6,888 matches
-
Începuturile publicistice ale lui Constantin Stere Victor Durnea Triplul stigmat pe care C. Stere îl avea în ochii ideologilor regimului instaurat în 1945 a făcut ca "recuperarea" lui să întîrzie foarte mult. Abia către sfîrșitul anilor '70, Z. Ornea a izbutit să
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
Vasile Badiu, Alina Ciobanu, Iurie Colesnic și Pavel Balmuș. Nici unul dintre acestea, iarăși, nu a aspirat la o cuprindere exhaustivă, fiecare aducînd însă la cunoștința publicului pentru prima dată un număr de "scrieri". Cu toate acestea, o bună parte a publicisticii lui C. Stere rămîne și în prezent nereeditată. Și aici intră atît articole, eseuri, comentarii, note înregistrate (cunoscute) de exegeți, cît și altele totalmente ignorate. Din cea dintîi categorie, fac parte, pentru a da numai cîteva exemple, articolul cu care
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
doua categorie, identificarea lor constituind o problemă relativ dificilă. Nu mai puțin, ea trebuie abordată, rezultatele putîndu-se acumula în timp. În acest sens, cele ce urmează reprezintă o primă încercare, sperăm, măcar promițătoare. Istoria noastră literară a înregistrat drept debut publicistic al lui C. Stere, precum am afirmat mai sus, articolul Socialiștii și mișcarea națională, motivul principal fiind în special mărturisirile scriitorului și omului politic. Este ceea ce se precizează și în biografia alcătuită de Z. Ornea, care dă și coordonatele contextuale
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
un discurs parlamentar rostit în iulie 19144. Cea dintîi mărturisire are într-adevăr o oarecare valoare "probatorie", aici făcîndu-se referire la "primul articol publicat" șsubl. n.ț, nu însă și cea de-a doua, în ea semnalîndu-se doar o activitate publicistică mai veche decît cea de care avea cunoștință unul dintre adversari, N. Iorga 5. Numai o oarecare valoare "probatorie", întrucît, pe de-o parte, nu este exclus ca Stere să fi vorbit totuși doar de primul său articol "teoretic", de
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
Evenimentul" este perfect posibilă. Și, într-adevăr, cercetînd gazeta social-democrată, dăm peste un articol, apărut la 28 martie 18939, pe care motive serioase ne fac să-l atribuim lui C. Stere. Acesta ar fi, pînă la proba contrarie, debutul său publicistic, un debut, desigur, mai puțin strălucitor, dar, cum se va vedea, nu lipsit de relevanță. Articolul, de dimensiuni ce fac imposibilă reproducerea lui aici, se intitulează O sinucidere și este semnat cu pseudonimul, curios, C. Minuseanu. În el se vorbește
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
a comunicat decât schimbându-și subiectul, fie către zona politicului, fie către aceea a socialului sau moralului. Nu și-a creat o critică a ei - cu impact extra-academic - și nu a stimulat noviciatul. Nu a stimulat o tradiție a receptării, publicistică ori, horribile dictu, mediatică. Prin urmare, unica zonă de contact între filozofie și publicul ei latent e de găsit într-o mitologie a inaccesibilului. Iar pentru acestea toate, vina nu are cum să aparțină, global, culturii române, oricât de blocate
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
României literare, știe?). A avut și are rubrici de critică literară în reviste și ziare importante. A publicat până acum cinci sau șase sau șapte volume de critică (depinde cum socotim), unul de teatru, două sau trei sau patru de publicistică și jurnal, antologii de literatură și, ca o încununare a întregii activități, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, în 2005, la Editura Mașina de scris, Istorie... de o mie două sute pagini, sculptată dintr-un bloc de peste zece mii de pagini scrise despre
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
de la început, un scriitor de ficțiune, dacă nu suntem dispuși să-l recunoaștem pe scriitor sub masca unui critic inventiv, imaginativ, speculativ, jovial. Cea mai importantă operă a lui va fi însă jurnalul, nu poezia, nu teatrul, nu proza, nu publicistica, pe care le-a încercat pe rând, cu succese episodice. Reparații la mașina de citit Mașina de citit Alex Ștefănescu nu s-a oprit de patruzeci de ani. Mici pauze a făcut, dar numai pentru a se regenera, pentru a
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
că s-au petrecut lucrurile cu un roman, încă inedit, al lui Arghezi. Cu mult umor, Niculae Gheran, cunoscut pentru editarea integrală a ediției critice Rebreanu, a schițat câteva dintre greutățile extreme ale cercetării care pregătesc edițiile critice. Realizarea integralelor publicistice presupune adevărate hățișuri: "N-a existat un negustor, băcan, om politic tentat să editeze o revistă care să nu se adreseze lui Arghezi sau Rebreanu, cerându-le să colaboreze cu câte un text, fie și circumstanțial." Acestea toate lăsând deoparte
