1,102 matches
-
social-economice vor intra pe făgașul normal al vieții publice românești. Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic Credeți că inițiativele artistice pot influența în vreun fel atât viața de zi cu zi a celor care trăiesc la Pată Rât, cât și percepția generală asupra lor? Activitatea artistică cu cel mai mare impact politic, fiind conectată la vizita de lucru pe care am organizat-o în Pată Rât în iunie 2011, la care au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, UNDP
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
atât viața de zi cu zi a celor care trăiesc la Pată Rât, cât și percepția generală asupra lor? Activitatea artistică cu cel mai mare impact politic, fiind conectată la vizita de lucru pe care am organizat-o în Pată Rât în iunie 2011, la care au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, UNDP, OSI/MtM, Amnesty Internațional, ERRC și ai mai multor organizații din România, a fost setul de materiale pregătit pentru această ocazie de către Școală Populară de Artă Contemporană, în
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
această ocazie de către Școală Populară de Artă Contemporană, în particular de grupul de studenti coordonați de Attila Tordai, Szilárd Miklós și Dénes Miklósi[8]. Atunci am pus împreună bazele unui concept de activism artistic, articulat pe cazul segregării din Pată Rât, incluzând elemente de campanie pentru desegregare prin mijloace culturale. Acesta viza facilitarea unei schimbări sociale (atât în sensul condițiilor de trai, cât și în sensul modelelor de conviețuire între diverse grupuri etno-sociale și poziționării lor în oraș) prin creații artistice
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
multe încercări, din păcate toate eșuate, de a face rost de fonduri în vederea implementării unui program mai amplu, de trei ani, cu multiple implicații (atât de capacitare comunitară, cât și de impactare a opiniei publice clujene în ceea ce privește „romii din Pată Rât” și apartenența lor la oraș). Ultima încercare de acest fel a fost propunerea de proiect elaborată pentru prima rundă de competiții a Fondului ONG în România, pe care l-am intitulat Implicare pentru dreptate socială și respect, în care Fundației
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
video advocacy și de flyere, completate de evenimente de artă participativa stradală, acțiunile de artă comunitară îmbinate cu forurile sociale, formarea jurnaliștilor în drepturile omului și combaterea rasismului, valorificate în campanii mediatice, atelierele de capacitare comunitară pentru persoanele din Pată Rât, împreună cu acțiunile de dezvoltare a organizației grassroots de romi vor implica direct 780 de cetățeni, dintre care 450 de etnie romă, iar 4000 de persoane vor putea beneficia de activitățile de informare". Printre cele mai importante momente ale acestei campanii
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
privind dreptatea socială, realizată de mai mulți actori (precum menționam mai sus); precum și implicarea într-un proces de creație artistică în spațiul public, facilitat de artiștii colaboratori ai Fundației Deșire, a persoanelor care ar urma să fie mutate din Pată Rât în zone integrate și mixte ale orașului, precum și a vecinilor mai vechi ai zonelor respective. Acesta a fost unul dintre cele trei proiecte refuzate pe care l-am elaborat și depus la gestionării fondurilor norvegiene în iulie și august 2013
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
nu conducă la reiterarea sau reificarea ghetoizării. De altfel, aceasta este o dilemă mai generală: cum intervii în situații ghetoizate urmărind obiectivul de-ghetoizării în timp ce, pe parcurs, pana una alta, trebuie sa îmbunătățești condițiile de trai din ghetou? În cazul Pată Râtului, lucrurile sunt și mai complicate. Sunt cazuri de ghetoizare care pot fi eventual gestionate prin mecanisme și procese care nu necesită relocarea spațială a celor care locuiesc în acea zonă. Dar zona Pată Rât nu pare a avea potențialul resemnificării
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
trai din ghetou? În cazul Pată Râtului, lucrurile sunt și mai complicate. Sunt cazuri de ghetoizare care pot fi eventual gestionate prin mecanisme și procese care nu necesită relocarea spațială a celor care locuiesc în acea zonă. Dar zona Pată Rât nu pare a avea potențialul resemnificării spațiului (nici cultural, nici economic, nici imobiliar vorbind). Deci, în acest caz, este dificil de crezut că o de-ghetoizare fără relocare ar fi posibilă, cu toate că toată lumea știe, ca relocarea a circa 1500 de persoane
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
