4,052 matches
-
2000/29/CE) vizează în principal prevenirea introducerii și răspândirii organismelor dăunătoare plantelor și produselor vegetale. Importul a patru specii care constituie un pericol ecologic - țestoasa de Florida (Trachemys scripta elegans), broasca-taur americană (Rana catesbeiana), broasca țestoasă pictată (Chrysemys picta), rața roșcată din America de Nord (Oxyura jamaicensis) - este interzis în temeiul regulamentului care vizează comerțul cu specii ale florei și faunei sălbatice (Regulamentul nr. 338/97 al Consiliului), al cărui obiectiv principal este controlul comerțului cu speciile pe cale de dispariție. Regulamentul nr.
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui "tata-moșu". "Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
a pornit abia după două săptămâni, când nici nu mai speram să se întâmple ceva și în același timp îmi puneam problema ce voi face cu copilul care se putea naște anormal. Sarcina era mărișoară; un cârcel cât oul de rață. Cred că avea peste două luni, dar nu mi-am putut da seama dacă ar fi fost băiețel sau fetiță. Am avortat în baie. Au urmat sângerări abundente cu cheaguri. Îmi era teamă să nu ajung la spital, să se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însă ca aceste tablouri să nu acapareze toată pânza. Alternarea momentelor de tensiune extremă și a celor de înduioșare ori a celor detensionate (glumele soldaților în timpul celor mai crâncene lupte, scene de bivuac, precum deparazitarea ostașilor ori „cheful de la Piscul Raței”, ironizarea jandarmilor, prezența câtorva figuri comice) asigură maximă veridicitate textului. O alegere bună a făcut M. și prin completarea jurnalului de front cu scrisorile mamei, ce servesc ca pandant și cutie de rezonanță propriului text, dar și cu episodul ce
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
orașelor și aproape de verdele naturii pe care îl întâlneai la tot pasul. La un moment dat am avut prilejul de a vedea un vehicul, o remorcă specială care transporta un cal de curse. Era lucrul care lipsea: prezența animalelor. Găini, rațe, cai, porci, câini, oi și multe altele, o întreagă oaste veselă, zgomotoasă, care aduce specificul indiscutabil al satului tradițional. Găinile mai ales, în reprezentarea mea, erau simbolul ruralului. Le-am căutat asiduu, oarecum sistematic, în satul suedez pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sat nu există o asociație agricolă, în general oamenii muncindu-și pământul în familie, utilizând servicii agricole cumpărate de la cei câțiva deținători de utilaje agricole. Majoritatea locuitorii satului sunt agricultori și crescători de animale (vaci, oi, cai, porci, găini, gâște, rațe). Animalele sunt crescute în special pentru consumul propriu, deoarece cei mai mulți au o vacă, unul sau doi porci, câteva găini și rațe. Sunt însă și locuitori care au două vaci; o persoană are chiar opt vaci. O foarte mică cantitate din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
deținători de utilaje agricole. Majoritatea locuitorii satului sunt agricultori și crescători de animale (vaci, oi, cai, porci, găini, gâște, rațe). Animalele sunt crescute în special pentru consumul propriu, deoarece cei mai mulți au o vacă, unul sau doi porci, câteva găini și rațe. Sunt însă și locuitori care au două vaci; o persoană are chiar opt vaci. O foarte mică cantitate din laptele obținut îl dau spre colectare, deoarece prețul obținut pe el este apreciat ca fiind foarte mic în comparație cu munca depusă. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ANALIZA METODELOR DE PROGNOZARE COMPUTERIZATĂ ÎN CADRUL PERFORMANȚELOR SPORTIVE A ATLEȚILOR ÎN PERIOADA COMPETIȚIONALĂ Elena Rață, Dan Milici Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, FEFS Cuvinte cheie: atletism, sportiv, competiție, metode de prognozare, tehnologie informațională Rezumat Lucrarea prezintă o metodă computerizată de analiză și prognozare a performanțelor sportive a atleților în perioada competițională. Sunt analizate și utilizate
ANALIZA METODELOR DE PROGNOZARE COMPUTERIZATĂ ÎN CADRUL PERFORMANȚELOR SPORTIVE A ATLEȚILOR ÎN PERIOADA COMPETIȚIONALĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Rață, Dan Milici () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_810]
-
bătrân se ploconește la vederea oricărui „beamter”. (Ă). Acolo unde realitatea n-a fost Înțeleasă, n-a fost cunoscută, cât ar vrea nuvelistul să-și rezume În concluzie tâlcurile, ele trec dincolo, ca o bătaie de pușcă trasă acolo unde rața sălbatecă și-a luat demult zborul. O atare literatură nu poate educa. Ea nu poate fi armă de luptă pentru că Încărcătorul ei nu funcționează”. Răspunsul la problemele ridicate de criticul Contemporanului vine prompt, fiind conceput ca replică la primul episod
