1,318 matches
-
indivizii care fac calcule ra?ionale ale avantajelor ?i costurilor; ordinea social? s-ar na?te astfel din satisfac?ia �ncercat? de indivizii care apreciaz? �retribu?iile� ce le echilibreaz? �contribu?iile�, iar conflictele sociale ar ap?rea datorit? �frustr?rîi relative� (Runciman, 1966) datorate absen?ei unui asemenea echilibru. Aplicat? la organiza?îi, aceast? schem? d? seama de �loialitatea� indivizilor atunci c�nd cunosc echilibrul, precum ?i de abandonul (exit) sau de protestul lor (voice) �n caz contrar (Hirschman, 1970
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ale filosofiei analitice (Popper) pentru a re�nnoda leg?tură cu problematic? major? a pionierilor disciplinei. Se poate g�ndi c? al?turi de influen?a �n cre?tere a marxismului �n g�ndirea anglo-saxon?, restric?iile financiare impuse cercet?rîi de teren �n cursul ultimelor dou? decenii au favorizat de asemenea aceast? �ntoarcere (Mennel, �n [17]). Descoperirea recent? a operei lui N. Elias (cf. cap. 1.2) de c?tre anglo-saxoni dovede?te aceast? re�ntoarcere, fie c? e vorba
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
formularea de teorii �cu raz? medie�. Domeniile s�nt variate ?i includ managementul organiza?iilor publice (Blau ?i Schoenherr, 1971), inegalitatea ?anselor (Jenks ?i colab., 1972; Featherman ?i Hauser, 1978), mobilitatea social? �n Marea Britanie (Goldthorpe, 1980), efectele individuale ale schimb?rîi sociale �n ??rile de Jos (Gadourek, 1982), difuzarea inova?iilor (Rogers, 1983) sau rela?iile �ntre grupurile sociale (Blau ?i Schwartz, 1984). Progresele realizate �n domeniul statisticii ?i, �n special, �n cel al analizei cauzale s�nt pe larg exploatate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
anilor ?aptezeci, de modelul de analiz? multivariat? bazat pe tehnică regresiei multiple (Path Analysis) ?i, mai recent, generalizarea modelului liniar (LISREL). Dar aceast? sofisticare tehnologic? ascunde cu greu precaritatea cronic? a ipotezelor puse �n act ?i, prin efect, ambiguitatea interpret?rîi rezultatelor (Abell, [17]). AȘA se sup?r? Analiza �path� este o metod? care rapid adoptat? de c?tre cercurile largi ale sociologilor, deoarece ofer? mijloacele tehnice pentru m?sur?ri mai precise; etnometodologia, �n schimb, nu a fost adoptat? dec
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a c?ror specificitate, chiar dac? exist?, adesea rezult? din metodele cu care s�nt observate ?i analizate; identificarea ?tiin?ificit??îi ?i a valorii cognitive a rezultatelor cu rigoarea ?i sofisticarea tehnicilor; convingerea �n neutralitatea axiologic? a produselor formaliz?rîi matematice; necesitatea metodelor statistice considerat? lege ?i, �n sf�r?it, concep?ia individualist? asupra fenomenelor structurale. Al?turi de aceste tr?s?turi recurente ale sociologiei americane trebuie s? subliniem ?i tendin?a diversific?rîi �n favoarea microscopicului ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
axiologic? a produselor formaliz?rîi matematice; necesitatea metodelor statistice considerat? lege ?i, �n sf�r?it, concep?ia individualist? asupra fenomenelor structurale. Al?turi de aceste tr?s?turi recurente ale sociologiei americane trebuie s? subliniem ?i tendin?a diversific?rîi �n favoarea microscopicului ?i, �n m?sura �n care interac?iunea individual? nu e referabil? dec�ț la ea �ns??i, �n favoarea descriptivului strict. �ntr-o atare situa?ie, unii v?d sf�r?ițul recursului la neo-parsonsism (Alexander, 1982-1984
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rigoarea demersului sociologic. �n timpul deceniului urm?tor, form?rile superioare se diversific? (DEA, DESS) ?i ele �ncearc? s? ofere o cunoa?tere aplicabil?, �n timp ce sociologia suport? concuren?a noilor specializ?ri din domeniul informa?iei ?i comunic?rîi. Ministerul Cercet?rîi (care succede DGRST �n 1981) pune accent pe cercetare, prefer�nd politicii contractelor o politic? a comenzii directe via CNRS care titularizeaz? numero?i auxiliari, num?rul cercet?torilor devenind cu mult mai mare dec�ț cel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n timpul deceniului urm?tor, form?rile superioare se diversific? (DEA, DESS) ?i ele �ncearc? s? ofere o cunoa?tere aplicabil?, �n timp ce sociologia suport? concuren?a noilor specializ?ri din domeniul informa?iei ?i comunic?rîi. Ministerul Cercet?rîi (care succede DGRST �n 1981) pune accent pe cercetare, prefer�nd politicii contractelor o politic? a comenzii directe via CNRS care titularizeaz? numero?i auxiliari, num?rul cercet?torilor devenind cu mult mai mare dec�ț cel al universitarilor � situa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
