1,215 matches
-
nu i-am spus numele pentru că nu-l știam, glasul din gheretă mi-a răspuns : „Ține-o înainte, că te duce drumul“, se ghicea un drum în beznă, pe lângă gheretă, am mers un timp de-a lungul lui, pe sub copaci răzleți, apoi m-am abătut peste ogoare, începuse o burniță măruntă, auzeam de pe alt drum, poate aproape, poate departe, șoapte de oameni îndemnând vitele și scârțâit de care; era un întuneric ud, am nimerit o potecă, știam că pe acolo trebuia
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
avea acum o pereche de bascheți. M-am apropiat de el. „Scoală-te“, i-am spus, „să stăm un pic de vorbă“. El nu s-a clintit, dormea cu îndărătnicie. Dincolo de fereastră vârfurile trestiilor se balansau în vânt, câteva păsări răzlețe zburau pe deasupra lor la mică înălțime. Le am numărat atent, erau nouă. Am tras un scaun lângă masă și m-am așezat cu palmele pe genunchi, ca la veghe. „Draaagoș“, am spus (vorbeam, nu știu de ce, pe nas; din gură
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
secol, sau foi de ziare scorojite, foșnind la adierile curenților de aer, iscate din vechi coridoare subterane, prăbușite la primul asalt al utilajelor de construcții, atestă că civilizația nu s-a retras definitiv din acest spațiu, unde, pe sus, păsări răzlețe vâslesc spre orașul nou, anunțat de un unic blocturn, erectil și zvelt, alb ca și coaja proaspătă a unui ou recent și jilav. Asfințitul, cu efectele sale cromatice, coclește văzduhul și departe, trecători fără grabă, se lasă vaporizați în distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
aliniate pe firile de telegraf, în jurul lor, chenar auriu. Poveștile frumoase, la un moment dat, se amestecă, se omogenizează, se topesc în același tipar al așteptărilor, poveștile frumoase se rostesc singure. Dai prima pagină, intri într-o lume uniformă, umbrele răzlețe se descompun aproape identic. În locul lor, lumina îmbracă, repetabil, aceleași tipare. Tabloul, frumos înrămat, întregește definitiv memoria. Pe sobă, în casa bunicilor, iarna, păsări multicolore ciripesc în cor despre o poveste scrisă în cer: Ce o să le spun despre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Celui Mai Mare Imperiu din sistemul solar îl descumpănea. Niște ascensoare silențioase îl duceau la nivelele superioare, prin săli cu mașini lucitoare dintre care câteva mai funcționau încă Din când în când, se oprea pentru a privi pe inginerii venusieni, răzleți sau în echipe, pentru a examina instrumente și mașini. Un comunicator atrase atenția lui Gosseyn și o idee subită îl făcu să se oprească și să pună contactul. Urmă o pauză și vocea roboperatorului răspunse calm: - Ce stea doriți? Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ușor enervată. Au închis și ea s-a simțit ușurată, apoi obosită, prea obosită chiar ca să mai deschidă cartea. S-a trezit cu sentimentul deconcertant că o privește cineva. S-a uitat afară pe geam și a văzut câțiva fulgi răzleți în lumina de la intrare. În cameră aproape că se întunecase, dar se simțea prezența cuiva. — Jesse? — Hei. Scuze. Te-am speriat? Când se uită mai bine, văzu că stătea în balansoarul din lemn de mahon în celălalt capăt al camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
exagerată. Nu asta m-a topit, ci acel cosmos social orânduit pe dimensiuni omenești. Poate că aveam deja în mine ceva vulnerabil când am ajuns acolo: ciudat, de când aveam viza și biletele de avion, în mintea mea bântuia doar gândul răzleț la Mica Sirenă. Așa mă simțeam atunci. Solidară cu acea făptură căreia ne-limitarea i-a tăiat glasul. O luciferică de-a lor. Fără paranoia. Fără baudelairisme cu ailles de geant qui l’empêche du marcher. Eram poate pentru acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ei, poate și ceva englezi rătăciți, dar nu arată niciodată imagini de lupte), o țară numită Afganistan, la fel, o țară numită Marea Britanie în care ei au un prieten, pe Tony (Blair). Un post a menționat la un moment dat, răzleț, că există NATO și ceva trupe în acest sens în Afganistan. În afară de aceste existențe neamericane, lumea nu mai conține nimic, nici la bine, nici la rău, decât dacă are o legătură directă cu SUA. Acum știu că, în ciuda cronofagiei televiziunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sens să-i pomenesc de cei cinci ani de tras cu arcul pe care i-am făcut la școală. În cele din urmă, Nathaniel sună din clopoțel pentru Ultimele comenzi și, o oră și ceva mai târziu, ultimii câțiva clienți răzleți se îndreaptă spre ușă, unde se opresc să-și ia la revedere. — Pa. — Salut, Nathaniel. I-am urmărit pe toți în timp ce părăseau pub-ul - și, în afară de turiști, cu toții l-au salutat pe Nathaniel de plecare. Cred că se cunoaște cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
