2,406 matches
-
dosise românii, și acolo e încunjurat și acoperit din toate părțile cu săgeți. Împresurat de aproape patru zile de-a rândul, espus foamei și tuturor ostenelelor, incapabil de-a se dezvolta și apăra în regulă, fără ieșire din ponoară și râpile stâncilor, oștirea sa e dată pierzării depline. Numai îmbrăcîndu-se prost și cu ajutorul plin de abnegație a comisului său, Ștefan regele izbutește să se tupile cu suită mică și cu mare primejduire a vieții sale printre șirurile inamice spre Temișoara de unde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de secui, comandați de voievodul Niclas. Lângă râul Ialomița ea dete de șanțuri și întărituri de tăruși, bătu și puse într-adevăr pe fugă însemnata oaste a boierului Dragomir, castelan al cetății Dâmboviței, dar, înaintînd fără precauțiune, încăpuse între păduri, râpi și munți, fu surprins pe neașteptate, încunjurat și bătut cu totului tot. Întreaga oaste de secui era acum parte prinsă și legată în mînile biruitorului, parte fără viață așternută în păduri și mlaștini și numai prea puțini fugari ajunseră cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Că ea iar că știe Tot sama pădurilor Și a apelor, înainte să mergi... (17, pp. 18-19). în alte cântece funerare rolul de călăuză îl joacă arborii - brad, salcie, măr, paltin -, dar scenariul rămâne similar, inclusiv motivul „înfrățirii” : Iar în râpa Mărilor, Unde-i Bradul Zânelor, Trecătoarea apelor, Sufletul stătea Și mi se ruga : Brade, brade ! Să-mi fii frate : întinde-ți, întinde, Eu să le pot prinde Vârfurile tale, Să trec preste ele Marea în cea parte, Ce lumea-mi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practica mai multe meserii sau când ar practica numai una? Când ar practica numai una - zise. Dar, socot că și aceasta e limpede, anume că, dacă cineva ar pierde ocazia bună de a face un lucru, totul se duce de râpă. Limpede. Căci lucrul ce trebuie făcut nu-i îngăduie făcătorului răgaz, iar aceasta nu trebuie să se dedice lucrului de făcut, așa ca unei ocupații suplimentare și neimportante. Necesar. De aici rezultă că produsele muncii sunt mai numeroase, mai bune
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
, Florin (24.V.1954, București), poet. Este fiul Luciei (n. Iaru) și al lui Ilie Râpă, profesori. După absolvirea, în 1978, a Facultății de Limba și Literatura Română din cadrul Universității din București, funcționează ca profesor la Galați și la Bulbucata, în județul Giurgiu (1978-1982), iar din 1983 ca gestionar-magaziner la librăria Editurii Cartea Românească, alături de Mircea
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
senin,/ Către marele Crepuscul de pară/ [...] Tu apui, luceafăr de seară./ Tu luceafăr răsai, matutin./ Odinioară... odinioară!.../Azi rănile cui mi le închin?” (Incantație). Poetul trăiește o copleșitoare senzație de însingurare într-o lume adversă, înconjurat de spini și de râpe adânci: „Urcam pe coastă, urcam/ Într-o coastă prinzând cu mâna spinii/ De care să m-agăț, să mă urc și urcam/ Într-o coastă, spre sulița vârfului muntelui/ Care împunsese coasta divină a luminii” (Coasta). Sentimentul singurătății nu-l
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
de nopți”, timp în care se parcurge drumul de la ancestral către industrializare, de la tezaurul vechi al „oamenilor apelor” - ai unui pământ cu „taine” și „adevărat rai” - la o țară în care „timpul se oprește și se face cântec”. Predilecția pentru râpele și adâncul Dunării, cu mâl, stuf, ghioluri, câini-enoți, știuci, se păstrează și în cărțile despre pescuit - până la urmă niște „fantezii” anecdotice, amuzante, care fac din memorie un „tărâm străin”. „Participă” la această patimă comună, în Haz cu pește, Ion Băieșu
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
încă amploarea pe care o are astăzi în lume. Primejdia era ca insula întinsă din mijlocul lacului să fi fost modernizată, canalizată, bîntuită de cetele barbare de turiști mondiali sau autohtoni, iar toată puritatea locului să se fi dus de rîpă... Dezvolt ce am mai scris mai demult despre călătoria făcută la Ircuțk. Iar de aici, prin stepa buriată, vreo șase sute și ceva de kilometri, spre lacul asiatic vestit. În preziua plecării, Sava, prietenul meu, poetul țarist gigantic o făcuse lată
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
