1,302 matches
-
neatent la ceea ce constituie datele și particularitățile de neam. În Reflexii despre spiritualitatea poporului român, Dumitru Stăniloae caută să aprofundeze o serie de aspecte analizate de marele poet și filosof Lucian Blaga în Spațiul mioritic, punând accent pe echilibrul dintre raționalismul latin și trăirismul slav, sintetizate în mod sui-generis în spiritualitatea noastră. Unele articole din perioada interbelică rămân de actualitate prin semnalul de alarmă pe carel trag asupra pericolului pe care-l reprezintă comunismul prin tendința de omogenizare și capitalismul care
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
evoluția poeziei engleze se poate urmări cel puțin efervescența nereținută a vorbirii elizabetane, claritatea bine strunită a limbii secolului al XVIII-lea și caracterul difuz, vag al englezei victoriene. Teoriile lingvistice joacă un rol important în istoria poeziei. De exemplu, raționalismul lui Hofobes, cu accentul lui pe sensul strict al cuvintelor, pe claritate și pe precizie științifică, a influențat profund poezia engleză, deși adesea pe o cale ocolită. Putem susține, alături de Karl Vossler, că istoria literara a anumitor perioade ar câștiga
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a acestor categorii, ele reprezintă moduri diferite, atemporale în esență, ide a privi viața și de a reacționa în fața ei. Totuși, toate trei categoriile lui Pongs se situează în afara liniilor generale a ceea ce se numește adesea gândirea modernă, adică în afara raționalismului, naturalismului, pozitivismului, științei. De aceea, această clasificare a metaforelor sugerează ideea că -poezia rămâne credincioasă modurilor de gândire preștiințifice. Poetul păstrează viziunea animistă a copilul/ui și a omului primitiv, oare este arhetipul copilului. *51 În anii din urmă, au
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
criteriul diferențierii acestora. Intr-o oarecare măsură ea se ocupă însă de probleme cum ar fi puritatea, ierarhia și durata genurilor sau apariția unor noi genuri. 305 Deoarece, privit în perspectivă istorică, neoclasicismul a fost o îmbinare de autoritarism și raționalism, el a acționat ca o forță conservatoare, înclinată să mențină și să adapteze, în Urnita posibilului, genurile de origine antică, mai ales genurile poetice. Dar Boileau admite sonetul și madrigalul; iar Samuel Johnson îl laudă pe John Denham pentru că, în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
polemist - fiu legitim al rațiunii, nota Vladimir Streinu - el a stăvilit devenirile acelei idei de epocă, pe care însuși a numit-o tracomania" . În demersul critic Șerban Cioculescu pune la contribuție latura erudită a personalității sale, simțul estetic și filologic, raționalismul de tip cartezian. Totdeauna ferme - scrie Constantin Ciopraga - judecățile de valoare au la el un suport obiectiv, ridicându-se deasupra tranzitoriului prin surprinderea a ceea ce este realmente fundamental. Mai puțin sau rareori înclinat spre metafora critică, suspectată poate de "literatură
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
apărut postum, Studii de literatură universală, ", ediție și prefață de George Muntean, Gabriel Dimisianu vorbește cu legimitate despre vocația universalistă a lui Vladimir Streinu, despre "spiritul de echilibru care priveghează disocierile criticului." Încheierea este probantă din perspectiva unei evaluări comprehensive: "Raționalismul consecvent și toleranța încadrată în principii, rigoarea judecății și demnitatea înaltă a expresiei, spiritul echilibrat, năzuind spre construcțiile armonioase, iată însușiri ale acestei eseistici care l-au atașat indestructibil pe Vladimir Streinu maiorescianismului activ..." . În volumul intitulat atât de frumos
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a identifica ceea ce în ele este prea omenesc și ceea ce e divino-uman ține, pentru filozofi ca Berdiaev sau Simone Weil, de un ateism purificator care se refuză transcendentului redus sau adaptat la categorii mundane: putere, dreptate de tip penal, sociomorfism, raționalism rezistent la depășirea de sine. A dinamita asemenea concepții înseamnă a curăța distanța verticală de obstacolele care împiedică dialogul între cei doi poli. De vreme ce ne aflăm într-o epocă a necredinței, pentru ce să neglijăm utilizarea purificatoare a necredinței? Cunosc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
binomul inteligență-trăire în "Eseu despre Duminică"84, reflecții extrem de subtile în semnificații. Tînărul filosof era, ca și în alte eseuri cu încărcătură creștină, în (re)găsirea rostului religios (un înăuntru) al celei de-a șaptea zi a creației, sancționînd, exasperat, raționalismul excesiv care a golit de sensurile ei sacre și l-a făcut pe omul mediocru să trăiască, dar să nu înțeleagă, ziua de Duminică. Noica nu înceta să vitupereze, împotriva curentului, inteligența goală, cea care nu depășește etica (în ordine
