2,680 matches
-
al XII-lea Congres al Societății române de neurologie, psihiatrie, psihologie și endocrinologie. Chiar în prima zi, dr. Dem. Em. Paulian, agregat, medic primar, și Const. Emilian (...) au prezentat raportul „Dadaismul în literatură și psihiatrie” sau, cum au scris ziarele, „Psihoza literară modernă”. Textul a apărut apoi în Buletinul medico-terapeutic, o revistă pseudomedicală editată de farmacistul Iteanu (...) Autorii lui se lăudau că prin asemenea „denunțuri” împiedică „procesul de dizolvare a societății contimporane” și dau „directive de viață spirituală, normală și sănătoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
originea maladivă a acestor curente de artă ultramodernistă, împiedicînd procesul de dizolvare a societății contimporane și dînd directive de viață spirituală normală și sănătoasă”. Tot aici, Emilian menționa faptul că medicul Dem. Paulian publicase un studiu intitulat Un aspect al psihozei literare moderne, pornind de la fișa clinică (malarie) a poetului suprarealist Constantin Nissipeanu și „demonstrînd” determinismul maladiv al poeziei sale... Reținem totuși din comunicarea celor doi o nuanță semnificativă, datorată probabil lui C. Emilian: freudismul nu a fost „greșit înțeles” de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de lămurire sau de precizare”. Versurile sînt taxate de „inepții - cu variații de dozaj și ton”, un poem futurist în proză al lui M. Cosma („La poupeé au sommeil d’allumettes”) conducîndu-l pe autorul studiului la un nou diagnostic de psihoză pe baza obsesiei „negativului”: „Tocmai pentru că scribul insistă atît asupra ideei de negativ, presupunem că buletinul medical ar arăta o reacție pozitivă”. De „iresponsabil” e taxat și St. Roll din Integral, a cărui poezie se reduce la o „abracadabrandă asociație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poeticității canonice înspre explorarea - transestetică - a unor teritorii-limită ale psihicului, valorificate doar de Urmuz și suprarealiști: „La urma urmei, în aceste domenii de limită ale poeziei moderne, Éluard și Breton au scris o carte de poeme care imitau formele de psihoză și demență, că nu mai putem ști dacă mai are o valoare conceptul de poezie. Urmuz preconiza în unicul său flirt cu absurdul o para-poezie. Geo Bogza este tot așa — o reacțiune contra temei esențiale a poeziei înseși și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Tot orașul s-a trecut, ți-am spus. Dacă m-am trecut și eu, la noi la asociația pensionarilor. S-au trecut până și Emilian, și Adina, și Verginel. Care numai de banii lui Tomnea nu au nevoie! Dar e psihoză, draga mea... La capătul firului Rozalia bodogănea nervoasă. Mai trase o dușcă, lungă, gâfâită. - Liniștește-te, Rozi. Mai bine ascultă să vezi ce mi s-a întâmplat mie azi dimineață. Eram în baie, când dintr-o dată, ce să vezi, simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
într-un tren, pe calea ferată. - E popa Băncilă, de la Șoptireanca. A scris și la gazetă de el. A avut o relevație în tren și s-a cam deplasat cu simțirea. Zice c-a văzut unul din ăia, cum e psihoza acuma. De-ai lu Chiru, știți cum... Aulius zâmbi absent. Urmărea fascinat mișcările celui de la toalete. - Tata, oftă Chiosea, l-a cunoscut bine pe Chiru ăsta. I-a fost și un fel de om de legătură la un momentdat, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
marxismul, dialectica, aveam lozinci pentru lămurire. Dar acuma, Biserica nu se pronunță?“ „Am spus să se facă rugăciuni, dacă cere cineva, să facă părinții acatiste, șfeștanii“, ridică din umeri Irineu. „Dar nu cred că e ceva serios. Mai mult o psihoză, o isterie, necazurile oamenilor, pe vremurile astea. Sunt încercări grele prin care trecem, răsturnări profunde. Apar superstiții noi. Dacă ar sta cineva să explice ar vedea că e vorba de o psihoză colectivă. Din când în când apar credințele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cred că e ceva serios. Mai mult o psihoză, o isterie, necazurile oamenilor, pe vremurile astea. Sunt încercări grele prin care trecem, răsturnări profunde. Apar superstiții noi. Dacă ar sta cineva să explice ar vedea că e vorba de o psihoză colectivă. Din când în când apar credințele astea în moroi, în strigoi. În Ăl Din Baltă.“ Își făcu de trei ori cruce, aplecându-se și atingând covorul, ca și cum i-ar fi încercat adâncimea moale a urzelii. „După cum știți, Europa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Nu devii liric decât în urma unei afectări organice și totale. Lirismul accidental își are sursa în determinante exterioare care, dispărând, implicit dispare și corespondentul interior. Nu există lirism autentic fără un grăunte de nebunie interioară. Este caracteristic faptul că începutul psihozelor se caracterizează printr-o fază lirică, în care toate barierele și limitele obișnuite dispar pentru a face loc unei beții interioare dintre cele mai fecunde. Astfel se explică productivitatea poetică din fazele prime ale psihozelor. Nebunia ar putea fi un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Este caracteristic faptul că începutul psihozelor se caracterizează printr-o fază lirică, în care toate barierele și limitele obișnuite dispar pentru a face loc unei beții interioare dintre cele mai fecunde. Astfel se explică productivitatea poetică din fazele prime ale psihozelor. Nebunia ar putea fi un paroxism al lirismului. De aceea ne mulțumim a scrie elogiul lirismului pentru a nu scrie elogiul nebuniei. Starea lirică este o stare dincolo de forme și sisteme. O fluiditate, o curgere interioară contopește într-un singur
