KorAP: Find »[drukola/base=răzeș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...73 >

1,802 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758

văilor tot mai spre obârșia lor). Noilor așezări li s-au adăugat cătune și slobozii de clăcași și/sau țigani pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu vetre atașate celor răzeșești dar distincte (cazul Stâncășenilor), cu mențiunea că în ultimul timp, prin împuținarea răzeșilor și înlocuirea cu clăcași sau/și țigani

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
obârșia lor). Noilor așezări li s-au adăugat cătune și slobozii de clăcași și/sau țigani pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu vetre atașate celor răzeșești dar distincte (cazul Stâncășenilor), cu mențiunea că în ultimul timp, prin împuținarea răzeșilor și înlocuirea cu clăcași sau/și țigani, ele au început să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu vetre atașate celor răzeșești dar distincte (cazul Stâncășenilor), cu mențiunea că în ultimul timp, prin împuținarea răzeșilor și înlocuirea cu clăcași sau/și țigani, ele au început să se amestece. Din cele prezentate rezultă relațiile strânse ce au existat între istoria populării și istoria pădurii din Colinele Tutovei. Dacă ne referim doar la timpurile moderne (când dispunem

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
a României, vol.III, p.410). Aceste urme preistorice sunt completate cu documentele istorice de după întemeierea statului Moldova (1359). Cele mai vechi sate menționate sunt cele de pe valea Iezerului (mai ferită de invazii): Corobănești (1443), Băncești (1443), Gârdești (1455), Obârșeni răzeși (1455), urmate de cele de pe valea Tutovei: Voinești (cunoscut în trecut sub numele de Oidești sau Oinești, 1493) și Mărășești (1507), celelalte fiind tot mai recent pomenite, ceea ce nu înseamnă că nu puteau exista, cel puțin în stadii incipiente ca

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
Voinești jud.Vaslui (după împărțirea administrativă din 1968) Evoluția numărului de locuitori 4. Cât privește evoluția numărului de locuitori, conform tuturor recensămintelor efectuate între 1772 și 2002, trei aspecte apar clar în evidență: a) la mai toate așezările vechi, de răzeși, se constată o creștere continuă a numărului populației până la recensământul din 1966 (cel mult la cel din 1977), după care urmează o scădere accentuată, alarmantă chiar, datorită sporului natural redus, îmbătrânirii și migrării spre oraș. Unele redresări, ca în cazul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
binare sau ternare, frecvente în toată aria Colinelor Tutovei, sunt prezente și în spațiul comunei Voinești, fie în vetre distincte dar apropiate (cu tendință de contopire, ca în cazul satului Gârdești-răzeși (pe cale de dispariție), Gârdești-boierești+clăcași (?) și a satului Obârșeni (răzeși, clăcași, lingurari), fie în vetre unitare dar în cartiere distincte, tip Voinești (răzeși-clăcași), Mărășești (răzeși-clăcași) și Stâncășeni (răzeși-boierești+clăcași), distincție care începe să dispară prin amestec sau chiar prin înlocuirea răzeșilor. III. Satul natal Stâncășeni De aici ar începe așa

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
pe cale de dispariție), Gârdești-boierești+clăcași (?) și a satului Obârșeni (răzeși, clăcași, lingurari), fie în vetre unitare dar în cartiere distincte, tip Voinești (răzeși-clăcași), Mărășești (răzeși-clăcași) și Stâncășeni (răzeși-boierești+clăcași), distincție care începe să dispară prin amestec sau chiar prin înlocuirea răzeșilor. III. Satul natal Stâncășeni De aici ar începe așa zisa autobiografie, termen de care m-am ferit, considerându-l pretențios, autolaudativ, meritat doar de personalitățile de largă recunoaștere într-un domeniu al culturii, științei, politicii naționale sau mondiale dar așa cum

