1,055 matches
-
Eu cred că e un fel de invitație, poate că ar cam avea nevoie și de o pisică în „Clubul mâncătorilor de mere”. Găsesc eu ceva de mâncare până la urmă. Ana a scos dintr-un buzunar cele două vietăți mititele, râma și licuriciul. Nu, astea nu-s de mâncare. Ana le-a pus în mijlocul cercului magic și i-a rugat pe ceilalți să nu uite de ele, adică, a zis ea, să nu uite de „amănunte”, pentru că, a mai spus Ana
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
magic și i-a rugat pe ceilalți să nu uite de ele, adică, a zis ea, să nu uite de „amănunte”, pentru că, a mai spus Ana, „amănuntele sunt foarte-foarte importante.” Eu unul m-aș supăra rău, în locul licuriciului sau al râmei dacă m-ar face cineva „amănunt”. Dar eu sunt reporter de război, deci e altceva. Un licurici e și el o lumină vie, nu una de împrumut, e lumină curată, nu consumă electricitate și nu scoate fum, iar râma e
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
al râmei dacă m-ar face cineva „amănunt”. Dar eu sunt reporter de război, deci e altceva. Un licurici e și el o lumină vie, nu una de împrumut, e lumină curată, nu consumă electricitate și nu scoate fum, iar râma e doica recoltelor bogate pentru că le prepară hrana în micul ei corp, sub forma celui mai curat și mai roditor sol. De asemenea „amănunte” am avea mereu nevoie. Ce dacă sunt mici, când ele fac lucruri mari?! Da, a încuviințat
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Da, a încuviințat Artistul, vestitul italian Michelangelo Buonarotti a fost cel care zicea: „Amănuntele fac perfecțiunea și perfecțiunea nu-i un amănunt”. Când rostea aceste cuvinte, cred că Artistul se gândea și el, ca și mine, cu mult respect la râmă și la licurici. Iar acel Michelangelo Buonarotti voia ca oamenii să nu neglijeze „amănuntele”, dacă-și doresc să le iasă totul perfect. Ei, dar, culmea, iar am uitat ceva important! Am uitat să transmit și din tabăra cealaltă, a zmeilor
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
agricultură, cu otrăvuri numite pesticide. Pe zmei îi poți ucide, îi poți otrăvi, cu tot felul de substanțe chimice. Dar în locul celor uciși vin alții și ce te faci?! Apoi, otrăvindu-i pe ei, otrăvești pământul, apa, aerul, pădurile, grădinile, râmele, licuricii, oamenii și celelalte viețuitoare. E mult mai bine ca PROIECTUL să fie fără otrăvuri. Ar fi mai înțeleptși mai pe placul copiilor - dacă în proiect s-ar scrie cu ce fel de jăratec dătător de puteri, ar fi bine
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Într-un târziu o întrebă: ― Te doare rău? Pe fața femeii trecu o undă de înviorare, ca și când glasul lui i-ar fi alinat suferința. Răspunse cu un început de zîmbet: ― Nu mă doare, numai... Aoleu, aoleu! Se zvârcolea ca o râmă zdrobită. Peste câteva clipe dădu buzna pe ușă înlăuntru o fetiță de vreo cinci ani, îmbujorată și bosumflată. Începu din prag să pârască. ― Tată, Păvăluc mi-a zis că... și eu am zis că... și el a zis... ― Du-te
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și să oprească prin amenințări apropierea primejdiei. Glasuri ascuțite de femei și copii spintecau lărmuirea bărbaților ca împunsături de ace într-o pânză groasă de câlți. În vreme ce țăranii se vânzoleau, coloana de soldați se târa pe șosea ca o uriașă râmă neagră. Raze de soare jucăușe, căzând pe luciul baionetelor înfipte pe arme, se răsfrângeau cu sclipiri speriate în văzduh. În curând se deosebiră rândurile și cei câțiva călăreți, și trăsura cu prefectul și procurorul, apoi tunurile trase de câte șase
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nici șuierul gloanțelor încă nu apucase a se potoli când din vălmășagul de oameni țâșniră stropi de sânge și urlete de durere. Multe trupuri se prăbușiră, scormonind pământul, care cu unghiile, care cu dinții, toate zvârcolite de chinuri ca niște râme zdrobite: "Aoleu!..." "M-a omorât, mamă!..." "Aoleu, fraților!..." M-a împușcat, oameni buni!..." În același moment mulțimea se întoarse înapoi, cuprinzând în fuga ei și pe puținii care nu-și pierduseră îndrăzneala. Spaima își înfigea tentaculele nenumărate în cetele zguduite
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Pe mine nu mă bântuie decât frica, cugetă Ologu. Mi-e frică de polițiști, că mă pun să spăl pe jos la secție. Nu de șmotru mi-e frică, da’ îmi iau cârjele și trebuie să mă tărâsc ca o râmă, ba, mai rău, cu balele alea pe care le lasă în urmă cârpa udă, parcă aș fi un melc fără cochilie. P-ormă, mi-e frică de câini și ați văzut că nu pe degeaba. Mi-e frică să nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