din culegerile juridice bizantine (din grecește, deci), îngăduindu-și chiar să introducă în - duh reformat - și unele interpretări personale. Pentru a completa seria tălmăcirilor ce deschid din nomocanonul prescurtat, amintesc Pravila copiată, în anul 1610, de popa Toader din satul Râpa de Jos - Bistrița 201, și fragmentul de pravilă, datând probabil din secolul al XVI-lea (Fragmentul Ghibănescu) 202. în Moldova, către mijlocul primei jumătăți a secolului al XVII-lea Eustratie Logofătul tălmăcește după Malaxos 203, Harmenopoulos și Matei Vlastaris, un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tocmai niște masive regulate de mari dimensiuni, până În timpul din urmă respectate de mâna omului, după cum o arată succesul cercetărilor lui Honigberger. Pentru aceste monumente a fost aleasă o amplasare singulară, pe un sol aspru și stâncos, brăzdat de numeroase râpe și ale cărui pante, formate din rocă poroasă, sunt perforate de grote asemănătoare, mi se spune, cavernelor săpate În munți de kafiri. Aceste excavații Încă servesc de loc de retragere familiilor de păstori care migrează cu turmele lor urmând variațiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe la urechi. Înaintau foarte greu, aplecați în față, ca să nu-i dărâme vântul puternic, abia mișcându-și picioarele. Dacă nu ajungeau destul de repede la refugiu, mureau înghețați. Cu inima cât un purice și orbiți de viscol, pelerinii ajung lângă o râpă și aud, cu greu, strigătele unui om, care căzuse acolo. Cineva cerea ajutor. - Acel om este sortit morții! Să ne grăbim ca să nu sfârșim ca el! A spus primul pelerin, continuându-și grăbit drumul. Al doilea pelerin, plin de milă
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
om, care căzuse acolo. Cineva cerea ajutor. - Acel om este sortit morții! Să ne grăbim ca să nu sfârșim ca el! A spus primul pelerin, continuându-și grăbit drumul. Al doilea pelerin, plin de milă pentru sărmanul acela, a coborât în râpă și la luat în spate. Era greu omul, dar pelerinul a urcat până la drum. Efortul foarte mare, l-a făcut să se încălzească și chiar să transpire. Din cauza greutății și a efortului nu mai simțea frigul. La câțiva pași de
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
ț a avut pătura asta de săraci lângă el, l-a pus primar... Ei, el nu merita postul ăsta... Nu avea nici studii și nici cunoștințele de administrație și... o ducea trei ani de zile până se ducea comuna de râpă... Erau oameni de nimic puși la conducere...”). Regimul nu se sprijinea „însă” numai pe resentimetele unora, cum ar fi cei descriși mai sus, ci și pe capacitatea de adaptare a celor ca subiectul nostru. Deși datele biografice nu-l recomandau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună”, ridică din hornul fiecărei case „un crin înalt de fum”, preschimbă „căsuțele răzlețe din satul Izvorani” în „mici capre cățărate pe-o râpă de lumină”. Dacă Pe Argeș în sus este cartea cărților lui P. și una dintre capodoperele poeziei românești, în versurile din Satul meu (1925) poetul își devine propriul epigon. Cartea e un soi de monografie a Miorcanilor, mai exact o
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
subțire, cretoasă, un Balcic patriarhal, cu migdali, smochini, duzi, piersici, sarcofage preistorice, fântâni, turci cu măgari, cadâne șezând pe pietre ori ducându-se să ia apă în vase de aramă. O remarcabilă pânză e cea înfățișată în Cimitir tătăresc, cu râpe văroase și cu pietre sure, printre care umblă asini cu urechile pleoștite, unde „Țigăncușe cu basma și în șalvari / Vișinii, portocalii, de-un roșu mat, / Joacă-n pântec pe un viers tărăgănat / Și aleargă și se bat pentru-o para
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
6 apartamente, București str. Spl. Unirii 48B, 48 4666. Minculescu Alex., 6 apartamente, București str. Dr. Felix 87 4667. Maximilian Fried, 3 apartamente, București str Generalissimul Stalin 42 4668. Manea Ion, 5 apartamente, București str. Ing. Zablovschi 21, Iași str. Râpă Galbenă 2 bis, Vaslui str. Călugărului 14 4669. Millia Maria, 3 apartamente, București str Cpt. Gh. Buruiana 5, Brăila str. Bolintineanu 5 4670. Marceli Gh., 2 apartamente, București, str Dr. Aroneanu 20, Ploiești str. Pușcași 19 4671. Marinescu Veronica, 4
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
sau, dimpotrivă, așezate în opoziție. Astfel, Joc secund ar fi o îmbinare a mitului oglinzii și a mitului nunții, Oul dogmatic și Riga Crypto... o „replică baladescă” la Ritmuri..., în care soarele (și nu Enigel) ar fi „Luceafărul” barbian, iar râpa Uvedenrode, văzută ca Olimp grotesc al poeților, se proiectează ca intersecție a mitului oglinzii cu simbolica îngroșată a „cercului Venerii” sau, în fine, poemul Domnișoara Hus este citit ca un „cântec de dragoste moartă” și ca o celebrare, nu lipsită
