3,718 matches
-
epic (în Muntenia se și cântă uneori), prezentat de un solist pe fond zgomotos de tălăngi, de pocnete de bici, imitații de răgete, uneori cu acompaniament muzical, într-o atmosferă de mare veselie. În forma sa clasică și cea mai răspândită, p. narează desfășurarea amănunțită a cultivării și recoltării grâului, a măcinatului și coacerea pâinii. Poemul, care are uneori sute de versuri, este salvat de monotonie prin numeroase pasaje hazlii. Ca și alte forme de colinde, p. cuprinde formule introductive, mediane
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
singurul rezultat/ (fie și provizoriu) al unui act de creație literară/ ne rămâne să-i cercetăm dârele/ în absența subiectului/ care a fost fie dat dispărut/ în furtună/ fie mort în patul său/ fie ars (și pus în urnă)/ și răspândit/ înspre cele patru vânturi”. Un recul aparent în planul poeticii se observă în Scrisoarea femeii urâte (1984) și în Cartea seducției (1986), unde P. pare să revină la dicțiunea oraculară din cartea de debut. Tehnica e, totuși, alta: crisparea metaforică
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
se însoare cu fata cadiului, nepoata împăratului din Țarigrad, pe care o răpește din grădina palatului. Lupta se dă de data aceasta între cadiu și bătrânul Novac, venit la timp pentru a-și salva fiul (sau nepotul). Un motiv foarte răspândit al ciclului se referă la plecarea lui Gruia la Țarigrad. Neascultând sfaturile bătrânului de a fi prudent, el trage la cârciuma împăratului, „la Anița crâșmărița”, care duce veste împăratului despre purtarea ciudată a drumețului. Gruia este prins de turci numai
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
de gospodărie. Gruia îi urmează sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi, spunându-i mamei că a terminat lucrul, o cheamă să-i arate „rodul”. Mai puțin răspândit este motivul travestirii lui Gruia în femeie pentru a-i ademeni pe turci, unul asemănător întâlnindu-se și la sârbi. Baladele românești despre Novăcești sunt realizate cu mijloace artistice din fondul tradițional autohton. În cântecele bătrânești aparținând categoriei eroico-legendare se
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
trebui să formuleze pluralitatea soluțiilor alternative de care dispune un sistem, alegerea uneia sau alteia dintre acestea rămânând într-o anumită măsură nedeterminată. În literatura sociologică și filosofică actuală există, deși mai mult implicită, decât explicită, o anumită presupoziție (destul de răspândită) asupra raționalității sistemelor sociale caracterizate de condiția incertitudinii, care se reglează cu ajutorul unor mecanisme spontan-practice: presupoziția comportamentului până la urmă optimal. Sistemele sociale nu dispun, de regulă, de cunoștințele necesare adoptării unor soluții optime la un moment dat; ele au însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cercetarea științifică comună și nici găsirea unor soluții mutual acceptabile. Poate însă sociologia să fie simultan angajată și obiectivă, să sprijine interesele particulare ale unui grup sau subsistem, satisfăcând totodată standardele de obiectivitate ale științei? În această privință găsim, destul de răspândite, două atitudini extreme: pe de o parte, considerarea obiectivității sociologiei ca un dat neproblematic, asigurat automat de procedurile sale științifice, iar pe de altă parte, excluderea completă și de principiu a obiectivității în numele angajării. Ajungem aici la faimoasa problemă a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adecvare sunt de natură să producă modificări majore în însuși comportamentul sistemelor. Una dintre problemele cruciale ale organizării și conducerii întreprinderilor o reprezintă motivarea performanțelor. Strategiile de motivare se constituie însă pe diverse „teorii” asupra naturii umane. Teoria cea mai răspândită asupra naturii umane la nivelul conștiinței practice a sistemelor industriale, așa cum s-au constituit acestea sub impactul capitalismului, este aceea a lui homo œconomicus. Omul nu este interesat să muncească decât în măsura în care poate obține un beneficiu economic. Decurge de aici
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Predicția este simetrică retrodicției. Descrierea viitorului nu poate fi decât teoretică, pe când știința trecutului poate fi, cel puțin într-o oarecare măsură, strict empirică. Dacă o istorie empiristă este lesne de imaginat - acesta a fost în fapt tipul cel mai răspândit de practică istorică -, o disciplină empiristă a viitorului este inimaginabilă. Științele evoluției - științele temporale având ca obiect o clasă generală de fenomenetc "Științele evoluției - științele temporale având ca obiect o clasă generală de fenomene" Există o serie de discipline care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