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
precizează că "Din luminata poruncă a preaînaltului Domn, Măria Sa Grigore Ian Calimachi Voievod", se hotărnicește o parte din moșia domniei sale vel logofăt Ion Palade din Corobănești "ce sunt pe Iezer, în ținutul Tutovei", la care au fost de față "toți răzeșii acelui loc" între care "și Paladie Cozma răzeșu de Stâncășeni", moșie ce ține de "din gios de hotarul Chiperenilor ... în sus pe valea Iezerului până la hotarul Bănceștilor și până în zarea dealului unde se întâlnește cu Stâncășeni" . Iată că deja Stângăcenii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
clar evoluția în timp a numărului de locuitori ai satului, număr aproximat la circa 50 de către cele două recensăminte rusești din anii 1772-1774. Totodată (după D.Gâlcă) se dau și detalii asupra stării locuitorilor din Stâncășenii anului 1772. 3 mazili (răzeși însărcinați cu strângerea birurilor) 2 văduve 4 oameni liberi 1 în serviciul de poștă 10 cisle (gospodării cu cotă parte din bir fixată de obștea sătească după avere) 20-30 proprietari plătitori de bir. Deducem că, în această perioadă, satul Stâncășeni

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
câteva însemnări istorice, extrase de D.Gâlcă din Tezaurul Arhivistic Vasluian, privitoare la relațiile sociale ale satului Stâncășeni în prima jumătate a secolului 19: 31 martie 1840 relevă o scrisoare a lui Ioniță Oatu, postelnicel din satul Stâncășeni, vechil al răzeșilor de pe moșia Stâncășeni, prin care comunică Divanului Apelativ al Țării de Jos că din pricina pentru moșia Băncești, n-a putut veni la proces fiind bolnav (din Tezaurul Arhivistic Vasluian, p.212); 22 iunie 1841 se referă la o scrisoare prin

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
Onești, pe care-l pierde din 1917, câștigând în schimb satul Corobănești, pentru ca din 1925 să piardă Obârșenii. Comuna Stâncășeni este desființată în 1929, dar reapare în 1931 (în cadrul plasei Alexandru Vlahuță), când cuprinde satele Onești, Corobănești, Băncești, Gârdești, Obârșeni (răzeși, clăcași, lingurari). Din 1935, comuna Stâncășeni pierde Obârșenii Lingurari, iar din 1941 pierde Oneștii (care nu mai apare în actele ulterioare datorită dispariției ca entitate socială). În 1942 reîntâlnim Stâncășenii cu statut de comună (în cadrul plasei Puiești), incluzând satele anterioare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
în memorie, încât și acum, la cei peste 80 de ani ai mei, sunt atât de vii că mă obligă, cel puțin selectiv, să le încredințez posterității, nu spre laudă personală, ci spre evidențierea puterii formativ-educaționale a unui sat de răzeși medievali, tip Stâncășeni. Natura. Am precizat anterior că satul Stâncășeni, unul dintre cele mai izolate sate din România, este unicul sat pe valea unui pârâiaș lung de numai 8km, afluent al pârâului Iezer și prin el al râului Tutova și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
satul natal, cu ulițele lui înguste, cu casele la drum sau pe pantele care începeau imediat de o parte și de alta a văii, gospodării destul de arătoase cele noi și suficient de îngrijite cele vechi, moștenite sau preluate de la vechii răzeși, cărările de pe dealuri ce îmi trezeau atâtea amintiri, totul m-a reconfortat, uitând de drum. Dar nu pentru mult timp, căci lipsa podurilor m-a făcut să mă întreb ... cum e posibil ca în vremea interbelică, de glorie a satului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
atribuirea nu numai de loturi agricole, ci și de suprafețe limitate de pădure spre îngrijire și satisfacerea nevoilor casnice de material lemnos restul, cea mai mare parte rămânând sub administrarea statului, directă sau prin intermediul latifundiarilor moșierești ori mănăstirești. Fiecare proprietar, răzeș sau moșier în cazul nostru, inclusiv statul prin pădurile învecinate Sânzănești-Muncelu-Corobănești sau Cociuba, era interesat să-și protejeze pădurea și să o exploateze rațional. Îmi aduc aminte, copil mărișor fiind, când mă lua tata să aducem lemne din pădure (pădurea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
Teodor etc.), fie pentru că își aveau lotul și gospodăria în afara vetrei propriu-zise (cazul familiilor Razâi și Palaghiu). Totuși câteva concluzii se conturează: În vatra răzășească compactă a satului Stâncășeni au conviețuit în decursul ultimului secol circa 100 de familii, majoritatea răzeși autentici, continuatori ai răzeșilor autohtoni din secolele anterioare. Între aceștia, numele cel mai frecvent pomenit este cel de Oatu, în pronunție locală Ouatu, cuvânt care provine de la oat sau ouat și care înseamnă localnic, autohton, născut în acest sat sau