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
, revistă apărută la București, lunar, din 13 noiembrie 1932 până în mai 1933. Redactori sunt Gheorghe Râpă și Ion Nistoreanu; de la numărul 3/1932 apare cu subtitlul „Literatură, ideologie, critică” și cu altă componență redacțională: Gheorghe Râpă și Al. Raicu, iar ultimele două numere (cu alt format și cu frontispiciul schimbat) menționează ca director pe Al. Raicu
PEGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
, revistă apărută la București, lunar, din 13 noiembrie 1932 până în mai 1933. Redactori sunt Gheorghe Râpă și Ion Nistoreanu; de la numărul 3/1932 apare cu subtitlul „Literatură, ideologie, critică” și cu altă componență redacțională: Gheorghe Râpă și Al. Raicu, iar ultimele două numere (cu alt format și cu frontispiciul schimbat) menționează ca director pe Al. Raicu, iar ca redactori pe Ion Nistoreanu și pe Mihail Florian. Deși nu are un articol-program (înlocuit cu poezia De vorbă
PEGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
o mînă tremurătoare transformă cadavrul inofensiv al balenei, scriind în jurnalul de bord: „Atenție, bancuri de nisip, stînci și brizanți în apropiere!“. Și, ani și ani după aceea, corăbiile vor ocoli poate acel loc, așa cum oile neghioabe sar peste o rîpă din pricină că, odată, berbecul a sărit pe-acolo, sub bîta ciobanului. Iată ce înseamnă puterea precedentului, iată utilitatea tradițiilor, iată istoria tenacei supraviețuiri a vechilor credințe, lipsite de rădăcini în pămînt și chiar în văzduh! Astfel, trupul balenei uriașe, care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spre moarte, așa cum m-a întors pe mine însumi, o clipă. Există o înțelepciune care e suferință, există însă și o suferință care e nebunie. în sufletele unora sălășluiește un vultur ca acela din munții Catskill, care poate coborî în rîpele cele mai întunecate, dar, în același timp, poate să se înalțe din ele în zbor, pierzîndu-se în spațiile însorite. Chiar dac-ar zbura veșnic prin acele hăuri, ele sînt în munți, așa că vulturul de munte se află, chiar în zborul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scînduri cu tot. Unii se prăbușiră cu fața în jos. Capetele harponiștilor din arboradă se zguduiră pe gîturile lor de tauri, aidoma vîrfurilor dislocate ale unor catarge. Auzeau cum prin spărtură pătrunde apa, ca un torent de munte într-o rîpă. Ă Corabia! Dricul! Al doilea dric! strigă Ahab din ambarcațiune. Dricul din lemn american! Scufundîndu-se sub corabia îngreunată de apă, Balena Albă înaintă în lungul chilei, dar se răsuci brusc și ieși din nou la suprafață, departe de celălalt bord
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noștri, la țară, mi-am pus pentru Întâia dată Întrebarea: ce s-or fi făcut eroii mei? Cum sunt ei astăzi? (Ă). Drumurile astea le poți face Însă cu gândul. Mă pot Întoarce cu gândul În satul cocoțat pe niște râpe de lut, pe malul bălții deasupra căreia jucau, seara, miliarde de țânțari. (Ă). ALTE ASPECTE ALE PROZEI Dacă până În acest an, În proză, temele istorice precumpăneau, din acest an balanța inspirației se Înclină În cealaltă direcție: spre actualitate. Puține sunt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
motiv pentru care unii cercetători o numesc „paranteză orizontală”): „Moșneagul nostru - Ilie Aldea a lui Ion - era om vechi” (M. Sadoveanu). Linia de pauză poate marca, În construcțiile eliptice, lipsa predicatului sau a verbului copulativ: „În stânga - margine de pădure, până la râpa unui pârâu” (M. Sadoveanu). Observație Linia de dialog nu poate suplini și virgula. În cazul În care contextul impune și folosirea virgulei, aceasta se pune după linia de dialog: GREȘIT: Se vor folosi fie steluțe - dacă nu sunt prea numeroase
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
care te întrebi cu surprindere cum de au putut fi tipărite. Și totuși ele au apărut în edituri de seamă ca ESPLA și Editura Tineretului. Și ceea ce e mai grav: poartă semnătura unor scriitori de frunte ai literaturii noastre. Nuvela Râpa Oarbei editată de ESPLA este sub nivelul creației lui Eusebiu Camilar și, evident, sub nivelul cerințelor impuse de tratarea unei teme atât de importante. Este drept că poporul așteaptă cu nerăbdare opere literare care să înfățișeze problemele legate de mărețul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]