în practică a acestei rețele am întrevăzut-o în cadrul unui alt proiect (printre cele ne-selectate spre finanțare de către Fondul ONG în România, despre care am vorbit mai sus) axat pe servicii socio-educaționale în vederea susținerii desegregării socio-teritoriale a zonei Pată Rât. Tot ce pot speră este că ideile creionate în acea propunere de proiect să fie duse mai departe de alții, în programe care reușesc să obțină fonduri necesare. De altfel, propunerile proiectului s-au bazat pe experiențele pe care oamenii
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
speră este că ideile creionate în acea propunere de proiect să fie duse mai departe de alții, în programe care reușesc să obțină fonduri necesare. De altfel, propunerile proiectului s-au bazat pe experiențele pe care oamenii din zona Pată Rât, și în speță familiile evacuate din Coastei, mi le-au împărtășit din 2008 încoace: efectul școlii segregate etnic asupra (ne)șanselor copiilor romi (din Pată Rât) de a construi contacte cu alți copii din oraș; consecințele orientării copiilor săraci (din
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
altfel, propunerile proiectului s-au bazat pe experiențele pe care oamenii din zona Pată Rât, și în speță familiile evacuate din Coastei, mi le-au împărtășit din 2008 încoace: efectul școlii segregate etnic asupra (ne)șanselor copiilor romi (din Pată Rât) de a construi contacte cu alți copii din oraș; consecințele orientării copiilor săraci (din motive legate de constrângeri materiale) către fostele școli ajutătoare; refuzul școlilor (altele decât cele situate în zone locuite de mai multe familii de romi) de a
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
dezavantajate nu este suficient de recunoscută nici simbolic nici financiar. Rețeaua școlilor incluzive a dorit să inducă schimbări în aceste realități, pornind de la un grup restrâns de școli dedicate principiilor desegregării socio-etnice. Care este, în acest moment, situația de la Pată Rât și ce acțiuni pregătiți în continuare? Pe baza experiențelor detailate în această discuție, pe fondul dedicării mele activismului civic și politic, dar și a relațiilor de încredere pe care le-am construit de-a lungul mai multor ani cu comunitățile
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
acțiuni pregătiți în continuare? Pe baza experiențelor detailate în această discuție, pe fondul dedicării mele activismului civic și politic, dar și a relațiilor de încredere pe care le-am construit de-a lungul mai multor ani cu comunitățile din Pată Rât, precum și cu multe organizații civice de romi sau pentru romi, sau organizații care militează pentru revendicări generale (de ex. drepturi locative), care au relevanță și din punctul de vedere al romilor marginalizați, Fundația Deșire, si eu personal, intenționăm să ne
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
mai multor procese. Mă gândesc poate înainte de toate la urmărirea modului în care Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca vor adopta în „Strategia de Dezvoltare a Clujului 2014-2020” propunerile privind „Planul integrat pentru incluziunea socio-teritorială a comunităților marginalizate din zona Pată Rât”, precum și propunerile privind „Mecanismele și instrumentele instituționale incluzive și participative”, în formularea cărora am avut un rol de coordonare în toamna și iarna lui 2013[11]. Dacă acea strategie va fi acceptată de autorități, urmează să vedem cum se implementează
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
mă interesează, desigur, să observ și rezultatele și impactul proiectelor publice și private derulate în Cluj-Napoca în ceea ce privește desegregarea socio-teritorială. Mă voi implica în continuare în acțiuni activiste pentru drepturi locative și împotriva evacuărilor forțate, fiind conștientă de faptul că Pată Rât că zona ghetoizată va continua să se reproducă de pe urma altor evacuări din Cluj că o zonă a refugiaților fără adăpost în altă parte, chiar dacă, sperăm, se va începe foarte curând acțiunea de relocare a celor care în momentul acesta locuiesc
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
3] http://www.youtube.com/watch?v=2kWwVhJdZSs&feature=youtu.be [4] http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/performance ziua-mediului-cluj-5-iun-2013.mpeg [5] http://gloc2011.files.wordpress.com/2011/10/whd5.jpg [6] Chiar dacă stradă Cantonului este efectiv în zona Pată Rât, colonia de pe această stradă a fost nominalizată în declarațiile respective, în cazul lor mutarea însemnând eventuală relocare în casele modulare construite de primărie la 800 metri de rampă de gunoi și circa 300 de metri de depozitul de deșeuri chimicale
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
