1,344 matches
-
meteorologici au o influență negativă. Evoluția celor două boli diferă una de alta. Dacă în EAE simptomele dispar în urma tratamentului, fără să mai revină (dacă nu se administrează din nou amestec encefalitogen), în SM boala evoluează în pusee, vindecarea unui puseu neînsemnând vindecare definitivă. 7. Concluzii Rezultatele obținute prin cercetările personale, rezultate care confirmă sau infirmă unele date din literatură, aduc și date noi în ceea ce privește modificările histomorfologice din EAE la câine și posibilitățile de influențare a lor prin unele medicamente. Rezultatele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la subiecți fără antecedente neurologice. Deasemenea, ne punem întrebarea cum unele leziuni (plăci) puse în evidență de R.M.N., potențiale evocate sau alte teste rămân toată viața mute fără să dea simptone clinice? Este foarte dificil să explicăm marile variații ale puseelor de SM, unele durând doar câteva ore, iar altele câteva luni. Răspunsul la toate aceste întrebări este foarte important pentru diagnosticarea bolii și pentru stabilirea unui tratament. O explicație s-ar putea da prin apariția demielinizării în așa numitele zone
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
posibil - a cererii crescute de energie. Probabil că există un mare număr de factori, unii necunoscuți încă, care pot să influențeze această conducere nervoasă continuă a fibrelor demielinizate. Aceasta ar putea explica varietatea circumstanțelor în care se poate declanșa un puseu acut în SM. Efapsa se datorește pierderii izolantului electric al fibrelor nervoase demielinizate. Mielina separă în mod normal fibrele mielinizate - unele de 77 altele - și permite trecerea impulsului nervos de pe una pe alta. Funcționarea unei efapse este asemănătoare cu aceea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
îndoială cauza acestor fenomene numite „pozitive“ de către CESARO și colaboratorii. Toate aceste constatări prezintă interes pentru diagnostic, dar ele permit să se explice posibilitatea unui deficit fiziologic extrem de tranzitoriu, chiar mai puțin de 24 de ore (care nu constituie un puseu acut a cărui durată este prin definiție mai mare de 24 de ore), sau repetarea unor pusee identice, care nu au semnificația unei evoluții a leziunilor anatomice. În puseele care ating un nou teritoriu neurologic s-a găsit în lichidul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dar ele permit să se explice posibilitatea unui deficit fiziologic extrem de tranzitoriu, chiar mai puțin de 24 de ore (care nu constituie un puseu acut a cărui durată este prin definiție mai mare de 24 de ore), sau repetarea unor pusee identice, care nu au semnificația unei evoluții a leziunilor anatomice. În puseele care ating un nou teritoriu neurologic s-a găsit în lichidul cefalo-rahidian proteină bazică encefalitogenă, ceea ce dovedește o distrugere a mielinei. Puseele sau agravările care reproduc o simptomatologie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
chiar mai puțin de 24 de ore (care nu constituie un puseu acut a cărui durată este prin definiție mai mare de 24 de ore), sau repetarea unor pusee identice, care nu au semnificația unei evoluții a leziunilor anatomice. În puseele care ating un nou teritoriu neurologic s-a găsit în lichidul cefalo-rahidian proteină bazică encefalitogenă, ceea ce dovedește o distrugere a mielinei. Puseele sau agravările care reproduc o simptomatologie veche la același bolnav nu sunt însoțite de creșterea proteinei bazice în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bazică encefalitogenă, ceea ce dovedește o distrugere a mielinei. Puseele sau agravările care reproduc o simptomatologie veche la același bolnav nu sunt însoțite de creșterea proteinei bazice în LCR. Se poate deci spune că în SM pot exista două feluri de pusee: unul datorat atingerii de noi teritorii a sistemului nervos central și altul care nu este legat de o demielinizare, ci de fenomenele așa zise „pozitive“. Acest lucru are o mare importanță din punct de vedere terapeutic. Am discutat până în prezent
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în anumite cazuri simptome tranzitorii fără distrugere anatomică a mielinei. Putem spune că posibilitatea conducerii continue face teoretic posibil un tratament simptomatic al bolii, vizând restabilirea funcționării nervoase, fără a trata boala însăși, acolo unde nu este vorba de un puseu acut. Se caută în prezent molecule capabile să amelioreze conducerea nervoasă și cu unele din ele s-au obținut câteva rezultate clinice încurajatoare. Dintre acestea amintim 4-amino-piridina și ubaina. 4-amina-piridina inhibă fluxul de potasiu și face mai sigură conducerea continuă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