calitatea sa de stare de spirit, considerându-se idealurile, atitudinile sale critice, în general ideologia sa. La fel și Răscoala de la 1907. În acest din urmă caz, se poate încerca să se „înțeleagă” starea generală de spirit a țărănimii, zvonul răspândit rapid că Vodă însuși o permite, lucru care a fost de natură să legitimeze trecerea la acțiune, într-o oarecare măsură. Max Weber avea în vedere acest caz, când sublinia posibilitatea sociologului de a determina starea de spirit medie a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
determină pe Y sau Y pe X. De exemplu, consumul de carne și succesul în război ar putea fi asociate constant fie pentru că un nivel ridicat al consumului afectează agresivitatea în luptă, fie pentru că ar putea exista un obicei larg răspândit ca armatele învingătoare să captureze cirezile celor înfrânți și să sărbătorească victoria cu ospețe mari. Cea de-a doua situație nu constituie o validare a ipotezei noastre originare. Cauzalitatea, deci, implică direcție. Aceasta atrage după sine supoziția că starea Y
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să estimeze valoric alegerile ce le stau la dispoziție și să selecteze strategia care pare a avea cele mai mari șanse de a maximiza valoarea obținută. Această accepțiune a noțiunii de raționalitate este foarte diferită de vechea, dar surprinzător de răspândita distincție filozofică bazată pe diviziunea strictă dintre gândire și simțire, rațiune și sentiment. Nu înțeleg prea bine ce vrea să zică această distincție și, de altfel, aceasta este irelevantă pentru noi. Pentru noi nu este necesar să presupunem că indivizii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
echilibru de strategie dominantă. Pentru a putea introduce politica jocurilor în jocul politicilor de corupție este nevoie să adăugăm încă un nivel de complexitate. Să ne imaginăm o situație în care neplăcerea populară privind corupția pe scară largă este foarte răspândită și că un anumit număr de votanți ar putea fi influențați de faptul că partidul este decis să sprijine reforma. Acești votanți (r) vor fi atrași exclusiv de un partid, în cazul în care acesta este singurul care sprijină reforma
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
trei jocuri spre a arăta, cu severitate sporită, logica ce stă la baza motivărilor raționale de a nu coopera. Voi extinde apoi modelele la situațiile de n persoane, ca să demonstrez că necooperarea rațională constituie o problemă potențială inerentă și larg răspândită a societăților. În final voi discuta unele soluții posibile și voi evalua plauzibilitatea lor. Primul dintre cele trei jocuri formale este „Dilema prizonierului”. Am prezentat o versiune a acestui joc într-un curs precedent. Avem doi indivizi arestați din cauza unui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Este esențial, totuși, să decidem de câte observații este nevoie pentru a se stabili legitimitatea unui test și care observații să le includem în analiză. Și, mai ales, este necesar să ne justificăm selecția cu argumente solide. Urmând o practică răspândită, folosesc termenul de „observații” (observations) și nu termenul mai popular, dar mult mai puțin precis, de „cazuri”(cases). Observarea reprezintă o unitate de date pentru variabilele din proiect, indiferent de amploarea sau limitarea generală a sferei proiectului. Cazul, în limbajul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Ignorăm cu desăvârșire de ce trăiesc indivizii în societăți, de ce au anumite dorințe fundamentale, de ce diferă culturile, de ce par oamenii a dori puterea și sunt adesea dispuși să ucidă pentru aceasta, cum reușește statul național să mențină devotamentul și ascultarea larg răspândite, care este granița dintre domeniul public și privat, ce ar constitui un sistem de guvernare stabil și satisfăcător etc. Acestea sunt chestiuni de mare interes care ne pot stimula imaginația. În prezent, avem la dispoziție un oarecare număr de teorii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
proprietarul parcelei de teren pe care ai defrișat-o atâta timp cât o folosești și nu mai ești după ce ai părăsit-o. Această fază precede, cel mai adesea, faza În care terenurile arabile și cele devălmașe sunt bine delimitate Între ele. Mai răspândită era În secolele al XIX-lea și XX tehnica celor două tarlale; una cultivată, alta lăsată să se odihnească (Stahl, 1998). Ambele tehnici au fost cunoscute nu numai În Sud-Estul Europei, ci și În alte regiuni europene. Tehnica bazată pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp, la aceasta, printre alții, și Huntington, Portes, Treiman, Almond și Verba). Potrivit acestei abordări, modernitatea per se este un factor de convergență În primul rând prin intermediul multiplelor canale de comunicare În masă, de asemenea, prin „cultura Împărtășită” și larg răspândită a marilor organizații și, În același timp, cu ajutorul unor sisteme de educație din ce În ce mai asemănătoare și mai omogenizante, În timp aceste sisteme converg spre o accentuată uniformitate a modului de viață și a organizării cotidiene a relațiilor. În ciuda particularităților sistemelor socialist