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fost supuși în spital, unde fuseseră confundați cu „teroriștii” și lăsați practic să moară (la Timișoara, cazul lui Dominic Paraschiv, bolnav psihic, iar la București, cel al lui Cristian Lupu). Dacă, în ceea ce privește evenimentele din București, aceste situații s-au datorat psihozei și intoxicării cu ideea prezenței teroriștilor considerați a fi omniscienți, omnipotenți, putându-se travesti în fel și chip și păcălind populația, la Timișoara s-a speculat obsedant pe ideea că membri ai forțelor de represiune, care au interogat răniții din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din acea perioadă a făcut uneori ca oamenii să reacționeze pripit: s-au produs abuzuri, erori, s-a acționat nu numai din datorie și din dorința de a afla adevărul și a face dreptate, ci și din teamă ori frustrare; psihozele care au bântuit revoluția (între care cea mai puternică a fost aceea legată de „teroriști”) au manipulat adesea, astfel încât au fost arestați, maltratați ori chiar uciși (sau lăsați să moară, neacordându-li-se îngrijire medicală) oameni nevinovați; faptul că în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o atitudine de lider incontestabil, dând ordine, convocând, anunțând programe; la fel procedează și în sediul Comitetului Central, întrucât își știa lecția, pregătită din timp. Pentru a masca puciul și mai ales eminența cenușie moscovită, Iliescu și grupul său lansează psihoza „teroriștilor” și iluzia unui microrăzboi civil: se evită termenul „securiști”, întrucât Iliescu fusese instalat la putere cu girul Moscovei, dar de către Securitate (respectiv de facțiunea pro-sovietică). Puterea speculează chiar, într-o anumită etapă, acuzația că „teroriștii” ar fi fost străini
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cere pedeapsa cu moartea) și a Securității, considerată loială lui Ceaușescu; dar tot în cadrul diversiunii „teroriști=securiști” au fost contrapuse în mod intenționat, în anumite situații, forțe ale MApN cu forțe ale MI, mizându-se pe victime care să întrețină psihoza (p. 43). De aceea, Raiha consideră că cei catalogați teroriști-diversioniști au existat într-adevăr și au făcut parte din DIA; cadavrele lor au fost ridicate și avizate doar de ofițeri MApN, neștiindu-se ce s-a întâmplat cu ele; presupușii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
invadeze Ardealul, iar rușii, Moldova (Domenico, 1999, p. 74). În urma micilor dialoguri avute cu Ceaușescu, Kemenici susține că dictatorul se considera trădat de Armată (prin generalul Vasile Milea), dar și de Securitate (atunci când i se vorbește despre acțiunea „teroriștilor”, întrucât psihoza legată de aceștia fusese declanșată, Ceaușescu îi consideră automat a fi securiști). În general, Ceaușescu se considera trădat de toată lumea, cu excepția „clasei muncitoare” - de aceea insista să i se dea voie să le vorbească muncitorilor, probabil pentru a-i convinge
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Elisabeth Spencer aduce în discuție un episod tragic din decembrie 1989, soldat cu multe victime. Autoarea are dreptate atunci când bănuiește că masacrarea soldaților aduși de la Câmpina la Otopeni ar fi putut face parte dintr-un scenariu legat de isteria și psihoza „teroriștilor” (fiind evident nu doar astăzi, la mulți ani după evenimente, ci și atunci, că respectivii soldați în termen nu puteau fi în nici un caz „teroriști” și că eticheta care li s-a pus a fost improvizată și confecționată). De
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și reprezentanții manifestanților nu numai că nu a existat conlucrare, ci s-au iscat chiar tensiuni, se poate spune că gruparea Iliescu a fost «corpul străin» al revoluției” (p. 149). Un punct aparte în demonstrația autorului îl constituie chestiunea „teroriștilor”: psihoza a făcut parte dintr-un plan gândit cu minuțiozitate, concretizându-se într-o „agresiune împotriva poporului român” (p. 189), întrucât patronii „teroriștilor” au fost tocmai noii lideri ajunși la putere. Dacă „teroriștii” ar fi fost reali, ei nu ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