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
soluții la problemele pe care le poate rezolva și o mașină Turing; în al doilea rând putem descoperi soluții la probleme pentru care nu există altă metodă de rezolvare decât prin ghicire. Dar, ne atrage atenția Lakatos, "această alternativă între raționalismul unei mașini și iraționalismul ghicirii oarbe nu ține pentru matematica vie: o cercetare a matematicii informale va scoate la iveală o logică situațională mai bogată pentru matematicieni..." (ibidem, p. 5). Istoria matematicii ne prezintă o disciplină cu totul diferită de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
față de om, poate fi "raționalizată" în termeni de efect al "fanatismului religios, [...] pasiunii politice, [...], urii personale, [...] (sau al - adăugirea mea) alertei din amfiteatrele zilelor de degenerescență ale luxului roman"89, însă această situație particulară nu beneficiază de nici un fel de "raționalism", neputând fi explicată din nici un astfel de punct de vedere. Publicul, atestă Chapman, "ales la întâmplare"90 din rândul cetățenilor americani, fără să întrezărească în tragicul eveniment vreo "miză" personală sau socială, "a asistat, pur și simplu, (manifestând - adăugirea mea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de sensuri care pot revitaliza idealuri. O omenire căreia i s-au uscat vrejii idealurilor este în mare primejdie. Postmodernismele cu elanul lor negator, cu predispoziția lor spre contestare și deconstrucție, au adus omul într-o răscruce. Ultimele secole de raționalism, pozitivism, scientism au culminat cu teribila relativizare a valorilor tradiționale. Deconstrucțiile aduc însă și o sete de reconstrucție, de reinstaurare a ceea ce s-a dovedit indestructibil. Omul simte nevoia să se întoarcă la esență. Simte nevoia să caute ceea ce nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de penumbră și Căpitanul, inclusiv filozofic, nu există, de fapt, nici o diferență esențială. Nu ezităm să declarăm toate aceste categorii profund nefaste și anacronice. înțelegem foarte bine și necesitățile psihologice ale adolescenței și faptul că într o veche cultură de raționalism osificat, scolastic și nu mai puțin dogmatic, regenerările iraționalist intuiționiste, existențialiste etc. pot fi inevitabile și uneori chiar salutare. Dar la noi? Când a existat în cultura română un exces de raționalism, criticism și sistematică? Și chiar dacă modele filozofice dintre
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și faptul că într o veche cultură de raționalism osificat, scolastic și nu mai puțin dogmatic, regenerările iraționalist intuiționiste, existențialiste etc. pot fi inevitabile și uneori chiar salutare. Dar la noi? Când a existat în cultura română un exces de raționalism, criticism și sistematică? Și chiar dacă modele filozofice dintre cele două războaie au avut într-adevăr și un efect stimulator, într-o gândire filozofică redusă practic doar la compilații universitare, de ce s-ar relua de la capăt același ciclu, în condiții spirituale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al timpului / 173 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului / 181 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă / 186 5.3.1. Ideea complementarității / 186 5.3.2. Dialectica noului spirit științific și ideea raționalismului deschis / 192 5.3.3. Logici non-aristotelice. Logici ale contradicției. Logica paraconsistentă / 196 5.3.4. Raționalitatea transversală / 203 5.3.5. Paradigma complexității / 205 5.3.6. Rațiunea contradictorie / 213 Bibliografie / 221 Abstract / 231 Résumé / 235 Prefață La ora
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt situate la niveluri și în registre diferite, aceste aspecte ale tematizării blagiene a antinomicului consonează. Ele se așează în jurul ideii centrale a filosofiei lui Blaga, aceea de "mister", lucru care îl va conduce la asumarea unei poziții filosofice aparte, "raționalismul ecstatic". 1.1. Ideea antinomiei transfigurate În lucrarea Eonul dogmatic, pe care o elaborează în cel de-al doilea deceniu al secolului trecut și care apare în 1931, Lucian Blaga dezvoltă o metodă de gândire și cunoaștere surprinzătoare și chiar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o astfel de angajare, este vorba de un iraționalism de un tip mai aparte, "altul și altceva decât iraționalismul în paradigmă tradițională", unul care, în mod paradoxal, "trece mai curând în regim de mijloc pentru lărgirea câmpului de semnificare al raționalismului decât în cel de scop, adică, în acest caz, de instituire a unui alt antiraționalism", ca "mijloc pentru a explora posibilitatea unui raționalism mai cuprinzător"119, specific începutului de secol XX120. Este vorba de un raționalism de o factură mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care, în mod paradoxal, "trece mai curând în regim de mijloc pentru lărgirea câmpului de semnificare al raționalismului decât în cel de scop, adică, în acest caz, de instituire a unui alt antiraționalism", ca "mijloc pentru a explora posibilitatea unui raționalism mai cuprinzător"119, specific începutului de secol XX120. Este vorba de un raționalism de o factură mai aparte, care iese mult din cadrele clasice ale raționalismului. Blaga însuși îl numește raționalism ecstatic, delimitându-l cu multă fermitate de forma obișnuită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
