4,129 matches
-
Tragedia lui Panait Istrati, în cel de-al doilea evocarea Fantoma străzilor: poetul Artur Enășescu. Cu proză sunt prezenți Sandu Teleajen, Const. I. Săndulescu și Victor Papilian. Cronici și note scriu Romulus Demetrescu, George Breazul, Tiberiu Iliescu, Eugen Constant (despre Răscoala lui Liviu Rebreanu), Stelian Constantin-Stelian, iar Pimen Constantinescu traduce din D’Annunzio. Revista pune accent pe valorile ignorate ale provinciei, intenționând să fie totuși un îndreptar de critică literară obiectivă. M.Pp.
REACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289154_a_290483]
-
pitoresc dintr-o urbe de provincie. Dacă „jurnalistul n-a avut o conștiință estetică pe măsura fanteziei comice” (Constantin Ciopraga), publicistica de atitudine a lui R. dovedește în schimb o anumită ținută civică. Sunt abordate aici teme la ordinea zilei: răscoalele țărănești, războiul balcanic, viața parlamentară, tragedia soldaților în primul război mondial. Se remarcă seria de articole din „Epoca” (1902-1904) în sprijinul demonstrațiilor studențești împotriva spectacolelor de teatru în limba franceză, reproduse în volumul Franțuzomania (1904). Implicarea într-o mai amplă
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
reprezentative pentru concepția sa estetică: Latinitate, Intelectualizarea literaturii și Înnoiri, o pledoarie pentru „rodirea, fertilizarea propriei noastre individualități prin înrâuriri culturale ce pornesc din îndelungata dezvoltare și înflorire a unor individualități apropiate, peste care s-au așternut vremuri de civilizație”, Răscoala robilor, în care îi acuză pe N. Iorga și pe Ovid Densusianu de propagarea naționalismului și de lipsă de talent. La rubrica „Însemnări literare” Mihail Sorbul recenzează volumele Eternități de-o clipă de Ion Pillat, Din trâmbițe de aur de
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
substanțiale”, textul este suprafața fenomenală, aflată într-o permanentă expansiune, generată de procesele de „convergență” și „precipitare” fenomenologică, e textura eterică și învăluitoare, lingvistică și ideologică în aceeași măsură, a unei strategii (postmoderne) de tip carismatic. Dacă romanele Ion sau Răscoala ale lui Rebreanu conving, cele camilpetresciene seduc. Celălalt aspect, mai dificil de izolat analitic, al „fluxului de autenticitate”, vădește consistența difuză și ocurența enigmatică ale unei pulsații fascinatorii. Prețuindu-se, înainte de toate, ca intelectual, P. își proiectează, încă de pe băncile
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Tribuna” este și redactor. A semnat cu pseudonimul Horia Guguianu cărțile scrise pentru copii între 1941 și 1944, între care și prelucrări după Frații Grimm, Contesa de Ségur, Oscar Wilde. Mai utilizează iscăliturile Maria Decusară, Iona Mușat, Ioana Mușat. Romanul Răscoala iobagilor (1951) prezintă într-o manieră tradițională revolta țăranilor iobagi sub conducerea lui Gheorghe Doja. Critica vremii a incriminat cartea, considerând „necorespunzătoare”, „deformată”, prezentarea faptelor istorice și mai ales figura lui Gheorghe Doja, care este văzut ca un cavaler aventurier
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
istorice și mai ales figura lui Gheorghe Doja, care este văzut ca un cavaler aventurier. Romanul va fi reluat, amplificat și „corectat” în conformitate cu ideologia momentului în trilogia Războiul iobagilor (1956). Urmărind evenimentele anterioare izbucnirii revoltei și culminând cu supliciul conducătorului răscoalei, textul se înscrie în tipul de poveste de aventuri, cu psihologii sumare și lineare. De interes documentar sunt surprinderea spiritului epocii, imaginea orașelor medievale (Cluj, Sibiu), mediul specific alcătuit din meșteșugari, nobilime, țărani liberi. Umorul și caricatura, folosite în creionarea
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
meșteșugari, nobilime, țărani liberi. Umorul și caricatura, folosite în creionarea unor personaje, individualizează când și când personajele care au, cel mai frecvent, psihologii rudimentare. După aceeași formulă epică este scris și romanul Horea, rex Daciae (I-III, 1982-1985), care evocă răscoala din 1794. Documentat istoric, M. propune unele perspective neobișnuite sau care țin de tradiția apocrifă: Horea este adept al masoneriei, în întrevederea pe care o are cu Horea la Viena împăratul Iosif al II-lea aprobă declanșarea revoltei ș.a.m.
