4,919 matches
-
puțin, iar a doua zi nu se pot concentra la lecții, având un randament scăzut la învățătură. Interesul părintelui pentru reușita școlară a fiului sau este firesc, însă acesta trebuie să se bazeze pe competență și pe o minimă pregătire psihopedagogică, pe care o pot căpăta atât prin efort propriu, cât și prin solicitarea celor pregătiți pentru aceasta, educatorii. Orice părinte are obligația de a asigura un regim de studiu adecvat vârstei și particularităților individuale ale copilului, să-l supravegheze discret
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
ale elevilor; c. îmbunătăți programele de studiu și climatul școlar; d. îmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților; e. dezvolta abilitățile de lideri ale părinților; f. conecta familiile cu membrii școlii; În ceea ce privește relația școala-familie se impun deschideri oferite părinților privind aspectele școlare, psihopedagogice, pe lângă aspectele medicale, juridice etc. Un studiu realizat în ceea ce privește necesitatea colaborării școală-familie enumeră patru motive pentru care școala și familia se străduiesc să stabilească legături între ele: a. părinții sunt juridic responsabili de educația copiilor lor; b. învățământul nu este
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
instrumentul de organizare-planificare și evaluare a activității dirigintelui. El conține date semnificative despre colectivul clasei elevilor, responsabilitatea acestora în clasă, profesorii clasei, orarul clasei ș.a.), planificarea anuală și semestrială a activității dirigintelui, alte însemnări semnificative în activitatea educativă. 3. Fișa psihopedagogică a fiecărui elev, completată obligatoriu la sfârșitul ciclului școlar. 4. Dirigintele trebuie să fie un bun psiholog, un bun organizator, un model moral și comportamental, intelectual pentru colectivul de elevi, prin: a) afecțiunea și înțelegerea pe care trebuie să o
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
în acest proces și nu se va constitui printr-o activitate anterioară lui. Trebuie integrată în actele de predare învățare conducând la ameliorarea lor continuă, la îmbunătățirea lor, deci la îmbunătățirea performanțelor cu condiția însă să se respecte anumite cerințe psihopedagogice: “*” Compararea pregătirii preșcolarilor cu obiectivele specifice fiecărei discipline de studiu și cu cele operaționale ale fiecărei activități. Nu este permis să predai una și să ceri la evaluare alta. “*” Formularea unui număr de întrebări care să permită verificarea cunoștințelor și
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
pe copii, să-i demotiveze ci, dimpotrivă să-i stimuleze să învețe mai bine. Ca să îndeplinească această cerință , evaluarea trebuie concepută și prezentată copiilor ca o sarcină comună firească și nu ca o sancțiune , ca o sperietoare. În conformitate cu anumite criterii psihopedagogice , sociologice și docimologice care vizează efectele evaluării în plan individual și social , funcțiile evaluării sunt : Funcția diagnostică - stabilește nivelul , punctele tari și slabe ale copiilor examinați. Se stabilește unde se situează aceste rezultate în raport cu obiectivele proiectate, încercând să depisteze factorii
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
urmărind ceva anume cu ajutorul unor instrumente adecvate. Ea este realizată de cadrul didactic prin intermediul mai multor tehnici: • fișa de observații curente în care examinatorul notează ritmic ceea ce face de obicei elevul sau eventualele sale schimbări de atitudine. • fișa de evaluare psihopedagogică în care sunt urmărite: rezultatele la învățătură, existența unor succese deosebite înregistrate în activitatea școlară sau extrașcolară, prezența sau absența unor dificultăți la învățătură ori conduită, interesele și aptitudinile speciale, trăsăturile principale de personalitate (nivel de inteligență, potențial fizic, atenția
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive, a celor cu tendințe spre psihopatii sau alte boli neuropsihice Încriminate, de multe ori În delincvența juvenilă. Măsurile de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot să o aibă diversele tulburări de caracter și conduită, mai ales dacă se manifestă precoce și prezintă un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate - toate acestea obiectivate În inadaptarea socială a
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
aleg să-și lase copiii în grija bunicilor și să plece la lucru departe de cei dragi, fie datorită stării economice precare a celei mai mari părți a populației, fie a lipsei locurilor de muncă, dar și datorită lipsei informației psihopedagogice, privitoare la consecințele defavorizante la nivelul dezvoltării socio emoționale a celor mici. Cu siguranță că cei mai mulți dintre părinții plecați nu cunosc implicațiile absenței lor asupra personalității copilului și importanța climatului familial, afectiv în creșterea și evoluția ulterioară a acestuia.. Așadar
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