născut la data de 5 octombrie 1962 în localitatea Alep, Siria, cu domiciliul actual în Constantă, bd. Tomis nr. 234, bl. TD-15, ap. 47, județul Constantă. (877/2008) Copii minori: Mohamad Ali Chouihna, născut la data de 19.05.2004, Râma Chouihna, născută la data de 1.01.1995, Nour Chouihna, născut la data de 1.10.1993, Hâia Chouihna, născută la data de 1.01.1998, Fatima Chouihna, născută la data de 1.01.1991. 12. El Badwi Ali, fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217451_a_218780]
-
4. Activitatea desfășurată în subteran: lucrări de construcții, întreținere și reparații de tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum și galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de 8 m. 5. Activitățile desfășurate în subteran din cadrul metroului pentru: a) mecanic de locomotivă și râma electrică de metrou; ... b) mecanic ajutor de locomotivă și râma electrică de metrou; ... c) mecanic instructor. ... 6. Activitatea de revizie, întreținere, exploatare și reparație de la metrou, ce se desfasoara 100% în subteran. 7. Activitatea desfășurată de personalul din siguranță circulației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178289_a_179618]
-
reparații de tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum și galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de 8 m. 5. Activitățile desfășurate în subteran din cadrul metroului pentru: a) mecanic de locomotivă și râma electrică de metrou; ... b) mecanic ajutor de locomotivă și râma electrică de metrou; ... c) mecanic instructor. ... 6. Activitatea de revizie, întreținere, exploatare și reparație de la metrou, ce se desfasoara 100% în subteran. 7. Activitatea desfășurată de personalul din siguranță circulației, care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178289_a_179618]
-
al desfășurării evenimentelor. Autopsia, cea mai reușită nuvelă din volum, analizează, pe fundalul cenușiu al vieții de provincie, destinul banal-absurd al unui medic ratat, unele sugestii venind dinspre proza cehoviană. Tot o structură tripartită are și culegerea de nuvele Vin râmele (1993), care include textele respinse de cenzură la editarea cărții anteriore. Majoritatea narațiunilor se plasează în aceeași formulă mixtă - notația cotidianului și parabola -, de astă dată orientată orientată spre surprinderea aspectelor sordide, kitsch ale realității. Secțiunea Comedii reale prezintă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
interioară obscură, care își confecționează obsesii (Un destin, Portret din memorie), iar sub genericul Tragicomedii din viața de zi cu zi sunt puse în evidență câteva situații grotești, născute din obediența față de imperativele politicii oficiale, cum se întâmplă în Vin râmele. SCRIERI: Ceața și obișnuința, București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983; Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
viața de zi cu zi sunt puse în evidență câteva situații grotești, născute din obediența față de imperativele politicii oficiale, cum se întâmplă în Vin râmele. SCRIERI: Ceața și obișnuința, București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983; Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2; Al. Piru, „Ceața și obișnuința”, LCF, 1976, 18; Valentin Tașcu, Ficțiunea ca negare a ficțiunii, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
am binevoit să li-l acord./ Evident, totul e numai un joc,/ Dar cine nu are interesul/ Să inventeze câte ceva,/ Ca să uite că este mort?/ De aici, bineînțeles, invidii,/ Intrigi, bursă neagră: fetițele, care împletesc rădăcinile florilor/ Schimbă literele de pe râme lungi și pietricele,/ În timp ce alții oferă panglici de eternitate/ (Singura materie care se găsește la discreție)/ Pentru două-trei litere încolăcite între ele.// Uneori, se revoltă, îmi contestă dreptul/ De a împărți litere (nu și) Dreptul literelor de a însemna totul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sau, mai degrabă, fără respirație, ca într-o minunată proză de tip james joyce, într-o îmbinare semnatică aproape urmuziană, trăsătură esențială a paradigmei deconstructiviste. "De aici, bineînțeles, invidii,/ Intrigi, bursă neagră: fetițele, care împletesc rădăcinile florilor/ Schimbă literele de pe râme lungi și pietricele,/ În timp ce alții oferă panglici de eternitate/ (Singura materie care se găsește la discreție)/ Pentru două-trei litere încolăcite între ele.// Uneori, se revoltă, îmi contestă dreptul/ De a împărți litere (nu și) Dreptul literelor de a însemna totul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