auxiliari, num?rul cercet?torilor devenind cu mult mai mare dec�ț cel al universitarilor � situa?ie care, cu excep?ia etnologiei, nu mai are echivalent �n sectorul ?tiin?elor umane ?i sociale. �n acela?i timp, descentralizarea administrativ? a ??rîi stimuleaz? ?i diversific? cererea de sociologie, contribuind la extinderea c�mpului �n direc?ia �problemelor sociale� acute: politicile sociale ?i culturale (Maurice ?.a., 1982; Chazel, 1987), via?a local? (Lautman ?i Mendras, 1986), b?tr�ne?ea (Guillemard, 1986), imigra
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu mai s�nt subiec?îi istoriei, nici st?p�nii alian?elor �n materie de rudenie; ei s�nt �supor?i� ai �structurilor�, conduitele individuale nef?c�nd altceva dec�ț s? actualizeze procesul autonom al reproducerii ?i transform?rîi. Nu mai r?m�nea dec�ț s? fie denun?at? o ordine �n esen?? non-negociabil? (Foucault, 1975). Aceast? schem? inspir? o serie de lucr?ri polemice ale c?ror obiecte de predilec?ie s�nt statul ?i politicul (Poulantzas
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rela?iile de (?i pentru) putere provin din caracterul �limitat� al condi?iilor acestui joc � fie c? e vorba de interdependen?a actorilor, de ra?ionalitatea comportamentului lor sau de legitimitatea scopurilor organiza?iei. Pornit din analiza critic? a organiz?rîi birocratice ?i a �cercului vicios� c?ruia �i d? na?tere, demersul lui Crozier s-a extins la societatea global? (1970, 1979, 1980, 1987) pentru a-i identifica �blocajele� ?i condi?iile dezvolt?rîi capacit??ilor colective de inovare (a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Pornit din analiza critic? a organiz?rîi birocratice ?i a �cercului vicios� c?ruia �i d? na?tere, demersul lui Crozier s-a extins la societatea global? (1970, 1979, 1980, 1987) pentru a-i identifica �blocajele� ?i condi?iile dezvolt?rîi capacit??ilor colective de inovare (a se vedea ?i: Gremion, 1976; Sainsaulieu, 1977; Dupuy ?i Thoenig, 1983; Reynaud, 1989). ��Individualismul metodologic. Dup? Raymond Boudon (1979; Boudon ?i Bourricaud, 1982) (membru al Institutului ?i profesor la Sorbona), aceast? paradigm? poate fi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rilor individuale (1977), care constituie o clas? numeroas? de fenomene sociale � printre care evolu?ia inegalit??îi ?anselor ?colare ?i sociale, pe care Boudon a privilegiat-o �n studiile sale (1973) �nainte de a aplica aceast? paradigm? �n studiul schimb?rîi sociale (1984). Este �ns? evident c? Boudon a depus efortul cel mai mare �n ap?rărea postulatului utilitarist � r?mas non-necesar (Padioleau, 1986) � al paradigmei individualiste; tou?i, analiza să a �bunelor motive� de a adera la idei false (1986
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceea a lui Marx se reg?se?te �n sociologia domină?iei a acestuia ?i, mai mult, �n sociologia conflictelor a lui Touraine. ?i �ntr-un caz ?i �n cel?lalt, Weber �?i pune de asemenea amprenta; că teoretician al legitim?rîi, �n primul caz, ca teoretician al orient?rilor culturale ale ac?iunii, �n al doilea caz. Dac? M. Crozier �i datoreaz? materialul conceptual al criticii sale la adresa birocra?iei, Boudon �l revendic? �n mod expres � at�ț pentru premisele individualiste
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Frankfurt�, J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r?mas faimoas?] renun?? la critică neomarxist? a �ra?iunii instrumentale� pentru a c?uta, �n lumină sociologilor clasici cei mai diver?i, fundamentele langajiere ale comunic?rîi intersubiective f?r? de care nu ar exista ac?iunea social? (1981). �n Italia, unde sociologia este recunoscut? ?i �nv??at?, temele de cercetare s�nt str�ns legate de evolu?ia politic? ?i de problemele economice ?i sociale ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
intersubiective f?r? de care nu ar exista ac?iunea social? (1981). �n Italia, unde sociologia este recunoscut? ?i �nv??at?, temele de cercetare s�nt str�ns legate de evolu?ia politic? ?i de problemele economice ?i sociale ale ??rîi (Alberoni, 1977; Ferraroti, 1971; Melucci, 1974) iar referin?a la marxism este predominant? (Pizzorno, 1978). Bibliografie (1968-1995) Lucr?ri nord-americane ALEXANDER Jeffrey C.: Theoretical Logic în Sociology (1982-1984), 4 vol.; Et GIESEN Bernard, M�NCH Richard, SMELSER Neil J. (ed.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