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sunt foarte agitate și cotcodăcesc, de parcă ar fi amenințate de vreo vulpe sau un dihor, zboară chiar în copaci. Pe timp de noapte, găinile fac mare gălăgie: cotcodăcesc, cârâie, încearcă să iasă din cotețe. Tot așa de neobișnuit se manifestă rațele și gâștele, care își întind gâtul, înclină capul spre pământ, sunt speriate, țipă fără motiv, își desfac aripile și încearcă să zboare, dorm în locuri neobișnuite. Berzele sunt neliniștite și își iau zborul spre înălțimi, vrăbiile se strâng în stoluri
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
două fâșii - una albă, strălucitoare, incandescentă, și alta îndoliată de umbră, care privește cu resemnare soarta celeilalte jumătăți. Stau la o stație de tramvai. Liniile paralele, ca două trese argintii se pierd în zare. Tramvaiul se apropie cu legănări de rață leșească, mânat de neobositul său suflet electric. În tramvai, câțiva pasageri, câteva doamne. Evantaiele improvizate din gazete, mănuși și batiste se agită ritmic. Vatmanul oftează la fiecare țâșnitură a frânei automate și lasă pașnic să circule în fața tramvaiului un camion
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
N.Dumitrescu A. Predescu; A. B. Novicov; Gh. Mitra Al. Mogoș; I. Șiclovan; D. Hare; T. Ardelean; etc. Forța După Cârstea Gheorghe (2000) forța este „capacitatea organismului uman de a învinge o rezistență internă sau externă prin intermediul contracției musculare”. După Rață Gloria (2006), forța este considerată ca fiind „o manifestare combinată a acțiunii forțelor interne corpului (voința, influxul nervos, contracția musculară) cu cele externe (gravitația, frecarea, rezistența adversarului și a aerului etc.)”. Pe parcursul studierii literaturii de specialitate am descoperit o multitudine
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Gheorghe Cârstea (2000) viteza este capacitatea organismului uman de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întregul corp sau numai cu anumite segmente (părți) ale acestuia într-un timp cât mai scurt, cu rapiditate (repeziciune, iuțeală) maximă, în funcție de condițiile existente. Rață Gloria (2006), definește viteza astfel: „aptitudinea psihologică înnăscută a omului, poate fi definită drept capacitatea organismului de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întregul corp sau numai anumite segmente ale acestuia, într-un timp cât mai scurt, deci cu
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
motrice; echilibru; precizie; orientare spațio-temporală (inclusiv ritm); amplitudine (pe bază de mobilitate articulară, suplețe și elasticitate musculară); ambilateralitate (ambidextrie), etc. Toate acestea trebuie subordonate obținerii unei eficiențe maxime, mai ales în condiții neobișnuite, cu un consum minim de energie. După Rață Gloria (2006) coordonarea reprezintă „aptitudinea unui individ de a învăța și a combina rapid mișcări noi, de a efectua mișcări armonioase și eficiente într-un timp dat cu un consum mic de energie”. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
a presiunii pe schiuri: partea din față a labei piciorului-călcâi) în plan sagital („față-spate”). Mobilitatea În Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România volumul IV, mobilitatea este definită ca fiind o “caracteristică a motricității exprimată prin amplitudinea mișcărilor efectuate”. După Rață Gloria (2006) mobilitatea este “capacitatea organismului de a executa acte și acțiuni motrice cu amplitudine crescută, cu economicitate energetică, cu grație și armonie”. După Martin (1993) și Komi (1994), mobilitatea este „calitatea (însușirea) de a putea efectua mișcări cu amplitudine
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
București, f.a.; Viața, năzdrăvăniile și pățaniile lui Păcală, București, 1930; Haiducul Miereanu, București, 1934; Bujor haiducul, București, 1934. Traduceri: André Theuriet, Frida, București, 1910; A. S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1912; ed. cu ilustrații de I. Anestin, București, 1928; H. Ibsen, Rața sălbatică, București, 1913 (în colaborare cu Mihail G. Nicolau); I. S. Turgheniev, Părinți și copii, București, 1914, Eroismul dragostei, București, cu ilustrații de Ary Murnu, București, f.a. (în colaborare cu I. Hâncu); Fr. Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, pref. Mihail
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