câmpului de semnificare al raționalismului decât în cel de scop, adică, în acest caz, de instituire a unui alt antiraționalism", ca "mijloc pentru a explora posibilitatea unui raționalism mai cuprinzător"119, specific începutului de secol XX120. Este vorba de un raționalism de o factură mai aparte, care iese mult din cadrele clasice ale raționalismului. Blaga însuși îl numește raționalism ecstatic, delimitându-l cu multă fermitate de forma obișnuită a raționalismului. În acest sens, el afirmă: "Prin poziția ce-o luăm în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
caz, de instituire a unui alt antiraționalism", ca "mijloc pentru a explora posibilitatea unui raționalism mai cuprinzător"119, specific începutului de secol XX120. Este vorba de un raționalism de o factură mai aparte, care iese mult din cadrele clasice ale raționalismului. Blaga însuși îl numește raționalism ecstatic, delimitându-l cu multă fermitate de forma obișnuită a raționalismului. În acest sens, el afirmă: "Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
alt antiraționalism", ca "mijloc pentru a explora posibilitatea unui raționalism mai cuprinzător"119, specific începutului de secol XX120. Este vorba de un raționalism de o factură mai aparte, care iese mult din cadrele clasice ale raționalismului. Blaga însuși îl numește raționalism ecstatic, delimitându-l cu multă fermitate de forma obișnuită a raționalismului. În acest sens, el afirmă: "Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură, ci opunem raționalismului superficial un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cuprinzător"119, specific începutului de secol XX120. Este vorba de un raționalism de o factură mai aparte, care iese mult din cadrele clasice ale raționalismului. Blaga însuși îl numește raționalism ecstatic, delimitându-l cu multă fermitate de forma obișnuită a raționalismului. În acest sens, el afirmă: "Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură, ci opunem raționalismului superficial un raționalism care știe că nu poate ieși din cercul de vrajă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din cadrele clasice ale raționalismului. Blaga însuși îl numește raționalism ecstatic, delimitându-l cu multă fermitate de forma obișnuită a raționalismului. În acest sens, el afirmă: "Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură, ci opunem raționalismului superficial un raționalism care știe că nu poate ieși din cercul de vrajă al iraționalului, un raționalism care trage toate consecințele și e gata să accepte uneori rezultate care înseamnă ieșirea din sine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
îl numește raționalism ecstatic, delimitându-l cu multă fermitate de forma obișnuită a raționalismului. În acest sens, el afirmă: "Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură, ci opunem raționalismului superficial un raționalism care știe că nu poate ieși din cercul de vrajă al iraționalului, un raționalism care trage toate consecințele și e gata să accepte uneori rezultate care înseamnă ieșirea din sine a rațiunii (...). Optimismul raționalismului vulgar trebuie înlocuit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ecstatic, delimitându-l cu multă fermitate de forma obișnuită a raționalismului. În acest sens, el afirmă: "Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură, ci opunem raționalismului superficial un raționalism care știe că nu poate ieși din cercul de vrajă al iraționalului, un raționalism care trage toate consecințele și e gata să accepte uneori rezultate care înseamnă ieșirea din sine a rațiunii (...). Optimismul raționalismului vulgar trebuie înlocuit cu atitudinea profund
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
el afirmă: "Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură, ci opunem raționalismului superficial un raționalism care știe că nu poate ieși din cercul de vrajă al iraționalului, un raționalism care trage toate consecințele și e gata să accepte uneori rezultate care înseamnă ieșirea din sine a rațiunii (...). Optimismul raționalismului vulgar trebuie înlocuit cu atitudinea profund tragică a raționalismului ecstatic"121. Raționalismul ecstatic sau "intelectualismul ecstatic", cum îl numise Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]