192 203 204 210 210 226 237 244 246 253 254 265 274 276 283 287 298 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European s? economisi?i timp ?i bani. Titlurile dorite unele c?utate �ndelung prin libr?rîi pot fi comandate acum direct de la Editur?! Consulta?i oferta! Completă?i apoi talonul de comand? (carte po?tal?) din subsolul paginii. Nu uită?i s? �nscrie?i, cu aten?ie, titlul ?i num?rul de exemplare solicitate. Plata se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
bibliografia de la sf�r?ițul fiec?rui capitol. Referin?ele exprimate printr-un num?r pus �n parantez? p?trat? urmat de num?rul paginii, de exemplu [1:100] trimit la bibliografia general? (�Repere bibliografice�) de la sf�r?ițul lucr?rîi. * Referin?ele din paranteze trimit la bibliografia de la sf�r?ițul volumului. * E. Durkheim spune c? faptul social este exterior indivizilor fiind imperativ ?i coercitiv pentru ei. Noi nu spunem c? faptele sociale s�nt lucruri materiale, ci c? s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de a-și impune părerea (p. 214). Admițând că a fost învins, dar nu și convins în discuție, el afirmă că nu intenționează să-și depășească statutul de filosof de rând și că a dorit doar să se scarpine de râia gloriei celui eliberat din Egina (p. 215). Adept al unei școli de gândire rivale, Aristip nu se lasă sedus de argumentele lui Platon. Mai grav pentru filosof este că, rând pe rând, ajung să-l abandoneze și discipolii. Aristotel se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
devenit un fenomen permanent. Cu greu am reușit să mă abțin și chiar era ceva imperios necesar. De la o zi la alta rănile deveneau tot mai consistente și vizibile. Primul gând a fost că se poate să fi contactat vreo râie... Și râia când se ia, se ține...! Scărpinatul de toate gardurile, precum caprele pe înserate venind de la păscut. Când am făcut cunoscut cazul, mi s-a spus că am o pastila ce previne eventualele alergii la tratamentul prescris. Da...hepatita
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
fenomen permanent. Cu greu am reușit să mă abțin și chiar era ceva imperios necesar. De la o zi la alta rănile deveneau tot mai consistente și vizibile. Primul gând a fost că se poate să fi contactat vreo râie... Și râia când se ia, se ține...! Scărpinatul de toate gardurile, precum caprele pe înserate venind de la păscut. Când am făcut cunoscut cazul, mi s-a spus că am o pastila ce previne eventualele alergii la tratamentul prescris. Da...hepatita medicamentoasă își
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
la cantină ca fiind hepatic. Ce succes...neașteptat! Nu te mai scărpina, chiar dacă mâncărimea continuă e o simpla alergie! spun unele asistente. Așa voi face...să fiți sigure...! Imposibil să rămâi ca de piatră din moment ce ai astfel de reacții. După râie și chelie spune un vechi proverb românesc, din senin ori nu, m-am trezit cu ficatul mărit. Culmea spitalizării ar fi fost să am și râie și ficat bolnav! * * * Azi am schimbat întreaga lenjerie a patului și fața de perină
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
fiți sigure...! Imposibil să rămâi ca de piatră din moment ce ai astfel de reacții. După râie și chelie spune un vechi proverb românesc, din senin ori nu, m-am trezit cu ficatul mărit. Culmea spitalizării ar fi fost să am și râie și ficat bolnav! * * * Azi am schimbat întreaga lenjerie a patului și fața de perină. Fac asta cât de des pot, rog infirmierele să rezolve această problemă și ele o fac cu amabilitate. Nu toate sunt așa... Două pături groase puse
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
de nesiguranța zilei de mâine, s-au mai adăugat și epidemiile. Săpunul, soda, nu erau de găsit și prețurile erau exorbitante. De detergenți, nici nu putea fi vorba. Din evacuare mulți săteni s-au pomenit plini de păduchi și de râie. Noi nu ne-am pricopsit cu așa ceva, dar vecinii aveau din belșug. Din această cauză a apărut tifosul exantematic, o boală infecțioasă și epidemică gravă, care se manifestă prin temperatură foarte ridicată, convulsii și erupții pe piele. Sătenii s-au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
era prezentă în sală și o doamnă venită special din Israel, care a povestit că ați fost vecini în Fălticeni, copii fiind, cât erați de fericiți, cum vă jucați cu alți copii, chiar la un moment dat ați avut și râie... ne povestește Doamna, acest amănunt a stârnit râsete în sală; cum era pe atunci, la Fălticeni? A însemnat un contact revitalizator cu viața normală într-un oraș cu flori și bucurie. A fost și primul "iarmaroc" pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]