călătorie după atâtea altele, excursia până în oraș n-ar fi avut istorie dacă n-ar fi fost neliniștitorul presentiment al olarului că se va întâmpla ceva rău. Își aminti întâmplător că-și auzise fiica spunând, Rămâne și pentru poimâine, cuvinte răzlețe, fără cauză sau sens aparent, pe care ea n-a știut sau n-a vrut să i le explice, Nu cred că dormea, dar nu înțeleg de ce o fi spus că visase, se gândi, și imediat, în continuarea frazei amintite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de navă. Acest post cu răspundere cere o anumită stăpânire dublată de îndemânarea reală de a conduce oameni. Kane nu era hărăzit cu niciuna din aceste calități. În comparație cu acelea ale superiorului său ierarhic, visele-i hălăduiau ca niște umbre confuze, răzlețe, străvezii, așa cum Kane era ecoul mai fin, mai puțin vibrant, al căpitanului. Dar vai, un "pro" are nevoie de o mare risipă de energie, iar Kane n-avea decât de pe o zi pe alta. Visele lui Parker nu erau nicidecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să mai adun, Câțiva fulgi ce zburdă-n stol, Leac la inima să-i pun. Mai târziu, pe lângă foc, Rătăcesc în poezii Diamante, ce-și fac loc Iarna-n nopțile târzii. Trece iarna printre vii, Atingând raze de stea, Dans răzleț printre stihii, Sărută inima mea.
Pl?nge iarna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83325_a_84650]
-
protectoare, dându-i siguranță, cu cealaltă în mâna bunicii, caldă și blândă, prin care simțea cum se revarsă dragostea, cu cei dragi în jurul său și cu Dumnezeu în suflet, Angelina se simțea fericită. Dar peste această fericire trecu un gând răzleț și îngrijorător, ca un norișor alb și inocent, care ar fi vrut în joaca sa zglobie să întunece lumina soarelui. Mâine avea să înceapă un nou an școlar, iar pentru Angelina începea clasa a cincea, un nou început de la care
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
la porci și la rățuște, care stăteau închise și nu aveau de unde să mănânce verdeață. Când termină, privi spre parcela de pământ pe care o muncise din greu și i se păru că firele de roșii erau cam rare și răzlețe. Ce să facă ea să nu mai pară locul așa de pustiu? Luă un snop de bețe de floarea soarelui, înfipse câte unul lângă fiecare fir de roșie, apoi căută un ghem cu ață și le legă cu grijă. Acum
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
spartă. Un patinaj țipător de pneuri frânate brusc, plescăit, bolborosirea bulelor de gaz din vulcanii noroioși. Releul talamusului a preluat într-o milionime de secundă informațiile intero și exteroceptive, cortexul le captă și le analiză discriminativ, punitiv chiar, proiectându-le răzleț pe spațiile topografice ale scoarței, 10432 de nuclei talamici răspunzând rapid impulsurilor auditive și tactile (desigur, invers), producând, cum era de așteptat, reacția firească de trezire a Alimentarei. Recul P ata de soare, lumina, lumina toată dinspre DIMITRIOS Zarvos, FRANÇOIS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fiecare manechin, fără să întâmpine reacții de împotrivire, respingere, retragere, prin gesturi sau prin mimică. Umbrele erau și ele întrutotul de acord cu despuierea de veșminte, bucuroase că aveau cu cine concura întru goliciune. Suratele întunecate se adunară în grupuri răzlețe, începând să șușotească. După ce termină, spre seară, treaba, Mioara simți în aerul stătut miros de răzmeriță. La radio, se derula un swing sfâșietor. Umbrele șușoteau și fiecare dintre ele venea în fugă și șoptea ceva, apoi mai multe, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să scape și de ultimele mărturii ale morții lui Orande, noi, martorii. Era buimac și uitase cu totul de lumea înconjurătoare. Acum se uita numai la mine, ca și cum ceea ce se întâmpla acum era un vis sau o plăsmuire, un gând răzleț pe câmpul nemărginit al imaginației umane. Credea, probabil, că eu voi avea puterea să fac toată această conjunctură să dispară și că tot coșmarul să se termine. Căci era un coșmar. Govar și-a dorit întotdeauna faima și gloria, popularitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
