22,695 matches
-
heraclitiene. Dar și acesta este un lucru atât de comun, încât e greu de spus că Nae Ionescu, care avea două decenii de activitate filozofică în spate, trebuia să-l învețe de la Underhill. În prelegerea a XV-a, Mistica și psihologia științifică, i se reproșează din nou de a fi luat de la Underhill generalități psihologice comune tuturor manualelor și tratatelor de specialitate. Nu se înțelege, de pildă, de ce clasificarea facultăților sufletești în „inteligență, sentiment și voință“ sau o afirmație precum „psihologia
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
psihologia științifică, i se reproșează din nou de a fi luat de la Underhill generalități psihologice comune tuturor manualelor și tratatelor de specialitate. Nu se înțelege, de pildă, de ce clasificarea facultăților sufletești în „inteligență, sentiment și voință“ sau o afirmație precum „psihologia contemporană recunoaște un primat al vieții sentimentale“ trebuiau să fie plagiate din volumul lui Underhill, chiar dacă ele pot să existe acolo într-o formă asemănătoare. Sau de ce faptul că Nae Ionescu pomenește „subconștientul“ arată neapărat o dependență de afirmațiile lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
atât mai mult cu cât ceea ce spune Nae Ionescu despre aceasta nu e doar diferit, dar mult mai bogat și mai interesant. Chiar și cunoștințele sale despre hipnoză s-ar datora, după Marta Petreu, cărții lui Underhill. Nae Ionescu preda psihologia din 1921, întâi la Universitate, apoi la Institutul Național de Educație Fizică. Planul cursului și titlurile prelegerilor, publicate de Dora Mezdrea, sunt lămuritoare asupra materiei pe care trebuia să o acopere. Mai multe lecții se ocupă de gândire, sentiment și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ca subiect hipnoza - a cărei explicație e legată de subconștient -, iar o alta e dedicată gradelor și treptelor de conștiință. Nu e mai logic să presupunem că Nae Ionescu a „plagiat“ unul dintre manualele după care își alcătuia cursul de psihologie? Sau trebuie să credem că și pentru acesta se pregătea tot după cartea asupra misticii a autoarei engleze? Mai mult chiar. În prelegerea inaugurală Funcțiunea epistemologică a iubirii (1919) el scrie - în sintonie cu Max Scheler - că psihologia contemporană concordă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cursul de psihologie? Sau trebuie să credem că și pentru acesta se pregătea tot după cartea asupra misticii a autoarei engleze? Mai mult chiar. În prelegerea inaugurală Funcțiunea epistemologică a iubirii (1919) el scrie - în sintonie cu Max Scheler - că psihologia contemporană concordă cu ideea lui Augustin după care dobândirea cunoașterii depinde de adoptarea unei atitudini simpatetice (precum iubirea) față de obiectul de cunoscut. În decembrie 1924, în cursul de istoria logicii, referindu-se la psihologismul logic al stoicilor și la „psihologia
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
psihologia contemporană concordă cu ideea lui Augustin după care dobândirea cunoașterii depinde de adoptarea unei atitudini simpatetice (precum iubirea) față de obiectul de cunoscut. În decembrie 1924, în cursul de istoria logicii, referindu-se la psihologismul logic al stoicilor și la „psihologia rațională“, spune că aceștia „nu fac psihologie ca noi, cu metodele noastre“. Ce poate însemna aceasta, dacă nu faptul că „noi“ facem psihologie bazându-ne pe sentiment? Exemplele pot fi multiplicate. Într-o listă de cărți întocmită în aprilie 1923
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
după care dobândirea cunoașterii depinde de adoptarea unei atitudini simpatetice (precum iubirea) față de obiectul de cunoscut. În decembrie 1924, în cursul de istoria logicii, referindu-se la psihologismul logic al stoicilor și la „psihologia rațională“, spune că aceștia „nu fac psihologie ca noi, cu metodele noastre“. Ce poate însemna aceasta, dacă nu faptul că „noi“ facem psihologie bazându-ne pe sentiment? Exemplele pot fi multiplicate. Într-o listă de cărți întocmită în aprilie 1923 pentru înzestrarea bibliotecii „Petre Armencea“ din Brăila
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
În decembrie 1924, în cursul de istoria logicii, referindu-se la psihologismul logic al stoicilor și la „psihologia rațională“, spune că aceștia „nu fac psihologie ca noi, cu metodele noastre“. Ce poate însemna aceasta, dacă nu faptul că „noi“ facem psihologie bazându-ne pe sentiment? Exemplele pot fi multiplicate. Într-o listă de cărți întocmită în aprilie 1923 pentru înzestrarea bibliotecii „Petre Armencea“ din Brăila, la secțiunea de psihologie - care numără 34 de titluri - găsim Le sentiment et la pensée et
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
