22,519 matches
-
central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor imediat al unui tot atât de acut: subiectivismul, iraționalismul. Altfel spus, poetul postmodernist se dezinteresează de asemănarea fizică imediat recognoscibilă de către rațiune pentru a spori în schimb asemănarea emoțională, care fiind mai îndepărtată nu ajunge să devină conștientă la lectură și se găsește doar implicată în emoție. Conștientul neactualizat nu este omologabil cu inconștientul, structura lui rămâne una conștientă, implicit conștientă. O
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
înțelegerea poeziei este pierdută. În imaginea vizionară emoția este anterioară înțelegerii, deci, implicit în înțelegere. Schimbarea copernicană pe care iraționalismul o aduce în artă constă în această condiționare a înțelegerii de către emoție. De fapt, înțelegerea este un termen- nu opus rațiunii, cum susțineau filosofii antipozitiviști din secolul XX, dar, mai cuprinzător și mai complex decât rațiunea. Înțelegerea care implică emoția, care presupune participare și nu detașare față de obiect. Raționalul îl indentificăm cu conceptualul, iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
Schimbarea copernicană pe care iraționalismul o aduce în artă constă în această condiționare a înțelegerii de către emoție. De fapt, înțelegerea este un termen- nu opus rațiunii, cum susțineau filosofii antipozitiviști din secolul XX, dar, mai cuprinzător și mai complex decât rațiunea. Înțelegerea care implică emoția, care presupune participare și nu detașare față de obiect. Raționalul îl indentificăm cu conceptualul, iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
multiplicarea experiențelor umane.De aici apare și eroarea adevărului care își are sursa într-o transcendență trăită de către om ca un eveniment al vieții sale.Insă,există pericolul de a cădea în extrema cealaltă, a adevărului ca produs al activității rațiunii.El ar fi același pentru toți oamenii,dar acest adevăr nu ar fi adevărul nimănui.El ar putea să se traducă în realitatea experienței,nu ar putea fi trăit. Contradicția aceasta ne conduce către o altă fundamentală, dintre”constatarea lucidă
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
care te rânesc o dată o vor face și a doua oară atâta timp cât le dai ocazia. Nu cred în a doua șansă și cu toate această de multe ori ajung să o ofer, pentru că oricât de cerebral aș fi ca om, rațiunea nu are nici o șansă în fața afectului. Și de multe ori nu ii iertam pe cei care ne-au greșit, ci doar ne mai acordăm nouă șansă de a încerca încă o dată în numele unor momente frumoase din trecut, pentru că suntem naivi
IERTI, DAR NU UITI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380117_a_381446]
-
independentă de animalitate, prin care poate cunoaște scopul existenței sale prin această lege, scop care nu se oprește la condițiile și hotarele acestei vieți, ci care tinde spre necunoscut, spre infinit. După Kant, omul devine o ființă morală numai dacă rațiunea sa se înalță până la noțiunile datoriei și legii. Suntem datori a săvârși fapte în numele respectului pentru legea morală. „A face binele sau a te purta așa cum trebuie înseamnă a respecta necondiționat natura rațională întrupată în fiecare dintre semenii noștri”, spunea
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
comise în al Doilea Război Mondial. Faptul că americanii șterseseră de pe lista localităților țintă orașul Kioto, capitală a Japoniei timp de 1100 ani, cu tezaurul istoric și cultural care trebuia protejat de bombardament, dovedea că beligeranții adversari nu erau ignoranți, rațiunea subtilă și ultimă a atacului atomic fiind oprirea imperialismului japonez, care periclita întreaga zonă. Memorialista se ferește de locurile comune, ce sunt pentru specificul japonez ikebana, ca artă a florilor, banzai -grădinăritul pitic, manga- arta animației, haiku- ca tehnică a
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