DIA (Direcția de Informații a Armatei). Nu în zadar, autorul etapizează evenimentele din decembrie 1989 după cum urmează: 1) 15-22 decembrie (etapă în care nu au murit militari); și 2) 22-28 decembrie (etapă în care au murit militari, tocmai din cauza inducerii psihozei legate de teroriști; această etapă este numită, ironic, „revoluția de stat” - p. 258). A doua etapă a fost reprezentativă pentru puciști, care au fabricat și un așa-numit război electronic: „«Teroriștii» și «războiul electronic» sunt două componente ale puciului din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost contaminați cu sensul de securiști, probabil fiindcă trebuia găsit un țap ispășitor. Cu alte cuvinte, în cele din urmă Securitatea a fost compromisă în decembrie 1989, deși generalul Iulian Vlad colaborase cu noul regim instaurat după fuga lui Ceaușescu. Psihoza declanșată la nivelul populației identifica limpede în „teroriști” pe membrii fostului aparat de represiune (Securitatea) și de-abia apoi credita identitatea presupușilor teroriști ca aparținând unor arabi, mercenari etc. Dacă Securitatea ar fi fost întru totul organismul din spatele complotului, ea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
într-o acțiune media și într-o manipulare de anvergură a opiniei publice. Din complot, dacă acesta a existat, nu a făcut parte întreaga Securitate, ci facțiuni dinăuntrul ei, alte facțiuni rămânându-i fidele lui Ceaușescu; demonizarea Securității și lansarea psihozei legate de teroriști nu avea însă cum să diferențieze între gruparea pro-revoluție (securiștii „buni”) și cea anti-revoluție (securiștii „răi”), așa încât s-a acceptat (sau s-a negociat) formula unei demonizări generale. Dar, după ce a plătit acest preț, Securitatea a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lider este făcută în 25 decembrie 1989 și, cum vestea se răspândește, tinerii revoluționari anunță un miting de protest în Piața Palatului - respectivul miting este însă interzis de autorități (FSN), iar forțele de ordine împiedică adunarea protestatarilor (profitând și de psihoza inculcată populației în privința „teroriștilor”). De altfel, din 26 decembrie, tinerilor civili li se sugerează ritos că „Revoluția s-a terminat” și că este timpul să se retragă din clădirile oficiale; propunerea acestora de a se crea o gardă revoluționară este
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sovietice (p. 170); o categorie aparte au constituit-o „diversioniștii lichidatori”, a căror misiune a constat în uciderea unor persoane din mulțime pentru a crea panică, uciderea unor militari pentru a provoca un microrăzboi civil și a culpabiliza Securitatea, întreținerea psihozei legate de teroriști. Populația a fost manevrată prin diverse mituri precum: mitul genocidului, mitul averii fabuloase a lui Ceaușescu, mitul catacombelor Securității, „mitul superkillerului îndoctrinat ideologic și sângeros”, mitul Armatei salvatoare (p. 74). Concluzia lui Pavel Coruț este următoarea: „În
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
manevră, mizându-se pe un mare număr de victime. Noul organism politic al țării, Frontul Salvării Naționale, a avut mai multe scopuri malefice: deschiderea frontierelor pentru intrarea și ieșirea agenților străini, concretizarea unui fratricid între Armată și Securitate prin inducerea psihozei legate de teroriști, distrugerea serviciilor secrete românești (i.e. Securitatea), lichidarea fizică a lui Ceaușescu, continuarea dictaturii „prin planificarea de lideri și partide-satelit” (pp. 141-143). „Teroriștii” au fost agenți străini, dar sub controlul noii Puteri, iar personajul care a salvat România
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
noua Putere a fost instaurată, a avut loc simularea unei contrarevoluții (a forțelor loiale lui Ceaușescu), pentru a face credibilă revoluția: prin „teroriști”, prin incendierea unor clădiri centrale etc. Un rol aparte l-a avut Televiziunea, care „a întreținut o psihoză națională fără precedent” (p. 182), chemând civilii (folosiți ca masă de manevră) să apere instituțiile pretins periclitate; așa se face că cele mai multe victime din decembrie 1989 s-au înregistrat după căderea lui Ceaușescu - teroarea a fost înscenată și pentru a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la ordinele Frontului Salvării Naționale (coordonatorul acțiunii fiind generalul Nicolae Militaru, noul lider al MApN); 9. membri din Direcția de Informare a Armatei (DIA), acționând la ordinele noii Puteri postceaușiste; și 10. teroriștii nu au existat în carne și oase, psihoza legată de ei fiind întreținută intenționat, întrucât erau folosiți ca presiune psihologică asupra populației; victimele rezultate au fost justificate ca fiind urmarea unor erori de tactică, neglijențe militare, gloanțe ricoșate, faptului că mulți civili primiseră armament pe care nu știau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]