axonale în leziunile acute și cronice din SM au devenit o certitudine în studiile din „deceniul creierului“. Aceste studii încearcă să explice faptul că în SM tulburările clinice se agravează în ciuda multiplelor tratamente imuno 82 modulatoare. Pierderile axonale întâlnite în puseele acute din SM sunt destul de greu de explicat, atâta timp cât avem totuși remisiuni în evoluția SM. Afectarea conducerii nervoase axonale în zonele de demielinizare este deosebit de importantă în puseele acute din SM. Afectarea axonală devine mai severă în leziunile cronice. Pierderile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se agravează în ciuda multiplelor tratamente imuno 82 modulatoare. Pierderile axonale întâlnite în puseele acute din SM sunt destul de greu de explicat, atâta timp cât avem totuși remisiuni în evoluția SM. Afectarea conducerii nervoase axonale în zonele de demielinizare este deosebit de importantă în puseele acute din SM. Afectarea axonală devine mai severă în leziunile cronice. Pierderile axonale cronice sunt baza fiziopatologică a deficitelor neurologice permanente. Pentru ca o funcție neurologică să dispară este necesară o afectare de 85-95% din axoni, procent greu de atins în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
un mijloc de evidențiere a tulburărilor reziduale din nevrita optică retrobulbară. În timpul stadiului acut al nevritei optice retrobulbare, contracția pupilară în momentul aplicării directe a fluxului luminos este mai puțin puternică decât prin reflexul consensual. Acest fenomen poate persista după puseul acut din SM, în ciuda recuperării acuității vizuale. Iluminarea alternativă și repetată a fiecărui ochi evidențiază așa numitul „eșapament pupilar“ al lui MARCUS GUNN. Medicul constată pe partea atinsă o dilatare paradoxală a pupilei luminate, căci această pupilă se găsea în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
afectat și de obicei cu afectarea predilectă a mușchiului drept intern, ptoza palpebrală și afectarea mușchilor ridicători fiind mai rară. Nervul trohlear este forte rar implicat. La debutul SM, afectarea nervului oculomotor este de obicei unilaterală, dar după mai multe puseuri evolutive, afectarea poate fi bilaterală, putând merge cu timpul până la oftalmoplegie completă. Oftalmoplegia interlucleară este dată de lezarea bandeletei longitudinale posterioare. Apare de obicei bilateral. Oftalmoplegia internucleară se traduce clinic printr-o limitare a adducției unui ochi și unui nistagmus
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
voluntare. În cursul accesului nu există nici o mișcare clonică și nici o tulburare de cunoștință, iar EEG este normală. Aceste fenomene survin în cursul unor perioade de timp de câte o săptămână, până la câteva luni, care par a avea semnificația unui puseu acut al bolii. Caracteristic pentru toate aceste manifestări paroxistice ale SM este că ele cedau la tratamentul cu carbamazepină. 8. Focarele de demielinizare pot să apară în vecinătatea nucleilor striați și a regiunii subtalamice. Astfel se explică apariția unor mișcări
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
funcții cognitive, într-un tablou de deteriorare intelectuală globală. Cele trei grupe nu se deosebeau în funcție de durata sau severitatea bolii. Aceste date au fost confirmate într-un studiu efectuat de JENNEKENS-SCHINKEL A. și colaboratorii (1990), pe pacienți cu distanță între pusee. În acest studiu, 56% din pacienți prezentau performanțe similare cu subiecții de control. Din cei 44% rămași (17 pacienți), 2 erau amnezici, iar 5 prezentau deficite cognitive, în special în probele de învățare auditivo-verbale. Tulburările de memorie ar fi legate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
leziuni ale sistemului nervos central decât la populația generală sau la bolnavii al căror handicap nu este în raport cu leziuni ale sistemului nervos central (afecțiuni neuromusculare sau spinale), dar trebuie notat că aceste afecțiuni nu au caracterul brutal și imprevizibil al puseelor de SM și că imaginea acestor boli este diferită de cea a SM, în anturajul bolnavilor. Depresia este deasemenea rară în formele spinale pure ale SM; - Depresia poate preceda apariția manifestărilor clinice neurologice; - Apariția depresiei nu este corelată cu durata
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
preceda apariția manifestărilor clinice neurologice; - Apariția depresiei nu este corelată cu durata bolii, nici cu severitatea handicapului neurologic, dar potrivit lucrării lui JOUVENT și colaboratorii (1988), ea ar fi mai frecventă la începutul evoluției; - Simptomatologia depresivă este mai accentuată în timpul puseelor bolii decât în perioadele de atenuare, dar acest argument este ambiguu, căci accentuarea acestei simptomatologii poate rezulta prin descurajare și spaimă. Până în prezent, nici un studiu nu a fost consacrat în mod special tratamentului depresiei asociate sclerozei multiple. b3. Râsul și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din subiecții prezentând SM trăiseră, în anul care preceda apariția bolii, de 2 ori mai multe evenimente purtătoare de o puternică încărcătură emoțională, decât subiecții de control. Un procentaj asemănător a fost găsit evaluând influența factorilor de stress asupra declanșării puseelor. Altfel spus, ar exista o legătură între viața emoțională a subiectului și expresia clinică a bolii, independent că este vorba de apariția sau evoluția ei. Această ipoteză găsește un sprijin în demonstrarea influenței situațiilor de stress asupra reacțiilor imunologice. Cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