să fie precizate câteva aspecte referitoare la această sintagmă. În viziune clasică, dezvoltarea ontogenetică, se raportează la perioada dintre naștere și vârsta adultă, iar în viziune contemporană, se raportează de la embriogeneză (2 - 8/12 săptămâni prenatale) până la sfârșitul vieții. Domeniul psihopedagogic românesc a identificat trei factori ai ontogenezei: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este însușirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generație la alta mesajele de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Moștenirea
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Reber (1985), el este folosit „pentru definirea tuturor formelor de activitate intelectuală generală situată semnificativ sub medie și se stabilește exclusiv pe baza coeficientului de inteligență (Ceobanu, 1996). 1.1.Categorii de copii cu dizabilitate mentală scurtă prezentare clinică și psihopedagogică Dizabilitatea mentală Prin termenul de dizabilitate mentală se înțelege reducerea semnificativă a capacităților psihice care determină o serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare ale individului la condițiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător și la standardele de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu dizabilitate mentală depind în mod direct de următoarele aspecte: precocitatea și calitatea diagnosticului; validitatea diagnosticului ; gradul și tipul de dizabilitate (forma clinică a bolii); condițiile socio-economice și culturale ale familiei; potențialul adaptiv și compensator al copilului. Tabloul clinic și psihopedagogic al persoanei cu dizabilități are următoarele elemente specifice: 1. Heterocromia, termen introdus în literatura de specialitate de Rene Zazzo, oferă o nouă dimensiune în diagnosticul dizabilității mentale, contribuind la discriminare și pseudodebilitate, în mod special, precum și la stabilirea etiologiei diverselor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de comportament psihopatic ale anturajului (reacții de imitare), - consolidarea reacțiilor de negativism care se pot repeta datorită unor situații particulare (reacții de protest, de opoziție), - cultivarea directă și fixarea prin intermediul anturajului a unor reacții psihopatice la adolescent. Literatura pedagogică și psihopedagogică subliniază influența factorilor formativ-educativi, cu rol primordial; raportul dintre „modelele de educație” și „personalitățile psihopatice”. Este subliniat ca un important factor de risc, prezența și apartenența la „grupele de instabili” caracterizate prin următoarele: - absența unor interese superioare, - atașamentul afectiv al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
endogene atipice corespunde cu „ciclofreniile” descrise de Al. Obregia. 30. STĂRILE DE ARIERAȚIE MINTALĂ Oligofreniile Cadrul psihopatologic Stările de arierație mintală sau oligofreniile au avut o evoluție interesantă din punct de vedere psihopatologic, dar și din punct de vedere social, psihopedagogic și psihometric. În secolul al XVIII-lea, sub termenul de idiotism era cuprins un ansamblu de tulburări psihice de tip deficitar. În secolul al XIX-lea, Esquirol face distincția dintre aceste tulburări denumite stări de arierație mintală sau oligofrenii și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o inabilitate de învățare, incapacitatea individului de a dobândi noi achiziții necesare pentru a putea duce o viață independentă; Handicapul este consecința inabilităților individului cu implicații asupra comportamentului, comunicării și a relațiilor interpersonale, a experiențelor de viață. Aspectele sociale și psihopedagogice Izolate în raport cu normalitatea mintală (nivelul de inteligență) și etichetate drept arierații mintale (întârzieri în dezvoltarea psihică), deficiențele psihosenzoriale, au fost incluse în cadrele nosologiei psihiatrice. Din punct de vedere social, evoluția arierației mintale ca „problemă socială” înregistrează mai multe etape
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este o răsturnare a modului de a considera „normalitatea” și „anomalia”, nu din punct de vedere medical și psihologic, ci din punctul de vedere al „integrării socio-pedagogice”. Deficientul mintal este o persoană care beneficiază de un regim special de măsuri psihopedagogice, dar care trebuie să se dezvolte, să trăiască și să activeze în societate alături de celelalte persoane. Documentul adoptat care recunoaște și stabilește „drepturile handicapaților” este „Declarația de la Salamanca”. Cauzele oligofreniilor În etiologia stărilor de arierație mintală sau a oligofreniilor, sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
0,65 - 0,80. Debilii medii sunt semi-educabili, putând ajunge printr-o reeducare la un grad de autonomie parțială și pot avea o activitate profesională. La deficiența intelectuală se asociază tulburări motorii, crize de epilepsie, tulburări caracteriale, necesitând o asistență psihopedagogică și medicală adecvate. QI are valori cuprinse între 0,50 - 0,65. Debilitatea profundă, sau imbecilitatea, este parțial educabilă, deși chiar și aceștia pot atinge un anumit nivel de productivitate profesională. QI are valori cuprinse între 0,30 - 0,50
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