metodele noastre“. Ce poate însemna aceasta, dacă nu faptul că „noi“ facem psihologie bazându-ne pe sentiment? Exemplele pot fi multiplicate. Într-o listă de cărți întocmită în aprilie 1923 pentru înzestrarea bibliotecii „Petre Armencea“ din Brăila, la secțiunea de psihologie - care numără 34 de titluri - găsim Le sentiment et la pensée et leurs principaux aspects (1894) a lui André Godfernaux, Les émotions. Etude psychophysiologique (1895) a lui Carl Georg Lange, La psychologie des sentiments (1896) a lui Théodule Ribot și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a-l scrie și în intenționalitatea lui. În rezumat, putem afirma următoarele: 1. Nae Ionescu a cunoscut cartea lui Evelyn Underhill. 2. În prelegerile XV-XXII el tratează patru teme corespunzătoare capitolelor III-VII ale primei părți a cărții acesteia: mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și teologie, mistică și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill, ci în mod explicit filozofic, cu instrumentele și limbajul metafizicii. 4. Discursul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
persoanele cu studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă În domeniile fundamentale: științe inginerești, știinte agricole și silvice, științe juridice, științe economice sau În următoarele specializări: sociologie, psihologie, medicină și administrație publică. 5.1. Obligațiile inspectorilor de muncă. Conform art. 18 din Legea nr. 108/1999, republicată, coroborat cu art. 14 din Regulament inspectorii de muncă sunt obligați: a) să nu aibă nici un interes direct sau indirect, de
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
cu alții, inclusiv cu preotul G.S., am ajuns la concluzia că autorul are dreptate: biserica aruncă mingea medicinei și vice-versa. Am mai spus-o și repet : este vremea ca biserica să-și dea mâna cu științele spiritualiste, cu medicina, cu psihologia și să scoată tot ce este mai bun din această colaborare pentru omul planetei care vrea să trăiască fericit și nu poate de atâtea frici și de atâta oprimare sub toate formele. Cei care se erijează în conducători (naționali, mondiali
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și de salvare".21 Dar poate că această temă de trist prestigiu, a suicidului, ține mai mult de latura teatralității operei lui Emil Botta (indiferent ce conotație am da acestui termen) decât de orice altceva. În orice caz, conform unei psihologii de buzunar, gestul în discuție este considerat, la o primă analiză, unul teatral, revanșard, de atragere a atenției asupra propriei persoane. Émile Durkheim, în studiul lui Despre sinucidere face un inventar al cauzelor și condițiilor care determină sinuciderea, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
un fragment de timp. În felul acesta, așteptarea îngheață timpul, devi-ne o mască a suicidului. Tocmai în aceste condiții are loc mecanizarea individului, artificializarea lui, ca urmare a unei conștiințe silite să rememoreze în perpetuitate aceleași fapte. Fenomenul denumit în psihologie "eul muribunzilor", când se petrece cu o claritate luminoasă viziunea într-un raccourci fulgerător a evenimentelor, îi este familiar poetului. Nu "Școlarul Durerii" este cel care practică "le vilain métier de moribond" (Amarnic)? Ce anume se așteaptă, în universul poeziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
naștere în anii ’70 și a început să fie folosit pentru studiul bunurilor comune în anii ’80. El a evoluat treptat și a ajuns ca astăzi să fie o abordare multidisciplinară care îmbină teorii, modele, noțiuni și concepte de economie, psihologie și sociologie cu științele politice. Interesul principal al comunității academice care s-a format în jurul acestui subiect constă în înțelegerea setului complex de transformări care leagă aranjamentele instituționale de comportamentul individual (Ostrom, 1996, pp. 36, 41; Kiser și Ostrom, 2003
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și logică până la științele naturii, teologie sau arte, dar în desfășurarea aceasta speculativă există o perfectă armonie internă. Jurnalul de idei este cea mai bună introducere în gândirea lui Noica, în sistemul său filozofic și chiar în Weltanschauung-ul și psihologia sa. GABRIEL LIICEANU DESPRE URĂ Așa cum despre moarte nu se poate vorbi în mod fecund decât din punctul de vedere al vieții, nu am vorbit aici despre ură decât dintr-un interes plin de afecțiune pentru lumea în care trăiesc
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
pe pacient, trebuie mai întâi să se aplece asupra bolii lui. ANDREI PLEȘU OBSCENITATEA PUBLICĂ Titlul ales pentru această culegere exprimă convingerea autorului că împestrițarea de azi a realităților autohtone are o iritantă dimensiune obscenă, adică o strânsă afinitate cu psihologia nerușinării: nerușinare în politică, nerușinare în publicistică, nerușinare în moravuri, în comportamentul public, în discurs, în modul de a (nu) gândi. Nu e vorba de pornografie propriu-zisă, care, în anumite condiții, poate fi de o paradoxală candoare. E vorba de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
