1,093 matches
-
datorită confuziei care se face cu psihologia clinică. Dicționarul Larousse consideră că există o sinonimie între psihopatologie și psihologia patologică, care ar fi disciplina având drept obiect studiul tulburărilor de comportament, de conștiință și de comunicare. Autorul acestuia consideră că psihopatologia se află la jumătatea drumului dintre psihologie și psihiatrie și completează abordarea clinică prin metode experimentale, teste și statistici (Tudose și colab., 2002)3. De nenumărate ori s-a întâmplat ca domeniul psihopatologiei să se suprapună peste cel al psihiatriei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și de comunicare. Autorul acestuia consideră că psihopatologia se află la jumătatea drumului dintre psihologie și psihiatrie și completează abordarea clinică prin metode experimentale, teste și statistici (Tudose și colab., 2002)3. De nenumărate ori s-a întâmplat ca domeniul psihopatologiei să se suprapună peste cel al psihiatriei și invers. Psihopatologia nu abordează simptomele dintr-o perspectivă organică, încercând să răspundă la întrebarea "de ce", ci se referă la desfășurarea acestora în comportamente anormale, răspunzând la întrebarea "cum?". Ea își propune să
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la jumătatea drumului dintre psihologie și psihiatrie și completează abordarea clinică prin metode experimentale, teste și statistici (Tudose și colab., 2002)3. De nenumărate ori s-a întâmplat ca domeniul psihopatologiei să se suprapună peste cel al psihiatriei și invers. Psihopatologia nu abordează simptomele dintr-o perspectivă organică, încercând să răspundă la întrebarea "de ce", ci se referă la desfășurarea acestora în comportamente anormale, răspunzând la întrebarea "cum?". Ea își propune să pătrundă în universul morbid al subiectului (Sillamy N., 2000)4
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în comportamente anormale, răspunzând la întrebarea "cum?". Ea își propune să pătrundă în universul morbid al subiectului (Sillamy N., 2000)4 pentru a cunoaște viața psihică anormală în realitatea sa, mijloacele sale de exprimare, raporturile sale de ansamblu (Tudose, 2002). Psihopatologia este un studiu sistematic al trăirilor anormale, cunoașterii comportamentului; studiul manifestărilor tulburărilor mintale (Sims, 1995)5. Acest autor subliniază cele două direcții importante ale psihopatologiei; cea explicativă aflată în raport cu construcțiile teoretice și cea descriptivă care descrie și clasifică experiențele anormale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihică anormală în realitatea sa, mijloacele sale de exprimare, raporturile sale de ansamblu (Tudose, 2002). Psihopatologia este un studiu sistematic al trăirilor anormale, cunoașterii comportamentului; studiul manifestărilor tulburărilor mintale (Sims, 1995)5. Acest autor subliniază cele două direcții importante ale psihopatologiei; cea explicativă aflată în raport cu construcțiile teoretice și cea descriptivă care descrie și clasifică experiențele anormale relatate de pacient sau observate în comportamentul său. Psihopatologia studiază fenomenul psihic morbid, separându-se în felul acesta atât de psihiatrie cât și de psihologie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
comportamentului; studiul manifestărilor tulburărilor mintale (Sims, 1995)5. Acest autor subliniază cele două direcții importante ale psihopatologiei; cea explicativă aflată în raport cu construcțiile teoretice și cea descriptivă care descrie și clasifică experiențele anormale relatate de pacient sau observate în comportamentul său. Psihopatologia studiază fenomenul psihic morbid, separându-se în felul acesta atât de psihiatrie cât și de psihologie sau mai exact, situându-se între acestea. Psihopatologia nu este interesată de bolile psihice, ci utilizează materialul psihiatric, comparând cu normalul psihic oferit de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cea descriptivă care descrie și clasifică experiențele anormale relatate de pacient sau observate în comportamentul său. Psihopatologia studiază fenomenul psihic morbid, separându-se în felul acesta atât de psihiatrie cât și de psihologie sau mai exact, situându-se între acestea. Psihopatologia nu este interesată de bolile psihice, ci utilizează materialul psihiatric, comparând cu normalul psihic oferit de psihologie (Enăchescu, 2001)6. Datorită faptului că a luat ființă în practica medicală psihiatrică, psihopatologia poate scoate la iveală elemente importante despre om, despre