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiind inconsistențele și controversele privind efectele expunerii la violență prin media asupra comportamentului agresiv, este dificil a se trage concluzii ferme. Unii autori pledează pentru o viziune relaxată asupra rolului media din perspectiva violenței, arătând că media reprezintă o realitate răspândită, iar inconsistențele privind efectele expunerii la violență prin media se pot datora tocmai acestui fapt, care face ca doar o mică parte din populație să fie afectată negativ. Important pare să rămână faptul că unii indivizi sunt mai susceptibili la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au fost: de a-l fi instigat pe Noica să scrie o carte „dușmănoasă”, în speță „istorisirile” acestuia din Hegel, de a fi făcut să circule volumul lui Emil Cioran La Tentation d’exister, de a fi transcris, multiplicat și răspândit Lettre à un ami lointain, scrisoarea lui Cioran către Noica, apărută în „La Nouvelle revue française” etc. Până și detenția o trăiește P., spirit paradoxal, într-un mod aparte, amuzându-se de latura rizibilă a regimului celular. Ceea ce nu înseamnă
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
pentru abateri de la îndatoririle păstorești. O categorie aparte o alcătuiesc variantele de dată mai recentă, în care cauzele crimei sunt rivalitatea în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
portretul fizic. Tinerețea și frumusețea păstorului accentuează sentimentul de durere pentru dispariția lui timpurie. Ceea ce impresionează în testamentul ciobanului, cu care se încheie varianta Alecsandri, este împletirea dintre dragostea de viață și sentimentele sugerate de contemplarea morții. În versiunea moldovenească, răspândită și în Muntenia, Oltenia și Dobrogea, schema metrică a versului este de 5-6 silabe. Aceeași măsură o au și versurile provenite din sudul și estul Transilvaniei, ca și cele bănățene. Doar în nordul Transilvaniei variantele sunt organizate după măsura de
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
o privire tipologică asupra fenomenului modern, omologată aproape două decenii mai târziu. Pe acest plan, și nume ca Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia, Fundoianu, Voronca sunt reprezentative pentru m. Un examen tipologic a efectuat, asupra poeziei, Hugo Friedrich, în cea mai răspândită lucrare a sa, Structura liricii moderne (1956), cu subtitlul, care face delimitările istorice de rigoare, De la Baudelaire până în prezent. Ceea ce, după profesorul freiburghez, individualizează poezia universală din acest interval e o „structură” interioară unică, neafectată de politicile diferitelor curente. Dominanta
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
aprecierii medicului din localitate) și alcoolism, dar și cazuri de hipertensiune la tinerii de peste 30 de ani. O a doua categorie de afecțiuni o reprezintă bolile respiratorii, care se manifestă sezonier, iar cronicitatea în astfel de cazuri nu este foarte răspândită. Un fenomen îngrijorător este evoluția pe o curbă ascendentă a cazurilor de tuberculoză. Cauzele sunt apreciate ca fiind, în principal, sistemice și se referă la lipsa veniturilor determinată de șomaj și scăderea nivelului de trai, la care se adaugă și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cel din satele din Uniunea Europeană, majoritatea celor intervievati au declarat că „normal că acolo șîn satele din UEȚ e mai bine” (bărbat, 28 de ani). În multe cazuri, diferențele sunt o proiecție a diferențelor dintre România și UE. Cea mai răspândită opinie este una generală (de tipul: „Financiar, e mai bine în UE”), dar există și opinii mai aplicate (de tipul: „În satele din UE este mai bine pentru ca ăia muncesc în agricultură pe suprafețe mari, pe tarla, nu ca la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în registrul mesajului campaniei de comunicare și al receptării acestuia, sunt câteva aspecte care se remarcă pregnant. Pe de o parte, integrarea europeană este privită în satele României ca o chestiune de dezvoltare economică. Reprezentarea este de altfel una larg răspândită în societate. Literatura (internațională) din științele sociale a început însă - de pe la jumătatea anilor 1990 - să sublinieze rolul extrem de important în tranziție al schimbării modurilor de a gândi și de a acționa. Menirea campaniei de comunicare era aceea de a atrage
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]