1,686 matches
-
adevărat ! Nu uitați că molidul din nimic se aprinde ! De fapt, nu s-a petrecut niciun incident neplăcut și, când s-a uitat pe geam, a avut o plăcere teribilă, o plăcere ca în copilărie : ningea cu asemenea fulgi mari, pufoși, încât într-o oră se acoperiseră și casele, și mașinile... A rămas un timp așa, să se uite pe geam, în casă era o veselie deosebită, se râdea, se făceau glume, nu se simțea nevoie de prezența ei de gazdă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de dantelă. Spre mijlocul salonului, un gheridon acoperit cu o fețișoară de masă gris-vert de catifea. Lotuși sau nuferi îmbobociți - brodați în dégradé. Un șnur de mătase răsucit o tivește, înnodându se la fiecare colț cu funde mari și ciucuri pufoși, albi și aurii care ating covorul. O singură persoană lângă gheridon : un domn între două vârste, cu fruntea și tâmplele lungite de calviție, cufundat în lectura unei reviste. După cum o ține între degetele descărnate, pare doar să fi vrut s-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
înțelese pe amândoi și își regretă remarca, dar o irita faptul că erau așa, absurd de susceptibili. Cățelul lui Adam era un papillon, una din rasele cele mai pitice. O minge grațioasă, cu păr lung, negru cu alb, două urechi pufoase, pleoștite, o coadă veselă, flocoasă, și cei mai amuzați și inteligenți ochi strălucitori, de un negru-albăstrui. Adam îi dăduse numele. Când l-au întrebat de ce tocmai „Zet“, a răspuns: „Pentru că noi doi suntem Alfa și Omega“. Gabriel găsi în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
grijă volanul în dreapta și-n stânga, iar Zet (care trebuia întotdeauna ajutat să se cațăre în mașină, oricât s-ar fi străduit singur) se așeză lângă el, pe scaunul de piele moale, veche, cu miros pătrunzător. Cu blănița lui albă, pufoasă, arăta ca o pasăre rotofeie, cuibărită. Zet avea pe spate vreo două pete negre, elegante și urechi lungi, negre, vărgate cu cafeniu, care-i încadrau capul ca o perucă. Un căpșor ca o cupolă, cu un bot scurt, obraznic, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
uriașe îngropată în podeaua acoperită cu dale, o chiuvetă și un bideu asortate la culoare, toate dintr-un porțelan roșu, lucios și voluptuos curbat. Dalele de pe jos erau negre. Robinetele și suporturile de prosoape, dintr-un metal auriu. Prosoape groase, pufoase, negre, tivite cu roșu, atârnau pe suporturi. Pe un raft negru, strălucitor, se înșirau borcănașe și sticle conținând (Tom nu avu nici o îndoială, totuși le încercă) spumante și unguente celeste. O arcadă din plăci de ceramică, mascată de o perdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
stropea și iar le săpunea, în timp ce fata, abia făcându-se auzită, se plângea că apa-i prea fierbinte sau că-i intrase săpun în ochi. Cele mai multe fete aveau părul lung și era ciudată și șocantă brusca transformare a cozilor uscate, pufoase, în șerpi lungi, întunecați, care se învârtejeau în apa din cadă, în timp ce degetele puternice ca niște gheare de oțel ale domnișoarei Adkin râcâiau fiecare scăfârlie aplecată într-un gest de implorare. Pe urmă un prosop, alb, moale, era înfășurat în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ca un turban, capul. Tenul ei feciorelnic era neted și translucid, nebrăzdat de nici o linie. În această seară și Pearl părea mult mai tânără. Tocmai își spălase părul castaniu, iscând în el reflexe roșietice; îi încadra acum fața, vaporos și pufos. Mâine avea să devină din nou negru opac, drept și țeapăn. Uneori, fruntea smeadă a lui Pearl și nasul subțire, care pornea drept, ca o linie trasă cu rigla între sprâncene și gura subțire, tot dreaptă, arătau crispate, întunecate, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
trecut, în vremurile lui mai bune, își oferise și el plăcerea apelor în intimitate. Robinetele își revărsau cu o violență agresivă jeturile groase, iar apa din fundul căzii, menținută la un nivel constant, era acoperită de mici vârtejuri de abur pufos. Plăcile de ceramică străluceau și în încăpere plutea o ceață caldă, care se lăsase ca un văl subțire peste ochii lui George, ațintiți, cu fascinație, asupra tumultului fierbinte. Se reîntoarse la patul înțeleptului și își simți din nou inima zvârcolindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