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
este declanșată de posibilitatea ca ea să fi trădat autorităților pe soțul sabotor, ofițer în armata germană. Scris sub forma confesiunii în fața unui tovarăș întâmplător de călătorie, scrierea este alertă, dar fără motivații psihologice consistente, de unde senzația de facilitate. SCRIERI: Răscoala iobagilor, București, 1951; S-aprind luminile în sat, București, 1951; Războiul iobagilor, I-III, București, 1956; Misiunea H.S., București, 1957; Povestirile sergentului Negoiță, Cluj, 1960; Microromanul doamnei Stastok, București, 1974; Horea, rex Daciae, I-III, Cluj-Napoca, 1982-1985. Repere bibliografice: Eugen
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
luminile în sat, București, 1951; Războiul iobagilor, I-III, București, 1956; Misiunea H.S., București, 1957; Povestirile sergentului Negoiță, Cluj, 1960; Microromanul doamnei Stastok, București, 1974; Horea, rex Daciae, I-III, Cluj-Napoca, 1982-1985. Repere bibliografice: Eugen Luca, O imagine deformată a răscoalei iobagilor, VR, 1952, 4; Monica Lazar, „Războiul iobagilor”, TR, 1957,15; Mircea Braga, Note despre romanul de aventuri, TR, 1960, 3; Magda Ursache, „Microromanul doamnei Stastok”, CRC, 1974, 23; Tudorel Urian, Istorie și adevăr, O, 1984,43; Petru M. Ardelean
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
și anume în nuvelele Păcat, În vreme de război, O făclie de Paști și în drama Năpasta. Frecvent în proza de la „Contemporanul” (Sofia Nădejde, C. Mille ș.a.), n. poate fi regăsit mai târziu la Liviu Rebreanu, în romanele Ion, Ciuleandra, Răscoala și în unele nuvele. De altfel, de n. țin proza și teatrul periferiei, aflate în plină expansiune la începutul secolului al XX-lea și în perioada interbelică, prin autori ca V. Demetrius, Al. Cazaban, I.A. Bassarabescu, N. Dunăreanu, Carol
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
româno-polone, în care se întrepătrund istoria, istoria literară și comparatismul, acoperind cronologic a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Primele capitole sunt dominate de informații privitoare la viața politică, gravitând în jurul a două evenimente cruciale: revoluția de la 1848 și răscoala de eliberare națională a Poloniei din 1863. Legăturile care se înfiripă cu aceste prilejuri, îndeosebi între intelectualii participanți la mișcările revoluționare, sunt interpretate pertinent, iar imaginea lor e substanțial completată în lumina unor documente noi, care stabilesc alte reliefuri în
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
revoluționare, sunt interpretate pertinent, iar imaginea lor e substanțial completată în lumina unor documente noi, care stabilesc alte reliefuri în desfășurarea faptelor. Prezente sporadic și mai înainte, informațiile culturale sporesc simțitor în capitolul consacrat emigrației polone în România după eșuarea răscoalei din 1863. Cele mai interesante elemente se află în capitolele finale, unde datele istorice se instalează în subtext, cedând prioritatea celor istorico-literare și comparatiste. Pătrunderea literaturii polone în România (scrierile lui Adam Mickiewicz și ale lui Henryk Sienkiewicz) și a
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
participat decât rar la viața obștii scriitoricești, deși s-a bucurat de aprecierea generației sale. Aceasta explică, poate, și predilecția pentru personaje enigmatice, sumbre. Unul dintre acestea este straniul martir din secolul al XVIII-lea prezentat în romanul Crișan (1977). Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan, mai bine zis preliminariile ei, fusese evocată și într-un roman anterior, Măreasa (1975), în centrul căruia se află, de asemenea, un caracter aprig, contesa Magda Teleki, un personaj real. De altfel, aproape tot
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
perioade de decădere, trec prin momente critice, dificile, dar și prin momente favorabile. Se pare că, în aceste tipuri de societăți, subsistemul politic are o importanță deosebită. În fapt, prin intermediul instituțiilor politice, colectivitatea încearcă să facă față evenimentelor neașteptate: războaie, răscoale, expansiune politică și militară, crize economice și sociale. Se poate spune că, în acestecondiții, toate evenimentele majore capătă o puternică coloratură politică. Acestaeste motivul pentru care (oricum, una dintre cauzele principale, evident nu singura) societățile fluctuante tind să genereze o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de spirit organizată, mai ales orientată spre realizarea unui anume obiectiv. De exemplu, Revoluția de la 1848 poate fi eventual „înțeleasă”, în calitatea sa de stare de spirit, considerându-se idealurile, atitudinile sale critice, în general ideologia sa. La fel și Răscoala de la 1907. În acest din urmă caz, se poate încerca să se „înțeleagă” starea generală de spirit a țărănimii, zvonul răspândit rapid că Vodă însuși o permite, lucru care a fost de natură să legitimeze trecerea la acțiune, într-o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în timp ce resursele economice exploatabile sunt limitate. În momentul în care se ajunge la limita resurselor exploatabile, tensiunile interne cresc, luptele în sânul clasei dominante datorate competiției pentru resurse limitate se ascut, populația devine din ce în ce mai exploatată și, de aceea, înclinată spre răscoală. Cauze externe: populațiile vecine dominate sau amenințate într-un fel sau altul, pe de o parte, profită de dificultățile interne pentru a se elibera și a lovi în inamicul lor actual sau potențial, iar pe de altă parte, sunt atrase