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
adauge Nae Ionescu). Oricum, ideile autorului sunt abundent ilustrate cu citate concludente din opera autorilor în cauză și, pe baza "probatoriului" existent, nu prea sunt motive întemeiate să fie contestate. Lui Adrian Mureșan i s-ar putea reproșa, eventual, retorica publicistică, puțin cam prea zglobie, care nu se prea potrivește cu fondul volumului. Chiar titlul cărții sună a spectacol de music-hall, Hristos nu trage cu ochiul. De aici până la Jesus Christ Superstar distanța este foarte scurtă. Pe de altă parte, este
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
chiar cu alt lexic critic. Să-i examinăm îndeaproape, supunând în același timp analiza lui Mircea Martin unui nou examen și unei noi înțelegeri critice. Adrian Marino este, încă din tinerețe, obsedat de construcția intelectuală masivă și sistematică. La articolele publicistice are alergie, contribuțiile "parțiale" îl deprimă. Din Destinul criticului tânăr (1945) se vede frenetica lui dorință de documentare și ambiția, aproape dureroasă, de cultură maximă. Ceea ce frapează însă la viitorul arhitect al criticii ideilor literare este contrastul dintre "impersonalitatea temelor
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
documentare și ambiția, aproape dureroasă, de cultură maximă. Ceea ce frapează însă la viitorul arhitect al criticii ideilor literare este contrastul dintre "impersonalitatea temelor" și "subiectivismul atitudinii". Ar fi fost de așteptat, din partea lui, o supraetajare peste pulsiunile omenești, peste inflexiunile... publicistice și afectele ce debordează în ele. Dimpotrivă, Adrian Marino își prezervă și apără impulsivitatea, fiind pasionat și polemic, iar nu impersonal și distant. Critica ideilor literare e creatoare, în cazul său, nu prin aceea că sunt produse idei inedite, ci
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
cu o exactitate din sfera fizicii sau a astronomiei? Aceleași și aceleași dispute (critica științifică vs. critica artistă, teoreticieni vs. practicieni, autori de monumentale sinteze vs. foiletoniști impresioniști, garanți ai impersonalității vs. adepți ai zig-zagului subiectiv, critica universitară, academică vs. publicistica la zi) se poartă și astăzi, cu virulență pamfletară și reducționism critic, de parcă n-am fi putut învăța nimic din vechile polemici. În prezent, se vorbește cu emfază despre alteritate, despre perceperea și respectarea diferențelor, despre dreptul însuși la diferență
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
un prim volum din Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români (Ed. Emolis, Iași, 2007). Ne lipsea o asemenea cercetare de sinteză, înlocuită până acum de investigații pe cazuri izolate (Coșbuc, Caragiale, Blaga-Dan Botta) sau de colecții de polemici publicistice, ca în antologia de învinuiri și răspunsuri Plagiatul la români, apărută la Editura Arc din Chișinău, în 2004, în selecția lui Pavel Balmuș și cu prefața lui Dan C. Mihăilescu. Există deci precedentul unor cercetări în domeniu. Alexandru Dobrescu colecționează
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
la Editura Arc din Chișinău, în 2004, în selecția lui Pavel Balmuș și cu prefața lui Dan C. Mihăilescu. Există deci precedentul unor cercetări în domeniu. Alexandru Dobrescu colecționează și sistematizează, de fapt, cazuri semnalate în dezbaterile academice sau în publicistica vremii, pe care le cercetează din nou, dând o rezolvare sau un verdict. În volumul I nu dă decât cazurile dovedite, în care reia argumentația folosită anterior în declanșarea acuzelor, o îmbogățește și o comentează. Nu se ocupă de acuzele
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
de fapt unuia singur: Constantin Hamangiu, autorul primului tratat juridic, la noi, despre proprietatea literară și artistică, lucrare - culmea! - plagiată (p. 243-254). În anexele acestui prim volum (p. 257-358), în ultima sută de pagini, Al Dobrescu reproduce câteva din textele publicistice care au constituit acuzele și dovezile de plagiat: Grigore Tocilescu despre istoricul Petru Cernătescu, redacția "Revistei contimporane" despre naturalistul D. Brândză, polemica din jurul cursului maiorescian de logică, în care intervin un anume dr. Zotu, acuzator, Eminescu și Slavici, apărători; B.