geometria, istoria și geografia noastră, a creat simțiri noi, uneori inaccesibile. Intuiția sa pornește de la adevăratul substrat al amorului și de la rădăcina lui temperamentală, care este însăși fiziologia. Nu e vorba aici decât de fiziologie ca de un determinant al psihologiei, plan pe care se exercită analiza minuțioasă a feminității răvășite de dezastre interioare și configurată de tare de structură. Romanele sale nu divulgă zguduitoarea priveliște a unui adevărat „spital al amorului”, femeia fiind o bolnavă de mari febre, o martiră
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
eul solitar aspiră la o nouă dimensiune. Oglinda e o altă modalitate de exprimare analogică, ducând la simboluri și reflecție. Pentru femeie, oglinda e martorul mut, revelator al sufletului, prezență dramatică și jubilație potrivit dispoziției de moment. Narcisismul intră în psihologia normală, ca trasatură a psihologiei feminine. Sesizând relația variabilă corp-spirit, Manuela caută în oglindă imaginile chipului ei, care purtau pe ele sufletul și ale sufletului care-i alcătuiau chipul. Eroina se situează astfel în categoria femeilor cu imaginație puternică, torturată
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nouă dimensiune. Oglinda e o altă modalitate de exprimare analogică, ducând la simboluri și reflecție. Pentru femeie, oglinda e martorul mut, revelator al sufletului, prezență dramatică și jubilație potrivit dispoziției de moment. Narcisismul intră în psihologia normală, ca trasatură a psihologiei feminine. Sesizând relația variabilă corp-spirit, Manuela caută în oglindă imaginile chipului ei, care purtau pe ele sufletul și ale sufletului care-i alcătuiau chipul. Eroina se situează astfel în categoria femeilor cu imaginație puternică, torturată de calvarul închipuirii. Hipersensibilitatea se
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
exterior? Ar trebui să-l caracterizeze, ca fond, adevărul pur și ca formă povestirea? De întotdeauna au existat faptele - bază a epicului - și firea omenească, caracterele...“. Prin urmare, Hortensia Papadat-Bengescu cunoștea noile tendințe din literatură, cultivarea analizelor minuțioase, preocuparea pentru psihologia abisală, transfigurate în text prin îndelungile monologuri interioare. Acuzațiile cum că prozele sale ar avea un caracter exclusiv subiectiv, revendicându-se din stilul confesiv ori din cel epistolar, sunt contrazise. În textele sale scurte din volumul Sangvine), autoarea dublează introspecția
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
învețe să analizeze problemele și să recurgă la procese cognitive superioare în rezolvarea lor. Instruirea programată Această tehnnică modernă constituie o consecință și o aplicație ale ciberneticii în metodologia didactică. Totodată, noua strategie se bazează și pe unele achiziții ale psihologiei contemporane care explică mecanismele învățării și sugerează modalități concrete de organizare a ei. Instruirea programată este o metodă multifuncțională care înlănțuie algoritmi și probleme de rezolvat. Ca metodă ea propune o tema pe care elevii sunt solicitați să o însușească
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
secvențelor). Prin instruirea programată elevul se pregătește independent, parcurgând într-un ritm propriu și în mod activ o programă. Programa cuprinde materia de învățat și prevede modalități explicite de însușire a ei, organizate într-o forma specifică, urmând cerințele logicii, psihologiei, pedagogiei și ciberneticii. Ca modalități de programare consemnăm programarea lineară (de tip Skinner) care are la bază o programă cu răspuns construit și programarea ramificată (de tip Crowder) care se bazează pe o programă cu răspuns la alegere. Skinner consideră
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Profesorul are rolul, foarte dificil de altfel, de a fi prezent „în umbră”, în calitate de consultant sau de for de avizare și sancționare a rezultatelor parțile și finale. Brainstorming Metoda a fost introdusă, în 1940, de A.F. Osborn, profesor de psihologie la Universitatea din Buffalo - S.U.A. Brainstorming-ul (termenul provine din limba engleză brain - creier, storm - furtună și se traduce prin asalt, furtună de idei în creier, creativitateă este modalitatea complexă de a elabora în cadrul unui anumit grup, în mod spontan
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în felul cum își ceartă eroul, acest intelectual pasionat de politică, autor de articole și cititor de „cărți nefolositoare”, cum ironic îl „taxează” pe pagina următoare. În plus, îi reproșează și lipsa de intuiție, și pretențiile de „cunoscător” în ale psihologiei feminine. Cred și eu, alături de autor, că Domnul R. nu se poate reabilita în fața mea, a cititorului, decât la o nouă întâlnire cu Teodora. Pînă la urmă, nu-i așa?, faptele contează. Numai gesturile, acțiunile clare, lipsite de ambiguitate, pot
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]