absolută, care definește în profunzime personajul (Legea progresului, Punerea la punct, Metodă nouă, Cele două școli, Cele trei elemente). Alte schițe sunt adevărate fiziologii ale prostiei, lașității și cameleonismului (Un revoltat, Colonelul Ionescu, Gușă de porumbel), ale profitorului și servilului (Rațe cu repetiție), ale ignorantului imoral pus să facă educație altora (Masă comună, Ședință de educație, Crăciunul). Scriitorul demistifică o anumită realitate socială, prezentând-o ca pe un spațiu alienant, ce degradează ființa și face absurde relațiile dintre indivizi. Personajele sunt
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
înclinat spre partea lezată; mers ataxic, manifestat sub o formă necoordonată; mers cosind, întâlnit în paralizia spastică; mers ebrios, întâlnit în leziunile cerebeloase, când se imită omul beat; mers echin, cu sprijin pe degete; mers legănat, ce imită mersul de rață; mers plantograd, cu sprijin pe toată planta; mers spastic, cu rigiditate și mici șocuri; mers stepat, cu bătăi ritmice cu vârful picioarelor; mers talonat pe călcâie. Modificările mersului în afecțiunile membrului inferior sunt determinate de arhitectonica acestora, de amploarea perturbărilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
partea sănătoasă a bazinului, coloana lombară se înclină spre partea bolnavă. În luxația congenitală unilaterală sau în paralizia fesierului mijlociu, mersul este legănat, cu înclinarea accentuată spre partea sănătoasă (semnul Trendelenburg). În luxația congenitală bilaterală, mersul este legănat, ca „de rață”, cu bascularea bilaterală a bazinului la fiecare pas și cu o lordoză accentuată. În paraliziile mușchilor șoldului, deplasarea se efectuează prin proiectarea înainte a bazinului, din cauza acțiunii mușchilor oblici abdominali; deseori se utilizează sprijinul pe cârje. Mersul în afecțiunile genunchiului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de fapt, întârzierea mersului constituie primul motiv de neliniște pentru părinți. Aceste tulburări sunt în raport direct cu deficitul musculaturii de la rădăcina membrelor inferioare, ce explică de fapt atitudinea particulară de basculare a bazinului, lordoza excesivă, mersul legănat „ca de rață”, dificultățile pe care le simte copilul când trebuie să se așeze pe scaun sau jos, asociate și cu cele întâmpinate la ridicarea de pe pat sau de jos. Hipertrofia musculară este evidentă după 1-2 ani de la debutul afecțiunii, dând copilului aspectul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
zile n-a mâncat. De astă dată Burlăcița se dumeri mai repede. Apoi eu l-am apucat pe feciorul lui Tiliuță, unul Manolea. Era patic, ca și Costică Isac, cu picioarele ca două seceri și, când mergea, se legăna ca rața. Nu l-a vrut nici o femeie de bărbat și bietul om se canonea singur la casa din deal, sub pădure. Soră- sa era măritată în sat și din când în când se trezea cu Manolea care-i zicea că „s-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Lumânăreasa, a lui Mazarache, era cătrănită ca un buboi că n-o băgau nurorile în seamă. Mare dintr-o dată, se trezi, mulțumind pentru praznic, glasul lui Vasile Pichiruță. - De-acu, slavă ție, Balane, și Dumnezeu să-l ierte ! Odată cu Costache Rață, Pichiruță ieși pe poartă, amețit. Având o vorbă împreună, în drum cei doi făcură la dreapta, către crâșmă. 1964
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a mai intrat niciodată. Curtea era plină de musafiri cu pahare de cristal în mână, iar în ele strălucea un vin roșu ca rubinul în soare. Se auzea muzică de pian și peste tot erau mese elegante și aranjate, cu rațe sălbatice, carne de mistreț, iepure, căprioară și prăjituri înspumate. Femeile purtau rochii impunătoare și se plimbau grațios. Fata se simțea intimidată de atâtea impresii noi, dar regina cum a zărit-o, a și prezentat-o curții: - Ea-i pictorița descoperită
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
pat. Tessie și Capitolul Unsprezece stăteau ghemuiți jos, pe saltele gonflabile. Până și papagalii erau tăcuți. Îmi amintesc că mă uitasem la chipul fratelui, meu care ieșea din sacul de dormit. Pe Învelișul de flanelă vânătorii trăgeau cu pușca În rațe. Acest fundal masculin nu făcea decât să scoată În evidență lipsa de calități eroice a Capitolului Unsprezece. Cine avea să-i vină În ajutor tatălui meu? Pe cine se putea baza tata? Pe Capitolul Unsprezece, cu ochelarii lui ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
boala, și alții cărora le permitea s-o ducă mai ușor În restul anului. Aici toți erau bolnavi. Pentru Maigret, totul Începuse cît se poate de banal, Într-o seară pe cînd cinau la familia Pardon. Doamna Pardon pregătise o rață În sînge, care Îi reușea de minune, și lui Maigret Îi plăcea tare mult. — Nu e bună? Întrebă ea, văzîndu-l pe Maigret luînd doar cîteva Înghițituri. Doctorul Pardon Își privi deodată oaspetele cît se poate de serios. — Te doare ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]