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
suprafața și insula/mă doare lipsa lui dar consolare/pun sub ac și arc oratoriul măturii divine..."(Libertatea) Nu departe de acest spectacol aristocratic, o cronică a domnului Cosmin Borza, în care - dincolo de rezervele estetice pe care, în virtutea oricărui cod publicistic, i le respectăm - recenzentul își lasă tastatura nesupravegheată și se referă la autoarea cărții în discuție exclusiv prin prenume. Ingenioasă manieră, dacă stăm să ne gândim. Lasă că în interbelic regula era cu totul alta, iar politețea cu mult mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
celei de față, dar orișicît - asemenea lucrări iau tot mai des, în vremea din urmă, drumul anticariatului). Pe supracopertă, mai sus de poza lui Filimon la vârsta îmburghezirii, scrie așa: Ciocoii vechi și noi, Nuvele, Basme, Escursiuni în Germania Meridională, Publicistică. Am sărit, dintru-nceput, la basme. Neocolindu-l pe cel cu care începe ediția, o prefață, din 2005, a îngrijitorului ei, despre știm că nu știm nimic. Întemeietorul, în contumacie (sic!), al romanului românesc, e un scriitor-himeră. Viața lui nu
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
un symposion de frați, de veri și de cumnați." (Strat și substrat. Genealogia popoarelor balcanice. Introducere la Tomul III din Etymologicum Magnum Romaniae, Bucuresci, 1892.) Despre implicarea responsabilă a intelectualilor în viața politică, el însuși dând un exemplu, atât prin publicistica sa, cât și prin alegerea în Parlamentul țării, întâi ca deputat de Bolgrad, în 1867, apoi ca deputat de Craiova, în 1884, când mandatul său a fost invalidat, pe motiv de incompatibilitate, fiind, ca director al Arhivelor, funcționar al statului
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
limbă vorbită (IVRA, CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002 ș.a.), adverbul cu valoare de semnal discursiv este în genere absent. Nici în internet și în presă nu se găsește cu ușurință: exemplele publicistice arată mai ales cum s-a petrecut evoluția spre sensul modal, atestând faze intermediare ("inevitabil", "imediat"): "A fi cult nu înseamnă automat că ești și inteligent, și viceversa" (forum.computergames.ro); "Așa s-o fi spunând, dar asta nu înseamnă
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
Pisica oarbă cu clopoței; Dafnis și Floarea în răscrucea imperiilor; Cimitirul de trenuri. Domnul Fluture și doamna Fluture, Ed. Muzeului Literaturii Române, București, 2006; cuprinde piesele: Domnul Fluture și doamna Fluture; Tată din flori; Piticii cărunți. Volume de eseuri și publicistică: Complexul Ofeliei, Ed. Viitorul românesc, București, 1998; Dudul lui Shakespeare, Ed. Viitorul românesc, București, 2000; Actori la curtea prințului Hamlet, Ed. Viitorul românesc, București, 2001; Pușca lui Caragiale, Ed. Viitorul românesc, București, 2002. Filme Triunghiul morții - regia și scenariul Sergiu
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
și o întreagă școală a exhibiționismelor de două parale - care-au invadat spațiul prozei curente - se vede rău veștejită. Păcat că Ioan Groșan nu se hotărăște să-și ia în serios vocația de prozator, pierzând mult prea mult timp în publicistică și în păguboase ocupații care n-au nimic de-a face cu arta scrisului. Talentul său ar merita un administrator mai bun al harurilor care nu se întâlnesc la tot pasul, dar care s-au îngrămădit în mult prea auto-ironica
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
de ori mai europenizați decât noi, nu, apoi în paradisul construit de Sorin Marin la Sfântu Gheorghe, unde s-a desfășurat o nouă și excepțională ediție a festivalului internațional de film "Anonimul"), am sentimentul că dacă-mi voi continua activitatea publicistică săptămânală, va trebui să-mi fac neapărat rost de un costum de scafandru perfect etanș, pentru scufundările în haznaua compactă care-a ajuns viața publică din România. Probabil că emblema perfectă a ceea ce-am pierdut se află în povestirea
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
Cristian Cosma, Alexandru Matei, Florina Pârjol, Andrei Simuț, Cosmin Perța, Șerban Axinte, Cosmin Ciotloș) apar și câteva ale unor colaboratori de marcă (George Bălăiță, Emil Brumaru, Nora Iuga, Al. Cistelecan, Radu Aldulescu), rezultatul fiind un adevărat caleidoscop (meta)literar și publicistic. Foarte interesant ni s-a părut articolul lui Alexandru Matei, intitulat Dreapta-stânga sau (de fapt) Antici-Moderni? Semnul de întrebare pus la final are numai rolul de a îndulci concluzia demonstrației trasate. Pentru agerul eseist, adevăratul conflict ideatic (ca să nu spunem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9321_a_10646]
-
cu care avangardiștii de la Contimporanul au menținut relații cel puțin amicale, vorbind despre ideologii și politici în termenii cu mult mai judicioși ai opțiunii estetice de fond. E limpede că Paul Cernat își suprimă orgoliul personal de a transforma propria publicistică într-o docilă literatură de raft, dar își asumă, pe de altă parte, gestul de a face din ideea de publicistică o preocupare demnă de orice bibliotecă respectabilă. Intrarea în volum e mai ocolită, dar mai aseptică. Sans peur et
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]