25,611 matches
-
nu vadă riscul enorm al politicii de tolerare a terorismului pe care au dus-o multe state civilizate. Grass nu e la primul acces de acest fel. O polemică de acum cîțiva ani cu Llosa îl găsea de aceeași parte - rea! - a baricadei. Grass se numără printre cei care, trăindu-și întreaga viață la adăpostul civilizației occidentale, delirează pe tema ororilor acestei civilizații și a victimelor ei din rîndul țărilor foste comuniste ori din lumea a treia. Cînd s-a dus
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
instaleze tabăra pe proprietatea lor, ca în acest moment, dar nu se ating de nimic, nici de copaci, nici de turme, nici de recoltele de la Miclăușeni, ținute la respect, desigur, de acel zid invizibil de credință și necunoaștere a lucrurilor rele, care se ridică în jurul celor două persoane. Dincolo de aceasta, nici o notă ocultă la Miclăușeni. Ești drept, ești bun. Oameni de bine care trăiesc aici, mor aici ca buni creștini, dar fără nici o pretenție, în limitele dogmei și ale bunei cuviințe
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
cameleon, șoarece/ șobolan etc.) apar cu o frecvență nejustificată; în loc să încarce cu valoare obsesională (cum era desigur intenția autoarei), ele banalizează în plus. Versurile sună artificial, nefiresc, iar pe post de tensiune descoperim un fel de dramatism adolescentin, în sensul rău (dacă există și unul bun) al cuvîntului ("învăț coborîrea în picaj, ca o pasăre cu penajul zdrențuit/ de întrebări albe"... - Timp ascuns sub aripi de înger; "te odihneai lîngă berregata sîngerîndă a toamnei/ pasăre țintind o spînzurătoare/ vinovat cu față de
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
subminarea puterii suzerane (ea, care pînă în 1856, fusese principatelor române, putere protectoare). Franța, Sardinia ne erau favorabile. Anglia sprijinea Imperiul otoman, neadmițînd subminarea lui. Austria ne era defavorabilă total temîndu-se ca actul de la 1859 să nu fie un exemplu "rău" românilor din imperiu și Prusia neutrală, gata să accepte decizia conferinței celor șapte puteri garante. Alecsandri, poetul, a fost deci trimis, cu o scrisoare-document semnată de domnitorul Cuza, în Franța, Sardinia și Anglia. Misiune dificilă mai ales pentru Anglia, cunoscută
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
susținut că proiectul său e menit să apere limba română de "fandoseli, sclifoseli și scălîmbăieli". Aici este esențialul: nu din ce cauză, ci de ce și de cine trebuie să ne apărăm limba? Dl Pruteanu greșește limitînd motivele protejării la o rea pronunție sau la exces de cuvinte străine, din care se naște majoritatea scălîmbăielilor denunțate de d-sa. Nici nu e posibil ca textele vorbite la televiziune să păstreze ritmul, intonația și volumul variantei străine. Lasă că subtitrarea e text scris
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
facă simțită prezența, și astfel chiar poemul direcționat caustic capătă, ca să vorbim gazetărește... legitimitate". Din consemnarea iscusită a unor atari alternanțe de "minusuri" și "plusuri" reiese adevărata fire a exegetului: e mai puțin un "polemist" aprig, id est un comentator "rău", un "cusurgiu" așa cum i s-a dus vestea, cît un profesionist grav, temperat atît în insatisfacție, cît și în satisfacție, de-o indenegabilă prudență, al cărui grafic metodic contravine numeroaselor "expertize" excesiv umorale sau numai interesate, tendențioase (ultima ipostază fiind
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
pentru a doua oară, toată murdăriile periculoase despre șeful statului și despre ceilalți pe care i-a atacat. Miza emisiunii lui Paul Grigoriu e aceea de a-i determina pe invitați să fie așa cum sînt, nici mai buni, nici mai răi. Schema de interviu a lui Grigoriu a funcționat foarte bine. El nu i-a cerut lui CVTudor să spună, luni, ce a debitat cu cîteva zile înainte, ci l-a intervievat tocmai pentru că CVTudor făcuse cu cîteva zile înainte afirmații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
a stors pe invitatul său de tot ceea ce putea spune acesta, făcînd un serviciu neprețuit celor care sînt plătiți, tot din bani publici, să-și facă datoria. Presedinției de pildă sau Parchetului General. Acest ziarist poate fi în cel mai rău caz învinuit că a pus la înghesuială și Președinția și Parchetul, făcîndu-l pe CVTudor să reia pentru cîteva milioane de ascultători acuzațiile sale împotriva președintelui Iliescu, a SPP-ului și a SRI-ului. Silindu-le adică să reacționeze și silind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