serii mici de pacienți examinați în centre universitare și se ignoră frecvența reală a tulburărilor psihice în rândul populației generale; 2) Este vorba de studii transversale, fiind astfel posibil ca anumite tulburări să poată regresa la o anumită distanță de pusee. Pentru a stabili mai bine corelația între aceste tulburări și evoluția bolii sunt necesare studii longitudinale; 3) este necesar astăzi să corelăm tulburările psihice cu severitatea și localizarea leziunilor obiectivate de rezonanța magnetică nucleară. Dacă această confruntare clinico-radiologică poate părea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
clinic al SM Diagnosticul clinic al SM a suscitat multe discuții între mulți clinicieni neurologi, fiecare din ei având păreri multiple despre criteriile de diagnostic clinic. Înainte de a discuta aceste criterii propunem să definim principalele stări clinice ale unor SM: puseul, remisiunea și progresivitatea. Un puseu este definit de apariția unor simptome sau a unor semne neurologice cu sau fără confirmare obiectivă, ce durează cel puțin 24 de 108 ore, sau de agravarea sau reapariția unor simptome și a unor semne
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
al SM a suscitat multe discuții între mulți clinicieni neurologi, fiecare din ei având păreri multiple despre criteriile de diagnostic clinic. Înainte de a discuta aceste criterii propunem să definim principalele stări clinice ale unor SM: puseul, remisiunea și progresivitatea. Un puseu este definit de apariția unor simptome sau a unor semne neurologice cu sau fără confirmare obiectivă, ce durează cel puțin 24 de 108 ore, sau de agravarea sau reapariția unor simptome și a unor semne ce regresaseră, se stabilizează sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
alte afecțiuni neurologice. După consultații multiple la diferite simpozioane internaționale, BAUER (1980) a propus diferite criterii clinice de diagnostic în funcție de stadiul clinic al bolii. Astfel am avea: 1) SM verificată la examenul anatomic. 2) SM definită clinic: a - evoluție cu pusee și remisiuni de cel puțin două ori, separate de cel puțin o lună interval; b - progresie lentă sau în pusee repetate întinzându-se pe cel puțin șase luni; c - semne neurologice obiectivizate care se pot datora a cel puțin două
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sistemul nervos central și identificarea creșterii nivelului acesteia în lichidul cefalorahidian; - creșterea mononucleelor în LCR; e - debutul simptomelor între 10-50 ani; f - lipsa altor explicații neurologice mai bune; 3) SM clinic posibilă (subgrup posibil la primul episod): a - descrierea de pusee și remisiuni cu semne sugestive de SM, fără a avea obiectivizarea unor semne de boală neurologică care atinge diseminat substanța albă; 109 b - simptome obiective documentate ale unui singur puseu cu semne de boală neurologică, care atinge diseminat substanța albă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
clinic posibilă (subgrup posibil la primul episod): a - descrierea de pusee și remisiuni cu semne sugestive de SM, fără a avea obiectivizarea unor semne de boală neurologică care atinge diseminat substanța albă; 109 b - simptome obiective documentate ale unui singur puseu cu semne de boală neurologică, care atinge diseminat substanța albă, cu remisiune bună, urmate de semne și simptome variabile; c - modificări patologice ale LCR, dar fără a avea profil obligator pentru SM; d - nici o explicație mai bună neurologică; 4) SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
atinge diseminat substanța albă, cu remisiune bună, urmate de semne și simptome variabile; c - modificări patologice ale LCR, dar fără a avea profil obligator pentru SM; d - nici o explicație mai bună neurologică; 4) SM clinic posibilă (subgrup posibil la primul puseu) a - descriere de pusee și remisiuni fără documentare prin semne obiective; b - semne neurologice obiective descrise ca o singură localizare patologică în sistemul nervos central; c - LCR modificat, dar nu caracteristic pentru SM; d - o nevrită optică retrobulbară monosimptomatică; e
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu remisiune bună, urmate de semne și simptome variabile; c - modificări patologice ale LCR, dar fără a avea profil obligator pentru SM; d - nici o explicație mai bună neurologică; 4) SM clinic posibilă (subgrup posibil la primul puseu) a - descriere de pusee și remisiuni fără documentare prin semne obiective; b - semne neurologice obiective descrise ca o singură localizare patologică în sistemul nervos central; c - LCR modificat, dar nu caracteristic pentru SM; d - o nevrită optică retrobulbară monosimptomatică; e - nici o altă explicație neurologică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]