de Medicină din București Din punct de vedere al aportului teoretic la știință, argumentele cu care Paulescu combate materialismul științific și ipotezele biologice ale evoluției darwiniste și ale generației spontanee sunt și astăzi ineluctabile, fiind în stare să convingă orice rațiune care caută adevărul cu onestitate (vezi culegerea cursurilor de fiziologie în volumul „Noțiunile de suflet și Dumnezeu în fiziologie”). Ideologia materialismului, care nu are nici o tangență cu știința propriu-zisă, pălește în fața observației că finalitatea morfologică și fiziologică este trăsătura distinctivă
MEDICUL TREBUIE SA FIE UN APOSTOL AL MORALEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380141_a_381470]
-
de fapt două locuri ale retragerii, dincolo de lumea fizică: în înălțimile cerului sau înlăuntrul omului. O altă asemănare cu reprezentările Evului Mediu o reprezintă gândirea simbolică, atât de prezentă în cultura populară românească. Atât Bernea, cât mai ales Levi-Strauss discută rațiunea în termeni de cauză și efect. Gândirea simbolică nu folosește însă relații cauzale, ci simboluri și corespondențe. Ernest Bernea amintește că „mentalitatea țărănească nu operează cu mărimi și cantități, ci cu chipuri și sensuri. Țăranul român vede lumea și lucrurile
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
mine-ai vrut." Vei cîți totul după despărțire. Trăind prezentul cît va exista, Eu voi asterne-usor pe coală albă Tot ce ce se va-ntimpla, si ne privește. Așa, la despărțire poate vei avea O clară imagine a ta. Tu esti rațiunea mea de-a există. Mă torturezi adesea întrebînd Cît te iubesc. Mă sfătuiești Apoi să nu o fac. Iubirea Presupune doar suferință, Spui tu. Eu mi-am promis Să nu fiu niciodată un crampon. Fără de scene ne vom despărți, Fără
JURNALUL EI de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380221_a_381550]
-
-ntâmple, totdeauna, a crezut că timpu-i răscruce, căci nu poți ști ce anume, ceasul aduce. Deseori, însingurat, rătăcea neputincios, chiar pe vreme vitregă și drum alunecos împodobit cu răbdare a sperat o minune, căci inima ce suferă, e lipsită de rațiune. Am crezut todeauna,-n gându-ngălbenit, doar că zăpezile anilor chiar, l-au troienit, dar o rază de soare, desprinsă din suflet, a-ncălzit alt gând răpus, lipsit de zâmbet. Am sperat ca în timp, s-apară o răscruce, iar gându-ngălbenit sigur
TIMPUL RĂSCRUCE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380249_a_381578]
-
i-a cunoscut aici, într-un sejur de o săptămână, împreună cu soțul ei, ing. Andrei Bandrabur. O fire deschisă, o voce distinctă la Radio România Internațional, cu fler de reporter înnăscut, Roxana Iorgulescu-Bandrabur a fotografiat din mers, cu sufletul și rațiunea oameni și localități, imagini, trăiri tensionate. Roxana și-a înmagazinat în suflet impresiile și trăirile pentru a le promova, a le împărtăși și altor confrați din spațiul românesc, ca să știe și alții adevărul despre viața, bucuriile și durerile, lupta basarabenilor
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
ampla sinteză teoretică „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”, elaborată de Domnul Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, a apărut în anul 2009, într-o nouă și admirabilă ediție (ediția a doua). Un amplu Studiu Introductiv intitulat Filosofie, teologie și estetică în perspectiva rațiunii speculative, semnat de domnul Acad. Prof. Univ. Dr. Alexandru Surdu - personalitate deosebită a culturii române contemporane, însoțește noua ediție. Un set de 112 planșe color (construcții bisericești, icoane, miniaturi, picturi în frescă, obiecte liturgice, desene) imprimate pe hârtie cretată completează
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
de piață extrem de vie, prin care va ajunge să domine următoarele decenii. La fel ca și femeile ieftine din șourile păcătoase, care cred că doar nurii contează, dictatorii moderni și-au făcut transplant de putere și bogăție înlocuind sufletul și rațiunea. Lumea trebuie reparată, iar obsesivii înscăunați care cred că au fost aduși de Moș Crăciun să facă ordine în lume precum le taie capul și să ia caimacul, trebuie trimiși la pensie în sanatorii. Noroc că, încetul cu încetul, vor