cîte știu, au cam rămas fără răspuns. în cele ce urmează voi încerca să schițez cîteva caracteristici ale "durității" lui Virgil Nemoianu. Au fost cîteva voci care susțineau că Virgil Nemoianu își asumă o mai mare libertate (și în sensul rău al cuvîntului) cînd publică în România. Probabil, multora li s-a părut că li se dă lecții; complexul care ar putea fi numit "vine ăsta din America să mă învețe pe mine?" face, se pare, încă multe victime. Aceasta ar
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
e în măsură a-și releva o lăuntrică unitate. Ruptura e mai mult de ordin plastic decît de substanță morală, aceasta din urmă, în pofida unei linii evolutive, dînd tonul omogenizator al unei poezii a candorii vulnerate, semnate de o ființă "rău vindecată/ de copilărie". E adevărat că prima etapă pare a ilustra un festin al asociațiilor, o orgie imaginativă, dar sub sclipitoarea, voioasa suprafață mustește amarul dezamăgirii. Am putea zice că iluzia jocului frenetic de imagini e convocată pentru a marca
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
arme egale. Demitologizarea se petrece printr-un simulacru de mitologie: "Frumoasa mea panteră logică/ Sînt încă o ființă mitologică/ Am aripe albastre, ochi verticali și triști/ Și alergii diverse la turiști// În labirintul păcii ce se-așterne/ Iști fețe mohorîte, rele, terne,/ Roboți de stradă asmuțind secrete/ Alcovuri pentru diletanți și midinete" (Ființa mitologică). Pentru a-și sublinia procedeul, autoarea își azvîrle nu o dată deriziunea asupra personajelor Olimpului, victime tardive ale unei demistificări operate cu programatică statornicie, ca o exasperare a
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
de circumstanță s-a volatilizat, lăsându-l descoperit pe toate flancurile. Șiretenia cu care Ion Iliescu a răspuns, în primă instanță, întrebărilor legate de eventuala grațiere a ortacului sugera că pentru cotrocean soluția actuală n-ar fi dintre cele mai rele. Cum "toleranța" e la Ion Iliescu o formulă de existență, iată că prezidentul a ignorat instinctul propriu de conservare, înmuindu-și pana în cerneală pentru a-și pune în libertate complicele! Nu trebuie să-i spun eu ce greșeală imensă
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
spre Alaska, însoțiți de Ka, mama lui Ugu. Nunta ținu până apăru pe cer luna plină, mâncând, bând și înveselindu-se. Ugu și cu Eeee își făcură un iglu mare și în el trăiau fericiți. Dar, vraciul local, un om rău și urât pe care-l chema Gîîî, vrând să se răzbune pe părinții frumoasei Eeee, datorită unui lucru pe care n-am reușit încă să-l deslușesc, îi preschimbă pe cei doi tineri în doi fulgi de zăpadă. Când îi
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
întrebând de feciorul și de mireasa feciorului ei. Abia când ajunse înapoi, în Laponia, vraciul laponilor, care era un om înțelept, după ce cercetă semnele văzduhului, o înștiință pe mama Ka, prea buna, că cei doi fuseseră preschimbați de vraciul cel rău, din Alaska, în doi fulgi de zăpadă. Aflând aceasta, mama Ka, lapona înțeleaptă, care cu câțiva ani în urmă făcuse o vizită în România, unde își îngrijise reumatismul la Amara, se duse într-acolo, unde cunoscuse o doctoriță bună și
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
revedea într-o zi feciorul și pe mireasa lui tânără și iubitoare. Doctorița Asklepia făcu ce făcu, se interesă pe la vracii lor mai mari din America, aflând că Ugu și Eeee, preschimbați în doi fulgi de zăpadă de vrăjitorul cel rău, ajunseseră amândoi... unde credeți, dvs.? tocmai pe o altă planetă din cer, duși de vânt și troieniți în lumea străină și singuratică a acelui corp ceresc. Cum, necum, doctorița Asklepia interveni și i se aduse la cunoștință că cei doi
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
au cunoscut, din plin, pogromuri și alte atacuri înjositoare. Dar, deși considerați fricoși, evreii au participat în războaiele României moderne (1878, 1913, 1916-1918), nemaivorbind de glorioasa și temuta armată evreiască din Israel. Numeroase surse vorbesc de evreul bun versus jidan rău. Acestea, stăruie autorul, nu sînt doar simple ticuri verbale; în spatele lor zac "secole de clișee mentale". Iar modelul bunului evreu este lămuritor edificat de expresia jignitoare: Dacă toți evreii ar fi ca tine!". Penultimul capitol comentînd "portretul mitic și magic
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