infantilism, "căci ce este vârsta omului, dacă memoria faptelor noastre nu s-ar uni cu veacurile cele mai dinainte?" Un gând ca acesta tulbură încă pe oricine se apropie de altarul ei. Ci de n-ai fi tu, Clio, ca râmele în noroi, așa ne-am târî în întunericul unei singure vieți, cu dimineață și seară, cu zi și cu noapte. Tu singură ne faci bogați, tu singură ne ridici peste noi, tu singură ne învrednicești Clio, mărire ție!". Sunt cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un bloc tipografic masiv, de douàsprezece versuri, càruia i se adaugà un envoi al ultimelor douà. Rîma este sàracà atît că numàr, cît și ca dispunere, contribuind la efectul de insistențà, incantatoriu, presupus de rigorile rondelului original: șunt doar trei rîme, dispuse îmbràțișat (pentru primele douàsprezece versuri): abba//abba//acca, respectiv în monorimà - ăă - în envoi-ul final. Că și în rondel, primul vers coincide cu ultimul, realizînd o închidere semanticà mult mai puternicà a textului decît cea a sonetului (unde versurile
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
nici cuvintele în rimà). Blocul strofic mare este divizat intern de repetiția versului 4 în pozițiile 8 și 12, ceea ce face ca el sà fie perceput de fapt sub forma a trei catrene încheiate cu același vers-refren și în care rîma îmbràțișatà trimite la constrîngerile primului catren și ale cvintetului din ronsetul canonic. Dat fiind cà versul 4 rimeazà cu versul 1 (în poziția a), efectul de sens al acestei alternante este ambiguu: refrenul (similar cu acela al rondelului) "taie" blocul
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
savanta a coafurii mai mult decât de trăsăturile fetei. Pălăria este de un efect estetic deosebit și servește pentru a înnobila și încadra față: "Ea înseamnă, în sensul cel mai literal, o încadrare a feței, ca un tablou într-o râma" [Huizinga, p.275]. "Leș conditions sociales ne șont jamais trahies que par leș gants. Le gant est une tradition essentiellement aristocratique" [La Parisienne, nr.3, 1869]. Décidément le chapeau gagne, gagne en grace et en gentillesse, ce qu'il perd
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
urechi era tratat cu picături din suc de ceapă, de ulei de migdale, sau prin spălături cu fierturi din flori de mușețel și din planta boașele popii. SURDITATE Pentru otită cu guturai (de năjit), Într-o ceapă scobită, se pun râme spălate În vin alb. Se Înfășoara ceapa În câlți și se pune la copt, În spuză. Când s-a copt bine, ceapa se scoate din sobă sau din cuptor, iar lichidul se picură câte 3 picături În fiecare ureche. Contra
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
24 de ore. Frecții cu "apă de furnici" pe locul dureros, de 2-3 ori pe zi, ultima seara, la culcare. Pe vremuri, potrivit unor documente de arhivă, În acest fel se trata și vindeca reumatismul poliarticular. Masaje cu alifie din râme, preparată astfel: mai multe râme vii, bine spălate, se pun Întrun borcan de sticlă peste care se toarnă rachiu tare de tescovină sau spirt medicinal, cât să le acopere. Borcanul, bine Închis, se lasă la macerat timp de 3-5 zile
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apă de furnici" pe locul dureros, de 2-3 ori pe zi, ultima seara, la culcare. Pe vremuri, potrivit unor documente de arhivă, În acest fel se trata și vindeca reumatismul poliarticular. Masaje cu alifie din râme, preparată astfel: mai multe râme vii, bine spălate, se pun Întrun borcan de sticlă peste care se toarnă rachiu tare de tescovină sau spirt medicinal, cât să le acopere. Borcanul, bine Închis, se lasă la macerat timp de 3-5 zile, Într-un loc cald, până ce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vii, bine spălate, se pun Întrun borcan de sticlă peste care se toarnă rachiu tare de tescovină sau spirt medicinal, cât să le acopere. Borcanul, bine Închis, se lasă la macerat timp de 3-5 zile, Într-un loc cald, până ce râmele se dezintegrează complet. Pasta rezultată se amestecă bine, iar alifia se aplică pe zona dureroasă. Operațiunea se repetă de mai multe ori pe zi, ultima seara, la culcare. Trăind În pământ, care este rece, În general, râmele posedă În ele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]