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de psihologie sau mai exact, situându-se între acestea. Psihopatologia nu este interesată de bolile psihice, ci utilizează materialul psihiatric, comparând cu normalul psihic oferit de psihologie (Enăchescu, 2001)6. Datorită faptului că a luat ființă în practica medicală psihiatrică, psihopatologia poate scoate la iveală elemente importante despre om, despre infrastructura existenței conștiente și aduce mărturie despre situațiile limită în care persoana umană conștientă alunecă spre minusul dezorganizării și anulării specificității sale (Lăzărescu, 1994)7. Stabilirea rolului factorilor psihologici implicați în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și bolile somatice intră în sarcinile psihologiei clinice, iar caracteristicile biomedicale ale tulburărilor psihice constituie obiectul psihiatriei. Trebuie specificat însă, că aceste distincții nu constituie categorii exclusive, ci există numeroase suprapuneri între psihologia clinică și psihiatrie cu privire la aportul lor în psihopatologie. Schneider K. (1955) susține că psihopatologia are ca scop studiul anormalității psihice prin referire la cazuri clinice care conduc la cunoașterea simptomelor psihopatologice și la diagnostic. (Tudose și colab., 2002)8. Lanteri L. G., citat de Prelipceanu D. (1989 apud
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihologiei clinice, iar caracteristicile biomedicale ale tulburărilor psihice constituie obiectul psihiatriei. Trebuie specificat însă, că aceste distincții nu constituie categorii exclusive, ci există numeroase suprapuneri între psihologia clinică și psihiatrie cu privire la aportul lor în psihopatologie. Schneider K. (1955) susține că psihopatologia are ca scop studiul anormalității psihice prin referire la cazuri clinice care conduc la cunoașterea simptomelor psihopatologice și la diagnostic. (Tudose și colab., 2002)8. Lanteri L. G., citat de Prelipceanu D. (1989 apud Tudose 2002), stabilește criteriile de clasificare
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
scop studiul anormalității psihice prin referire la cazuri clinice care conduc la cunoașterea simptomelor psihopatologice și la diagnostic. (Tudose și colab., 2002)8. Lanteri L. G., citat de Prelipceanu D. (1989 apud Tudose 2002), stabilește criteriile de clasificare a teoriilor psihopatologiei: concepția psihiatrică inițială, care diferențiază teoriile intrinseci domeniului psihiatric (ca organismul, orgadinamismul, psihanaliza, antipsihiatria) de cele extrinseci acestui domeniu (psihologice, ca behaviorismul sau sociologice, ca teoriile sociogenetice); extensiunea domeniului psihiatric a avut în vedere teorii care pretind că studiază totalitatea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
teorii care pretind că studiază totalitatea psihismului sau numai un sector patologic al acestuia. Acest criteriu permite validarea teoriilor psihopatologice în funcție de sectoarele de patologie psihică efectiv studiate; criteriul sincronic sau diacronic al abordării explicativ psihiatrice (Tudose și colab., 2002). Obiectul psihopatologiei îl constituie persoana umană organizată pe mai multe nivele și anume: • personalitatea: corpul plus psihismul (soma plus psyche); • ființa umană: Supra Eu plus conștiința umană; • individul social: persoana umană ca instituție social-juridică; • ființa istorică: existența persoanei în sens psihobiografic; • ființa
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
corpul plus psihismul (soma plus psyche); • ființa umană: Supra Eu plus conștiința umană; • individul social: persoana umană ca instituție social-juridică; • ființa istorică: existența persoanei în sens psihobiografic; • ființa metafizică: persoana ca proiecție sau ca transsubiectivitate individuală (Enăchescu, 2001)9. Elementele psihopatologiei sunt și vor fi întâlnite mereu în structura psihologiei clinice deoarece orice abordare sau referire la psihologia clinică nu se poate rezuma doar la o prezentare succintă a elementelor de semiologie psihiatrică. Acest fapt se explică deoarece nu se poate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
