dintre noi este în acord cu totalitatea existenței. Putem trăi deci identificarea completă și conștientă cu alte persoane sau comunități și chiar cu elemente din alte regnuri sau cu obiecte și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o "ordine desfășurată", dar care a început să fie răvășită de o cumplită stare de dezordine, inclusiv în economie, care e, cum spuneam, semnul unei reîntoarceri. O reîntoarcere la Sursă, la înțelegerea faptului că, în natura sa cea mai profundă, psihicul nostru e identic cu Conștiința Absolută și că realitatea trebuie privită din perspectiva Inteligenței universale, chiar dacă suntem, aparent, doar un fluture pe lampă. Toate rolurile din drama cosmică au, în ultimă instanță un singur protagonist. Dar încă suntem confuzi, precum
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Din acest punct de vedere, masajul general sistematic pare să determine o stimulare a senzației de protecție maternă (datorită poziției culcat, care dă o senzație de dependență și a mâinilor terapeutului care ating corpul subiectului), senzație cu impact favorabil asupra psihicului. Uneori, masajul determină apariția unor reacții de alarmă și de apărare, mai ales dacă are un caracter ceva mai intens, în acest caz, părându se că joacă un rol important ̀ n formarea/reformarea imaginii corporale și contribuind la reintegrarea
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
și a naturii realității întregi. Avem deja o sumă de teorii ce dau contur unei astfel de viziuni. Ele aparțin unor autori ca Ervin Laszlo, Carl Yung, Ken Wilber ș.a. Studiul atent al experiențelor transpersonale face să dispară hotarele dintre psihicul uman individual și restul realității, ceea ce demonstrează că fiecare dintre noi este în acord cu totalitatea existenței. Putem trăi deci identi ficarea completă și conștientă cu alte persoane sau comunități și chiar cu elemente din alte regnuri sau cu obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o "ordine desfășurată", dar care a început să fie răvășită de o cumplită stare de dezordine, inclusiv în economie, care e, cum spuneam, semnul unei reîntoarceri. O reîntoarcere la Sursă, la înțelegerea faptului că, în natura sa cea mai profundă, psihicul nostru e identic cu Conștiința Absolută și că realitatea trebuie privită din perspectiva Inteligenței universale, chiar dacă suntem, aparent, doar un fluture pe lampă. Toate rolurile din drama cosmică au, în ultimă instanță, un singur protagonist. Dar încă suntem confuzi, precum
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
avut asemenea categorii suprapersonale în ritualul său colectiv. Este destul de îndoielnic că viața omenească în colectivitate poate supraviețui, pentru un timp oarecare, în lipsa unui simț comun al conștientizării acestor categorii transpersonale" (în Ego și arhetip. Individuarea și funcția religioasă a psihicului, Nemira, București, 2014, pp.102-103). Poate că niciodată societățile umane nu au fost atît de departe de ele însele și de Zeul lor. Deși tot de acolo mai licărește speranța, chiar în ceasul al XII-lea... b) Zborul lui Icar
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
față cu pustietatea nonexistenței, a iluziilor ego-ului. Cînd cel care rătăcește pierdut în deșert se află pe punctul de a pieri, apare mana, hrana divină. Cînd ego-ul și-a epuizat resursele și este conștient de neputința sa fundamentală se însuflețește psihicul arhetipal. Cum spunea W. James, " Limita umană este momentul potrivit al lui Dumnezeu". e) În loc de concluzii: Sensul și simbolurile sale Unul dintre simptomele alienării din vremea noastră este sentimentul lipsei de sens. Confuzie și dezorientare. Relația noastră cu viața a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
credea și Jung: "Omul are nevoie de o viață simbolică... Dar noi nu avem nici o viață simbolică. Doar viața simbolică poate exprima nevoia sufletului." (Viața simbolică, în Opere complete, vol 18/1, Ed. Trei, București). Simbolurile sunt produse spontane ale psihicului arhetipal, sunt vehicole ale energiei și informației, de aceea spuneam că trebuie să fie vii. Dar trebuie să ne deschidem întru înțelegere. Simbolurile se infiltrează în ego, determinîndu-l să se identifice cu ele și să le activeze în mod inconștient