momentul să renunțăm la imagini prefabricate privind datoriile altora față de soarta noastră. Trebuie, totodată, să renunțăm și la contrarul iluziilor deșarte. Să ne scoatem din cap scenariul degradant că lucrurile merg prost în România pentru că străinii ne-au pus gând rău. Ce nu înțelege românul de rând (și, din păcate, nici politicianul de rând) e că străinătății (dacă e să acceptăm acest termen vag) nici măcar nu-i pasă de noi! Pentru belgianul, olandezul sau neamțul obișnuit, ba chiar și pentru francezul
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
C. Rogozanu Literatură fără nici un fel de angajament. Iată o sintagmă potrivită pentru romanele și povestirile lui Alexandru Ecovoiu. O lipsă de angajament care are, bineînțeles, părți bune și părți rele. Pe de o parte, romane precum Saludos sau Stațiunea reamintesc cititorului gustul literaturii "pure", "ușoare", gustul pentru relaxarea intelectuală; pe de altă parte, lectorul contemporan, isterizat de experiment, "lucidizat" peste măsură, poate să intre în jocul calm și sigur al
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
care prevestește, cu cîteva bătăi de gong, marile dezastre sau marile fericiri. Ceasul este instalat în curtea ceasornicarului. Tot orășelul în care acesta locuia, este dat peste cap. Oamenii intră în isterie, tot așteptînd prevestirile ceasului. Ecovoiu ficționalizează expresia "ceasul rău". Ce îi tulbură cel mai mult pe oameni, este că acest ceas nu are nimic diabolic. Este o mașinărie perfectă creată de o minte strălucită. Și nu dă greș niciodată. Ultima bătaie prevestește moartea ceasornicarului și, apoi, ceasul se strică
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
Cristian Teodorescu Guvernul Năstase s-a gîndit să înființeze magazine pentru săraci. Ideea n-ar fi rea, ca soluție de criză, dar în profunzime ea e insultătoare. O bună parte dintre acești săraci sînt pensionari care nu își merită soarta, în nici un chip. De șapte, opt ani încoace, pensionarii sînt victimele guvernelor care s-au perindat prin
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
le lăsăm să răzbată în afară. Cred însă că faptul că am încercat să fiu atent la esențial, dacă-mi pot permite o formulă mai mult sau mai puțin pretențioasă, m-a salvat de unele neplăceri. Nu am memoria lucrurilor rele. Ele au existat, dar am ajuns la o vîrstă în care sînt mai degrabă tentat să relativizez acest fel de evenimente și stări, cum toate se relativizează de la un moment dat încolo. Cred că e bine să ne cultivăm o
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
românesc, pentru a face să se creadă peste tot locul că ce e românesc e depravat și înrăutățit și stricat... Un artist, un poet trebuie să iubească adevărul, frumosul și binele; el nu este și nu trebuie să ia elementele rele din societate și a le prezenta ca tipuri care înfățișează națiunea sa proprie, pe care cu intențiune o ponegrește și astfel o face de-și pierde iluziunea și speranța... Dl. Caragiale să învețe a respecta națiunea sa, iar nu să
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
la urma urmei în căutare de identitate, dacă nu de roire, spun totul despre constituția morală a celor ce batjocoresc sau își iau adio de la un partid căruia nu i-au aparținut niciodată, a celor ce hulesc cu o neascunsă rea bucurie, asemeni junei din poezia coșbuciană cu rușinea zugrăvită pe obraz. Ei nu consemnează, nu analizează, ei cobesc. Furia lor vine din altă parte, odată ce nu de soarta P.N.Ț.C.D.-ului le pasă: din străfundurile unei spaime, poate lor
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
că viața se dusese și că trebuia cedat locul altor generații... Nu mă miră deloc virulența pamfletului poetului Ion Vinea. Acest ton ordinar caracteristic scriitorilor lirici, fără orizonturi adânci. Ca stil, pamfletul atât de colorat seamănă cu scrierile cronicarilor munteni, răi de gură și al cărui lexic otrăvit e în stare să potopească adversarul. Să recunoaștem, este stilul magnific al vechii școli românești pamfletare dintre cele două războaie până îndărăt la Radu Popescu... Nu-i vorba, în acest caz, de vreo
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
nu omul unei conjuncturi, ci omul destinat să fie ceea ce întîmplarea politică a făcut din el. Țărăniștii care s-au folosit de orgoliul d-lui Ciorbea, azi, vor, se pare, să-l folosească pe fostul premier drept manta de vreme rea, ceea ce dl Ciorbea, orbit de orgoliul său, pare să nu priceapă. În manevra din PNȚCD care l-a adus în funcția de președinte interimar al acestui partid, dl Ciorbea pare a se considera în continuare omul potrivit, la locul potrivit
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]