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
îi aparține? Ne mișcăm într-o lume populată de câini, scaune, case, copaci, fulgi etc., în care nici măcar doi dintre dintre membri vreunui grup nu sunt perfect identici. În mod similar, trăim într-o lume politică în care sunt revoluții, răscoale, războaie, alianțe, state naționale est-europene, regimuri democratice și partide politice liberale. Filozofii polemizează de mult pe tema sursei unității care dă sens unui concept. Numai rareori putem identifica o trăsătură centrală care trebuie să fie prezentă pentru toți membrii unui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un număr însemnat de piese noi sau mai rar atestate în alte culegeri. Publicarea variantelor locale contribuie la cunoașterea mai temeinică a zonei cercetate. În secțiunea liricii apar mai toate subdiviziunile: cântece de sărăcie și revoltă, cântece haiducești, cântece de răscoală și război, cântece de jale și noroc, cântece ciobănești și de natură, cântece de dragoste, de dor, cântece de lume și satirice. În majoritatea cazurilor, folcloristul folosește mijloace moderne de înregistrare și este preocupat de surprinderea manifestării diferențiate a formelor
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
aburit” (1974) și Mateiu I. Caragiale - un personaj. Dosar al existenței (1979), a căror ambiție declarată este de a reconstitui, prin prisma mărturiilor autorilor și a apropiaților lor, proiectate pe fundalul istoric și spiritual al epocii, geneza unor opere precum Răscoala, La Medeleni, Rusoaica sau Craii de Curtea-Veche. „Faurul aburit” este o metaforă sadoveniană, fruntea zeului Hefaistos acoperită cu broboane de sudoare devenind, în ciuda ușurinței de a scrie a autorului Fraților Jderi, imaginea simbolică a unui creator care, așa cum el însuși
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
vocii poetice. Mult mai viguroasă este opera lui de prozator și de eseist. După o primă carte de proză - Furtună sub Detunata (1957), amplă „povestire istorică” de evocare a unui episod din lupta minerilor din Zlatna, la câteva decenii după răscoala lui Horea -, P. a dat un ciclu romanesc format din cinci volume care, relativ independente, se articulează într-o ambițioasă frescă social-istorică: Labirintul (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), Timpul și furtunile (1978; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR), Tatuajele nu se
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Viața românească” ș.a. Romanul Ne leagă pământul recurge la modalitatea jurnalului ținut de unul dintre personaje, doctorul Sebastian Cornățeanu, pentru a reconstitui, dincolo de cazul de conștiință, imaginea în permanentă mișcare contradictorie a României începutului de secol XX, frământată de o răscoală țărănească și de război, de mișcări studențești și de agitații socialiste. În credința celor șapte sfeșnice (I-II, 1933), socotit cel mai important roman al lui P., înfățișează antagonismele sociale, politice, naționale și confesionale manifestate în Transilvania după Unire, dar
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
în limbaj regional, ci de o încercare de a echilibra folclorul cu lirica modernă. Pajura cu două capete (1978) e o altă carte legată de sat, tradiție, legende, obiceiuri, ceea ce e vizibil și în „subiectul” ciclurilor: ocnarii, harambașii, răzbunarea lotrilor, răscoală, represalii. Unele versuri sunt de inspirație istorică, un filon epic fiind de asemenea ușor de depistat. În Efemerele anotimpuri (1983) intră mai multe pasteluri și meditații asupra naturii, cu toate nostalgiile și căutările vârstei, dar și poezii din lumea satului
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
total diferită de cea de zi cu zi e pregnant în romanul Rango, prietenul oamenilor (1942), carte apărută, din cauza legilor antisemite ale momentului, sub numele scriitorului G.M. Vlădescu. Din aceeași categorie fac parte și culegerile de povestiri Bingo (1945) și Răscoala din junglă (1947), istorisind „aventurile unui copil în pădurile Africii”. Există întotdeauna o legătură strânsă între poveste și reportaj, aici realul se împletește cu imaginarul, faptul divers cu fabulosul, iar textul e plin de savoare. Ca autor de schițe și
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
câțiva copii, București, 1942; Rango, prietenul oamenilor, București, 1942; Pogromul de la Iași, București, 1944; Pogromurile din Bucovina și din Dorohoi, București, 1945; Bingo, București, 1945; Pogromurile din Basarabia și Transnistria, București, 1947; Povestea unui copil din zilele noastre, București, 1947; Răscoala din junglă, București, 1947; Peste cincizeci de ani, Tel Aviv, 1967; Drama unui umorist, Haifa, 1973; Trimis special. Din amintirile unui ziarist, București, 1974; Șapte momente din istoria evreilor din România, Haifa, 1977; Alte șapte momente..., Haifa, 1978; Croitorul din
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
viața socială le impune, transformări Împingând istoria oamenilor pe trepte tot mai Înalte, către o viață mai bună. Este vorba de sentimentul de revoltă Împotriva exploatării care clocotește mocnit În mintea și În sufletul oamenilor, izbucnind cu furie În scenele răscoalei din 1907. Pentru prima dată În istoria literaturii noastre conștiința țăranului sărac este redată În complexitatea și bogăția ei de nuanțe. Nu sunt puține romanele literaturii noastre care arată ura țăranului Împotriva exploatării boierești. Ocolirea acestui sentiment ar fi Însemnat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]