semiologie psihiatrică. Acest fapt se explică deoarece nu se poate vorbi de tulburări fără să se dea un conținut psihopatologic acestor tulburări. Cu atât mai mult cu cât pentru medici psihiatria a fost considerată doar o dexteritate, iar pentru psihologi psihopatologia rămâne un țărm prea îndepărtat, considerat adesea al altora. În plus, necesitatea acestei prezentări este legată de circumstanțele diverse în care simptomele se regăsesc, circumstanțe care nu sunt de cele mai multe ori ale bolii psihice (Tudose și colab., 2002). Modele teoretice
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un țărm prea îndepărtat, considerat adesea al altora. În plus, necesitatea acestei prezentări este legată de circumstanțele diverse în care simptomele se regăsesc, circumstanțe care nu sunt de cele mai multe ori ale bolii psihice (Tudose și colab., 2002). Modele teoretice în psihopatologie Din punctul de vedere al abordării behavioriste comportamentele anormale și normale sunt dobândite și menținute datorită legilor generale ale învățării. Behavioriștii resping orice cauză internă ca o cauză ultimă a comportamentului și susțin că apariția oricărui comportament este legată de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
direcția precizării variabilelor de mediu, care sunt în relație cu comportamentele respective. În cadrul acestei abordări se acordă o importanță particulară istoriei perioadei de învățare a pacientului și a condițiilor de învățare, care au fost descrise ca fiind inadecvate sau lacunare. Psihopatologia existențială are implicații importante pentru înțelegerea existenței persoanei care prezintă tulburări psihologice. Conform acestei orientări ar trebui înainte de toate, o percepere a pacientului așa cum este el în realitate, o ființă în lume și nu drept o simplă proiecție a teoriilor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
despre el (Tudose, 2002)10. Existențialiștii, fiind preocupați de problemele voinței și deciziei umane, pun accentul asupra faptului că ființa umană poate interveni în relația cu destinul. Modelul existențialist aduce în prim plan delimitarea dintre patologie și normal, descoperind o psihopatologie a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pun accentul asupra faptului că ființa umană poate interveni în relația cu destinul. Modelul existențialist aduce în prim plan delimitarea dintre patologie și normal, descoperind o psihopatologie a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
existențialist aduce în prim plan delimitarea dintre patologie și normal, descoperind o psihopatologie a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihopatologie a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca ocupându-se de ceea ce trăiesc
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca ocupându-se de ceea ce trăiesc bolnavii, de analiza stărilor sufletești, încercând să le descopere semnificațiile. A doua direcție este a lui
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca ocupându-se de ceea ce trăiesc bolnavii, de analiza stărilor sufletești, încercând să le descopere semnificațiile. A doua direcție este a lui Binswanger L. (apud Hoeksema, S.N., 1998) cu referințe filosofice cunoscute datorită cercetărilor asupra melancoliei, maniei și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
-se de ceea ce trăiesc bolnavii, de analiza stărilor sufletești, încercând să le descopere semnificațiile. A doua direcție este a lui Binswanger L. (apud Hoeksema, S.N., 1998) cu referințe filosofice cunoscute datorită cercetărilor asupra melancoliei, maniei și schizofreniei. Abordarea cognitivistă a psihopatologiei are ca scop explicarea tulburărilor mintale prin intermediul proceselor cognitive. La baza teoriei cognitive a tulburărilor emoționale se află supoziția conform căreia disfuncțiile din această sferă apar și se dezvoltă datorită interpretărilor pe care le dau oamenii evenimentelor externe. În același
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
avea un set pozitiv de așteptări cu privire la comportamentul lor care este compensat în timpul perioadelor de depresie. Teoria lui Beck a avut o mare influență în psihologia clinică. Astfel s-au dezvoltat noi domenii care au dus mai departe conexiunile dintre psihopatologia depresiei și cercetarea cognitivă. Se poate remarca contribuția deosebită a orientării psihanalitice în psihopatologie. Astfel este important trecutul personal, sexualitatea, experiența individuală și faptul de a concepe o boală mintală dintr-o perspectivă funcțională, ca o încercare de rezolvare a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]