6 ani Idioție. Vârsta mintală sub 3 ani Schema de mai sus are, în raport cu precedenta care este strict circumscrisă la problematica psihopatologiei, un caracter lărgit în care sunt incluse atât aspectele normale ale dezvoltării inteligenței, cât și aspectele psihopatologice și psihopedagogice ale deficienței de dezvoltare intelectuală. În plus este inclus și stadiul sau forma intermediară între cele două, reprezentată prin intelectul de limită. Din motive didactice de ordin psihopatologic vom urma cu descrierea noastră schema anterioară. Să analizăm caracteristicile formelor de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
11.2. Progresivismul și ideile curriculare moderne 176 11.3. Curricula progresiviste versus curricula eficientiste 177 11.4. Resurecția eficientistă postbelică 178 11.5. Declinul criticist și restaurator 179 11.6. Deceniul marii literaturi curriculare 180 11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70 181 Note și referințe bibliografice 182 Capitolul XII. Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologia 185 12.1. O problemă terminologică 185 12.2. Accepțiuni moderne 187 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
competență de specialitate și competență pedagogică infailibile 14. Alegerile eronate subminează pur și simplu procesul de realizare a obiectivelor, ele constituind cea mai frecventă deficiență a planurilor și programelor de învățământ. A treia întrebare reclamă designerului curricular, de asemenea, competență psihopedagogică remarcabilă, dar și ingeniozitate. Articularea pe verticală și pe orizontală a experiențelor - atunci când ea este perfectă - e opera unui geniu erudit. Desigur, asemenea designeri nu pot fi decât rari și, de aceea, este de preferat ca la întrebare să răspundă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în cealaltă lucrare celebră a deceniului: The Teacher and Curriculum Planning. Harold Spears a considerat profesorii ca parte integrală a planificării curriculumului - o decizie de sorginte progresivistă, dar confirmată de achizițiile ulterioare ale cercetării curriculare moderne. 11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70tc "11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60‑’70" Succesul Taxonomiei lui Bloom (1956) a antrenat alte descoperiri psihopedagogice remarcabile. S-a comparat Taxonomia cu „Tabelul lui Mendeleev” și s-a spus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Harold Spears a considerat profesorii ca parte integrală a planificării curriculumului - o decizie de sorginte progresivistă, dar confirmată de achizițiile ulterioare ale cercetării curriculare moderne. 11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70tc "11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60‑’70" Succesul Taxonomiei lui Bloom (1956) a antrenat alte descoperiri psihopedagogice remarcabile. S-a comparat Taxonomia cu „Tabelul lui Mendeleev” și s-a spus că pedagogia a depășit „faza alchimică”, devenind știință obiectivă autentică. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dar confirmată de achizițiile ulterioare ale cercetării curriculare moderne. 11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70tc "11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60‑’70" Succesul Taxonomiei lui Bloom (1956) a antrenat alte descoperiri psihopedagogice remarcabile. S-a comparat Taxonomia cu „Tabelul lui Mendeleev” și s-a spus că pedagogia a depășit „faza alchimică”, devenind știință obiectivă autentică. În 1959 a avut loc un alt eveniment științific major. În urma unei conferințe desfășurate la Woods Hole
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nou-înființatul Centru de Studii Cognitive al Harvard University, condus de J.S. Bruner, s-a declanșat o dispută acerbă, care s-a prelungit de-a lungul următoarelor două decenii și care a stârnit un interes uriaș, în întreaga lume, față de cercetările psihopedagogice. Confruntarea s-a încheiat abia în anii ’80 cu o „biruință americană”, pe care însă Școala de la Geneva a calificat-o ca „pragmatică și primejdioasă”24. În SUA însă, teoria cognitivă a învățării a lui Bruner și posibilitatea accelerării învățării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pregătirii în programe educaționale. Pot fi aranjate la întâmplare? Evident, nu. Dar atunci care sunt exigențele științifice și regulile unei bune organizări curriculare? 12.8.1. ABC-ul organizării curriculare modernetc "12.8.1. ABC‑ul organizării curriculare moderne" Literatura psihopedagogică anglo-saxonă a impus în ultimii ani această formulă abreviată pentru a denumi generic cele trei norme fundamentale de organizare curriculară: articularea, balansarea și continuitatea 25. Articularea (denumită uneori, mai precis, articulare orizontală, iar alteori, mai vag, corelare) se referă la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aproape în același timp, cu ajutorul unor filme cu teme din biologie prezentate în limba spaniolă. După vizionarea filmelor, cei doi profesori îl comentează în limba spaniolă (limbă străină pentru elevi). Curriculumul fuzionat (fused curriculum) este denumit și „integrat”; în literatura psihopedagogică și chiar în limbajul administrativ, ori de câte ori se folosește expresia broad fields („câmpuri largi”, „domenii principale”), trimiterea este la curricula fuzionate. Curriculumul fuzionat are la bază ideea că există discipline fundamentale ce rezultă din fuzionarea elementelor altor discipline. De exemplu, biologia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]