le cere. Vreau să spun... eu credeam că bunicul dumitale te informase... Asupra a ce trebuia să mă informeze? Că dorea... mă rog, dorea ca noi doi să ne căsătorim. Hattie rămase un timp tăcută, examinând mâna statuii. Părul ei, pufos din cauza plonjării în apă, îi atârna despletit pe spate, prins cu o panglică. Puse mâna de piatră în buzunarul rochiei (purta rochia nouă de vară, cumpărată la Boutique Anne Lapwing), apoi dându-și seama că mâna era prea grea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și o expresie de blajină și inteligentă nedumerire. Ambii săi părinți aveau un aer „desuet“. Taică-su arăta ca un ofițer din primul război mondial, iar mama lui ca o vedetă de pe vremea filmului mut. Avea părul blond, ondulat și pufos, tuns scurt, un nas mic, drept, o gură mică și ochi mari, frumoși. Încă nu reușise să-și trădeze vârsta mijlocie; părea foarte tânără și întotdeauna prefera să șadă pe podea sau pe un taburet scund, expunându-și gambele perfecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
scenă era prea multă rumoare. Doamna Chivu spuse: În câteva minute intrați și voi. Haideți, încă un pic de frumusețe. Călin! "Fulg-de-Nea" se apropie supus în timp ce ea scotea la iveală din poșetă un tub de ruj. Îi puseseră un costum pufos, dintr-o singură piesă, tricotat din lână angora, alb-strălucitor, rotunjit ca un butoiaș, din care îi ieșeau brațele și picioarele goale, subțiri ca niște bețe. Pe cap purta o tichiuță, tot de lână angora, pufoasă, lăsată mult pe frunte și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ruj. Îi puseseră un costum pufos, dintr-o singură piesă, tricotat din lână angora, alb-strălucitor, rotunjit ca un butoiaș, din care îi ieșeau brațele și picioarele goale, subțiri ca niște bețe. Pe cap purta o tichiuță, tot de lână angora, pufoasă, lăsată mult pe frunte și legată pe sub bărbie cu o panglică albă. Doamna Chivu îl trase spre ea apucându-l cu o mână pe după ceafă și cu o mișcare fermă îi trecu peste buze bețigașul de ruj. "Fulg-de-Nea" făcu o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mână pe după ceafă și cu o mișcare fermă îi trecu peste buze bețigașul de ruj. "Fulg-de-Nea" făcu o grimasă de silă și de panică, iar ochii i se înroșiră brusc de lacrimi. Lucian zări la încheieturile lui două mici manșoane pufoase agitându-se în zadar. Și tu, Lucian. Doamna Chivu îl eliberă pe Călin și întinse mâna spre el. Mama zâmbea amuzată și împăciuitoare, c-o umbră de îngrijorare în colțul gurii. Ședeau cu toții la aceeași masă, în lumina puternică ce
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Cătălin scruta și el cerul, de multe ori, în recreație și mai cu seamă dimineața când o pornea către școală și atunci speranțele că peste zi o să vină în sfârșit ploaia parcă erau mai mari. Dar norișorii albi, strălucitori și pufoși călătoreau în lungul Văii Prahovei, venind de peste dealurile dinspre Cornu, traversau orașul și dispăreau peste Bănești, spre sud, unde dealurile, tot mai joase, se depărtau unul de celălalt, topindu-se în câmpia netedă ca în palmă și fără pic de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
protejează de frig. - Și după toamnă ce urmează? - După toamnă vine iarna. - Iarna e și mai frig, nu-i așa, mămico? - Așa e, ai dreptate. - Și Iarna cum rezistă pământul și copacii la frig? - Iarna pune o păturica albă și pufoasă peste pământ și peste copaci. Ai să vezi că într-o dimineață din noiembrie sau decembrie, toate crengile copacilor vor fi desenate cu alb. - și iarna pictează? - și iarna pictează. - Mami, din ce e făcută păturica? - Din fulgi de zăpadă
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
se apropie de văcuța cea mov, ținându-se strâns de mâna mamei. Văcuța păru să o privească drept în ochi, clipi din gene, dădu din coadă, dar când o mângâie, Ingrid simți doar o bucată de carton acoperită cu firișoare pufoase. - Vai, e de carton! - Ți-am spus eu. E doar o văcuță pusă să vândă ciocolată. - Și mie îmi place ciocolata, mami! - Tuturor copiilor le place ciocolata. Dar știi de ce? - De ce, mami? - Pentru că e dulce. Dar nu tot ce
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
se hotărî să iasă afară din ascunzătoare. - Vai, ce multă lumină e afară! Se frecă ea stângace la ochișori. Înaintă încet prin pământul umed. Deodată, simți ceva rece la piciorușe și încercă să se scuture de ceva alb, rece și pufos. - Ce o fi asta? - Se numește zăpadă îi răspunse un gândăcel cu spinarea roșie. - Mai sunt doar câteva pâlcuri, dar se vor topi și ele, continuă gândăcelul. - Vai ce rece e! - Vino aici lângă mine, la soare, e mai cald
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