bună și învăță repede să își scrie numele, sub îndrumarea lui Lynn. Cu cititul mergea mai greu. Dave se descurca bine la sporturile de week-end, deși uneori era de-a dreptul deconcertant. La un meci de Little League, o minge răzleață zbură de pe teren spre clădirea cu două etaje a școlii. Dave alergă, se cățără pe zid și prinse mingea la fereastra de la etajul doi. Puștii îi priviră reușita cu un amestec de admirație și resentimente. Nu era corect și ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de bunuri. Concluzia mea este, așadar, că aceste colonii nu costă bani, că ele sunt credincioase statului și fac prea puțin rău cuiva; iar cei care au avut de suferit din pricina lor nu pot deveni primejdioși, deoarece sunt săraci și răzleți, după cum am mai spus. De unde urmează constatarea că pe oameni trebuie ori să-i iei cu binele, ori să-i distrugi cu totul, fiindcă ei se răzbună pentru un rău ușor care le-a fost pricinuit, dar nu se pot
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
iar mai târziu, în centrul marelui principat, Sibiul. Deși revenirea epidemiei de holeră în Transilvania, la 1836, nu a fost până acum suficient studiată în istoriografia națională, izvoarele necercetate păstrîndu-se încă în arhive, în majoritate în Ungaria, totuși din studii răzlețe putem aduna câteva date. Astfel, la Cluj, cu toate că, molima n-a atins cote prea ridicate, înregistrîndu-se 1 096 de bolnavi, 880 de vindecați, 217 decedați și 88 încă sub tratament în timpul efectuării ultimului raport medical, totuși printre victime s-a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
României 9 117 îmbolnăviri de holeră, cu 4 782 de morți, înregistrîndu-se deci o letalitate de 52,4%454. Către sfârșitul lui 1865 s-ar fi putut crede că epidemia era pe terminate, ivindu-se doar ici și colo cazuri răzlețe, precum la București, unde, în ziua de 30 decembrie, un holeric a fost adus la nou-înființatul spital Colentina; dar în următoarele zece zile, 35 de persoane internate în același spital aveau să se contamineze 455. Cum era și de așteptat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
St Jean... Pierzându-și orice speranță, Chavel renunță și se așeză din nou lângă zidul de ciment, departe de toți ceilalți. În noaptea aceea împușcăturile se auziră pentru a treia oară: o rafală scurtă de mitralieră, câteva focuri de armă răzlețe și ceva ce semăna cu explozia unei grenade. Prizonierii stăteau întinși pe jos, fără să-și vorbească; așteptau, nu dormeau. Ar fi fost greu să-ți dai seama dacă simțeau teama celui aflat în primejdie sau fericirea celui care stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
drept taxiuri alunecând silențios pe lângă el, umbrarele decolorate din fața magazinelor și chipurile trecătorilor necunoscuți. Doar rareori zărea figura cunoscută a unui fost client stând acolo unde stătuse și odinioară și sorbind din aceeași băutură. Asemenea figuri erau ca niște tulpini răzlețe rămase într-o grădină de flori, înghițite de-o mare de buruieni, după plecarea stăpânilor. În noaptea asta am să mor, își spuse Charlot, ce mai contează dacă mă recunoaște cineva sau nu? Deschise cu curaj ușa de sticlă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
că fusese observat, absolut de loc, vă ascult mai departe. Vă plictisesc, nu-i așa? Dimpotrivă, îmi face plăcere să vă ascult. Până acum o jumătate de veac, aici nu era decât un sătuc de mineri care își ridicaseră casele răzleț pe pantele muntelui, cât mai aproape de locul unde săpau în măruntaiele acestuia după aur. Scormonind în istoria familiei oricăruia dintre localnici, vei găsi nu foarte departe un miner, iar mai adânc nu vei mai da decât peste această îndeletnicire. Băieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
orășelului își dormeau somnul de veci acolo. Mai departe, din iarba deasă, se ridicau cruci modeste înfipte la capul oamenilor obișnuiți care se stinseseră de curând. Noaptea era la jumătate. Căldura zilei trecute încă răzbea din pietrele funerare. Câțiva nori răzleți se fugăreau pe cer. Luna plină arunca o lumină albă peste cimitir. Zgomote slabe se auzeau dinspre ultimul șir de morminte. Două siluete îmbrăcate în haine negre își făceau de lucru acolo. Cazmaua se înfigea cu sete în pământul moale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]