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
își aveau lotul și gospodăria în afara vetrei propriu-zise (cazul familiilor Razâi și Palaghiu). Totuși câteva concluzii se conturează: În vatra răzășească compactă a satului Stâncășeni au conviețuit în decursul ultimului secol circa 100 de familii, majoritatea răzeși autentici, continuatori ai răzeșilor autohtoni din secolele anterioare. Între aceștia, numele cel mai frecvent pomenit este cel de Oatu, în pronunție locală Ouatu, cuvânt care provine de la oat sau ouat și care înseamnă localnic, autohton, născut în acest sat sau regiune și nu venit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
că el mai are o vatră, a pălmașilor clăcași și țigani (ultimii o etnie aparte, onorabilă, veniți sau aduși special pentru muncă pe moșia boierului local Gabunea-Popescu, care le-a oferit loc de casă la poalele moșiei din vecinătatea vetrei răzeșilor, de care îi desparte doar un podeț de la gura unui torent lateral pârâului Stâncășeni). Mă simt obligat de la început, și cu toată răspunderea, să afirm că între răzeșii din vatra veche și locatarii vetrei boierești a fost o conviețuire pașnică

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
le-a oferit loc de casă la poalele moșiei din vecinătatea vetrei răzeșilor, de care îi desparte doar un podeț de la gura unui torent lateral pârâului Stâncășeni). Mă simt obligat de la început, și cu toată răspunderea, să afirm că între răzeșii din vatra veche și locatarii vetrei boierești a fost o conviețuire pașnică, aș putea spune chiar complementară, căci după dezrobirea lor oficială de la Mavrocordat (1749) și îndeosebi cea reală însoțită pe alocuri și de mici împroprietăriri de la domnitorul Cuza (1864

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
Mondial (1920), ei au devenit liberi ... liberi de a munci în arendă sau zile de clacă (clăcași), ori contra plată în bani sau în produse pentru cei fără pământ sau sărăciți (prin impozite, moștenitori, vânzări), fie la moșier, fie la răzeși în perioadele aglomerate ale anului. Așadar, ei au coabitat cinstit cu răzeșii satului ... nu am auzit de acte huliganice din partea lor, nici de insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
sau zile de clacă (clăcași), ori contra plată în bani sau în produse pentru cei fără pământ sau sărăciți (prin impozite, moștenitori, vânzări), fie la moșier, fie la răzeși în perioadele aglomerate ale anului. Așadar, ei au coabitat cinstit cu răzeșii satului ... nu am auzit de acte huliganice din partea lor, nici de insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
cei fără pământ sau sărăciți (prin impozite, moștenitori, vânzări), fie la moșier, fie la răzeși în perioadele aglomerate ale anului. Așadar, ei au coabitat cinstit cu răzeșii satului ... nu am auzit de acte huliganice din partea lor, nici de insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți ... iar aceștia din urmă s-au dovedit corecți și respectuoși cu vechii răzeși. Și în prezent, înlocuirea răzeșilor dispăruți prin deces sau prin atracția orașelor se face în mod

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți ... iar aceștia din urmă s-au dovedit corecți și respectuoși cu vechii răzeși. Și în prezent, înlocuirea răzeșilor dispăruți prin deces sau prin atracția orașelor se face în mod pașnic, prin vânzări sau compensări materiale, încât trecerea de la viața patriarhală răzășească la cea modernă actuală, nu a înregistrat tensiuni ori stări conflictuale. Nu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți ... iar aceștia din urmă s-au dovedit corecți și respectuoși cu vechii răzeși. Și în prezent, înlocuirea răzeșilor dispăruți prin deces sau prin atracția orașelor se face în mod pașnic, prin vânzări sau compensări materiale, încât trecerea de la viața patriarhală răzășească la cea modernă actuală, nu a înregistrat tensiuni ori stări conflictuale. Nu am dispus de timp spre

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
Ropotan care ne distra cu a sa rablă de vioară (ce rar avea mai mult de două strune) la reuniunile noastre ad-hoc. În vizita din vara lui 2007, am rămas surprins să constat că din cele peste 100 familii de răzeși din vechea vatră au rămas mai puțin de 20 ... și acelea în proces de înlocuire prin urmași direcți, deciși să reziste, sau, mai ales, prin același procedeu de vânzare sau de simplă cedare în fața neputinței subzistenței prin forțele proprii. Oricum

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]