Clujul incluziv 13 febr2014 FINAL.pdf [12] http://www.criticatac.ro/25057/lansarea-frontului-comun-pentru-dreptul-la-locuire-fcdlro/ [:en]Interview with Enikő Vincze În Decemver 2010, 76 families from Coastei Street în Cluj-Napoca (most of them Romă) were relocated în the vicinity of the city garbage dump at Pată Rât, alongside other ghettoized communities: the one from Dallas and the one from Cantonului Street. Shortly thereafter, the houses from Coastei Street were demolished șo that no trace of them would be left. În lațe May 2011, next to where the
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
critique of the system which represses the very people it impoverishes. The way I managed this was by protesting the forced evictions în Cluj. We militated for housing rights and desegregation. My involvement în this process was facilitated by Cristina Rât and Adi Dohotaru. The first protest - I am Romă and I want to live a dignified life[1] - took place în January 2011, after the forced evictions of December 2010, and raised awareness about what hâd happened by emphasizing the
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
also part of the city!<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20English.docx# ftn3"><b>[3]</b></a> - </b>undertook a 10-minute symbolic takeover of the administration which was meant to benefit the people of Pată Rât. Linda Greta, from the Coastei Street community, who received the award for civic activism from the “Români Women’s Gală”, was an important part of organizing the protest. When we marked three years since the eviction, we withdrew into the
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
from the “Români Women’s Gală”, was an important part of organizing the protest. When we marked three years since the eviction, we withdrew into the confines of the container-houses and sent the message “SOS! Get uș ouț of Pată Rât!”, which became a landmark of the city’s imagery due to an aerial shot taken by a surveillance drone. În between the protests, we took part în articulating and facilitating several “cultural protests” during internațional events such aș Earth Day
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
such aș Earth Day (when we protested environmental racism<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20English.docx# ftn4">[4]</a>) or Housing Day, when we brought up the inhuman living conditions of the Romă în Pată Rât and framed them în terms of universal housing rights<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20English.docx# ftn5">[5]</a>. I was also involved în other types of street manifestations such aș <b>I, too, am
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
useful services for the inhabitants of Cluj. All these protests - and the way în which they constructed the messages - aimed (and succeeded, I believe) to turn an issue neglected by local authorities - the status of the marginalized communities of Pată Rât and the municipality’s direct contribution to this unjust situation - into an issue which can no longer be excluded from the public agenda. [...] [caption id="attachment 1449" align="aligncenter" width="600"] I am Romă and I want to live a dignified
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
a fost experiența din Rahova? A fost interesant, desigur romii de aici sunt mai asimilati, și mai ales cei din Rahova-Uranus au avut oportunitatea, în ultimii ani, să participe la genul ăsta de evenimente. Dar când am fost la Pata Rât, a fost foarte interesant. Lor, neavând acces la lucruri ca teatrul, în primul rând li se părea incredibil că există un spectacol despre romi, despre ei, era ceva de neimaginat. Plus că experiența cea mai tare a fost să joc
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
Lor, neavând acces la lucruri ca teatrul, în primul rând li se părea incredibil că există un spectacol despre romi, despre ei, era ceva de neimaginat. Plus că experiența cea mai tare a fost să joc chiar acolo, la Pata Rât, pentru că deși cei de la Fabrica de Pensule din Cluj au adus o parte din ei , mulți nu au putut ajunge pentru că plouase în seara aceea și pur și simplu nu aveau încălțăminte, le era rusine să vină murdari de noroiul
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
făcut așa ceva. Stima lor de sine este destul de redusă. Și actoricește a fost foarte tare, ei nefiind obișnuiți cu spectacolele, nici nu le-a fost clar când a început propriu-zis spectacolul. [caption id="attachment 1333" align="aligncenter" width="300"] La Pata Rât, Cluj, 3 octombrie 2013. Foto: Iulia Romana Băgărean. Sursa: https://www.facebook.com/DelDuma/photos stream[/caption] Da, mi se pare foarte important să vorbim și despre asta, despre relația cu un public care nu este obișnuit cu spectacolele de teatru
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]