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Teoeconomia, Junimea, Iași, 2011, * Brăilean Tiberiu, Omeconomia, Junimea, Iași, 2012; * Campbell Joseph, Myths to Live By, Bantam, New York, 1972; * Dyer W. Wayne, Ești ceea ce gîndești, Curtea Veche, București, 2012; * Edinger F. Edward, Ego și arhetip. Individuarea și funcția religioasă a psihicului, Nemira, București, 2014; * Graz Jean-Christophe, La Gouvernance de la mondialisation, La Decouverte, Paris, 2013; * Grof Stanislav, Jocul cosmic. Explorări ale frontierelor conștiinței umane, Antet, București, 1998; * Grof Stanislav, Dincolo de rațiune, Curtea veche, București, 2009; * Grumaz Alezandru, Al Treilea război mondial, Rao
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
univers, care e pe cale de a fi schimbat. Am tehnologizat excesiv viața noastră, sporind foarte mult productivitățile, dar și creînd pericole distrugătoare. Viteza amețitoare, dezumanizantă, cu care se schimbă tehnologiile generează mari probleme de adaptare și schimbări profunde la nivelul psihicului uman, dar și noi forme de organizare socială, cum ar fi rețeaua. Aceste tehnologii au un impact foarte serios asupra experienței interioare a identității personale și percepției de sine. Omul se izolează și se îndepărtează de natură. Or, identitatea este
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
morale. Există tendința de a unifica mințile individuale, de unde numeroase amăgiri în masă. Asistăm la accelerări ale sincronicităților, ale in-tuițiilor și manifestărilor parapsihice și psiho-fizice. Progresul tehnologic permite imaginației să-și realizeze proiecțiile cu mare acuratețe și vi-teză, atrăgînd psihicul și fizicul nostru într-o relație din ce în ce mai strînsă. Vălul lui Isis, vălul dintre materie și conștiință, dintre cer și pămînt, devine tot mai subțire și permeabil. Potrivit lui Edward Edinger, discipol al lui Jung, în prezent experimentăm "arhetipul Apocalipsei", care este
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în intoleranța crescândă față de nemulțumirea interioară, ca și în spirala cererilor consumeriste în privința bunăstării psihologice. „Medicalizarea existențialului”40 nu-i atât răspunsul la dictatura performanței, cât efectul puterii imaginarului bunăstării și a calității vieții înglobând de-acum înainte și domeniul psihicului. Consumul paliativtc "Consumul paliativ" Ce anume îl menține pe hiperconsumator în perpetuă mișcare? Și în această febră a cumpărăturilor, care este locul țelurilor performative ale sinelui? Acestea ne sunt prezentate ca preponderente: or, ele nu constituie decât o picătură în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
rând. Până unde se extinde această „pornografie sufletească”? Întrebarea e legitimă în momentul când sexul și perversiunile, fobiile și obsesiile nu mai constituie obstacole în calea dezvăluirii sinelui. Dar ceea ce e valabil pentru Eros este oare valabil pentru toate ungherele psihicului? Au căzut toate tabuurile privind intimitatea? Nicidecum. Aș vrea, în prezentul capitol, să analizez o dimensiune a vieții subiective care, după ce a scăpat ieftin de procesul de publicizare a eului, reformulează o logică a lucrurilor de nemărturisit. Acest aspect al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să găsească tânărul puber liniștea și trebuie să renunțe, în parte, la alinarea pe care i-o pot oferi părinții. CONTROLUL AGRESIVITĂȚII ȘI CULPABILITATEA IMPLICITĂ În mod incontestabil, apariția pubertății este însoțită de o intensificare a pulsiunilor în corpul și psihicul adolescentului, fie că este vorba de pulsiune sexuală sau de pulsiune agresivă. Această amplificare pulsională se traduce printr-o tensiune internă pe care adolescentul o simte mai întâi, caută s-o elimine apoi (la începutul adolescenței), înainte de a găsi soluții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
invadatoare și absorbante nu este niciodată departe. De asemenea, dorința destructivă a altora amenință mereu această dualitate atât de fericită și de satisfăcută: orice rău este proiectat în exterior de dualitate. Iată de ce prima dragoste trebuie să rămână în zona psihicului și să se evite împlinirea ei: relația sexuală se aseamănă cu fantasma unui semiincest sau a unei posesii orgasmice. Moartea este prețul plătit dacă nu ținem cont de această interdicție (Tristan și Isolda, Paul și Virginie, Romeo și Julieta). Ne
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]