ne părăsește, strigă Mihaela, cu sufletul la gură. Trebuia să închidem geamul. Dar cinteza nu se gândea să, fugă, ci, spre marea noastră mirare, ateriză de astă-dată chiar pe coșulețul cu pâine și începu să-și înfigă docul în miezul pufos. Ne uitam la ea încremeniți, fără a clipi din ochi, până când s-a hotărât să-și schimbe locul și a zburat pe șifonier. ― Bravo, drăgălașo, mi-a plăcut îndrăzneala ta, i-am spus micuței musafire. ― Sssst... nu vorbi... mi-a
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
peisajul ce se brodează în jur, fir cu fir... astfel îmi pare că privesc - nestingherită de nimeni - la un tablou măreț, agățat pe un perete imens de gheață. A nins mult, cu fulgi mari, ce se poticneau în propria manta pufoasă, motiv pentru care zăpada căzută a acoperit toate meleagurile, acestea ostenind a mai ține piept furiei albului. Copacii golași și triști, rămași fară nicio podoabă a straielor, par acum bucuroși să fie încărcați, acoperiți de acest cojocel ocrotitor; crenguțele lor
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
copacii din zonă în tot acest anotimp. Lumina soarelui ocrotitor încălzește toată valea din care răzbește un puternic miros de busuioc verde! În stânga mea se observă mielușeii veseli care saltă pe câmpuri, fără a da seamă nimănui... iepurașii albi și pufoși ca un ghemotoc de păpădie -gata- gata să-i ia vântulaleargă și se fac una cu pământul la vederea uliului care survolează neîncetat, și care, atunci când ostenește, se așează bătrânește pe câte un stâlp. Macii roșii ca para focului
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Oamenii culeg la vii, Toamnă, toamnă, de ce vii? Toamna (II) Toamna este chiar frumoasă Însă e și friguroasă; Are un covor frumos De frunze căzute jos. Ea mai are fructe multe, Sunt și coapte, sunt și crude. Galbene, dar și pufoase, Ele sunt prea delicioase! Ferariu Elena - Violeta Școala Gimnazială Dumbrăvița Iarna Vine iarna dinspre munte, Cu steluțe albe-n frunte, Cu cojocul gros pe ea Și cu pătura de nea. Și cum vine, cum pășește, Totu-n cale amorțește, Pân
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
bucuria, resemnarea, extazul - cunoaște, slavă Domnului, destule grade de comparație. Există o tristețe bogată, a sufletului preaplin, cum se scrie într-un psalm arghezian: tristețea adâncă, metafizică. Există umori negre, devastatoare, întristări suave, dar și tristeți agresive, agasante, isterice. Tristeți pufoase ca pleoapele de bufniță ori, dimpotrivă, nevropate și năpras nic răzbunătoare. Avem melancolii copleșitoare ori siropoase, prăbușiri cvasiletale, dar și încercănări hachițoase, ori furii biliare urmate de riduri ale neputinței, tot așa cum există satisfacție tâmpă și hohot eliberator, stoicism eroic
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Been Loving You... Vremuri în care era amar nic de ales între Scott McKenzie cu San Francisco și Bee Gees cu Massachussetts, între Paul și John din Beatles (de când mă știu am fost de partea cumințeniei siro poase, de lord pufos, a celui dintâi), ori între Rolling-ii din I Can’t Get No Satisfaction și cei din Wild Horses. Chiriac și Sideralul lui Mugur Winkler cu Ești a mea („lumea întreagă îmi tot spune că eu / nu știu să mint prea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Cristian Nemescu, Marian Crișan, Bogdan George Apetri, Adrian Sitaru... Culmea, taman la New York aveau să citească Mimi Brănescu și Mirela Oprișor ce am scris despre „Marți“-ul lor în Dilema veche, articol despre care - tot de acolo! - mi-a scris pufos, cu filială empatie, după ani de tăcere, incomparabilul a.l.ș. Din New York am primit mailuri întristate privind neglijarea lui Nae Caranfil ca „părinte“, „precursor“ al noilor energii cinematografic-moldovalahe, dar și pledoarii pentru resuscitarea documentarului românesc. Asta, după ce, în Idei
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Maria Sandu, Luiza Popovici, Matei Martin, Adina Dragomir, Patricia Mihail... Mirare. Cum de-au ajuns ditamai Primăria și Consiliul Județean Alba (care a lansat cu această ocazie și un extrem de util Ghid turistic al județului) să se asocieze cu elitarismul pufos al Dilemei, cel atât de străin oborului politic getodac și combinatorismului negustoresc al zilei?!? Simplul fapt că am fost aleși pe post de pălărie de către un mădular administrativ al Puterii naționale dă seama de culoarea, ambițiile și naturelul acestuia. Ei
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]