RoşiaMontană teren de luptă între doi tîlhari [Corola-blog/BlogPost/94241_a_95533]
-
i-ai părăsit, cam așa se comportă. Rațional, românii din România ar trebui să mulțumească emigranților, pentru că fără ei România ar fi în faliment și cel mai probabil ar fi și de vânzare. Din păcate sentimentele înving în primă fază rațiunea. Și eu m-am simțit puțin discriminată în România, discriminată de cei care știau că de fapt trăiesc în Anglia. Dar numai pentru puțin timp, e doar o chestie care trece in 10 minute. Până la urmă nu cred că e
Străini în Anglia, străini în România [Corola-blog/BlogPost/94244_a_95536]
-
din domeniul endocrinologiei afimă că există o interpătrundere a mediului endocrin cu cel moral, concepțiile de viață influiențează întreaga funcționalitate a organismului uman. Citez:”mecanismul funcțional al omului e pus de la zidire sub controlul a două forme de conducere: cenzură rațiunii și mărturia conștiinței”. Toate informațiile dinăuntru și dinafară corpului ( senzații, reprezentări -amintiri-, dorințe, temeri, etc trec prin centrul de cenzură, unde sosesc totodată și directivele conștiinței. Acesta e locul unde „răsar gândurile” cum zic Părinții, iar mintea „vede” pe cine
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
și simțurile omului pentru a umple fiecare atom al corpului său de viață și de conștiență. Astfel omul deține posibilitatea de a acționa conștient pe toate cele șapte planuri existențiale; cu toate că principiul gândirii, care este ancorat în nivelul mental (mens= rațiune) al conștiinței umane, urmărește curenții de conștiință în mișcarea lor, pentru a rămâne pe unul dintre nivelurile spre care se simte mai mult atras. De pildă: Un om preocupat continuu cu nevoile corpului fizic, ( mâncare, băutură, îmbrăcăminte) trăiește în completă
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > RAȚIUNEA DE A FI Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Începem să cunoaștem marea frigul, pomul, însingurarea căldura, soarele, minciuna apoi descoperim ce-i ura. Nu vrem să ne cunoaștem prin iubire
RAȚIUNEA DE A FI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378170_a_379499]
-
ecoul se întoarce și obligă. Ființa este unică, gândește, așa au spus toți filosofii. Poate este. Dar mult mai aproape zace pielea, cămașa este mângâierea și ne acoperim cu spumă de iluzii omul prin a fi, nu este. Referință Bibliografică: Rațiunea de a fi / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RAȚIUNEA DE A FI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378170_a_379499]
-
curat Îl pune pe știutul piedestal, Pe care toți eroii s-au urcat. Când jocul se grăbește spre final Și-n raniță, ca orișice soldat, Păstrează un baston de mareșal. CALUL ALB Toți știm că-i libertatea o ispită, E rațiunea lui de-a fi și scop, Când merge-n trap, la pas sau la galop, Se joacă vântu-n coama-i răzvrătită. Chiar de-i udat de ploaie strop cu strop, Aleargă pe câmpia nesfârșită, Spre dragostea atât de mult dorită
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
adevărata esență a păcatului. Această tensiune își are centrul și, de asemenea, izvorul în viața sacramentală. Aici, în timp ce ne apropiem de dumnezeieștile Daruri, devenim conștienți iarăși și iarăși de dumnezeiescul "năvod" în care am fost prinși și din care, după rațiunea și logica omenească, nu există scăpare. Căci dacă, din cauza "nevredniciei" mele, nu mă apropiu de dumnezeieștile Daruri, resping și refuz dumnezeiescul dar al iubirii, împăcării și vieții, mă excomunic pe mine, căci "dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
mâncăm și bem cu nevrednicie" - când, cu alte cuvinte, primim împărtășania gândindu-ne la noi ca fiind "vrednici" prin noi înșine și nu prin sfințenia lui Iisus Hristos; ori când primim împărtășania fără a o raporta la întreaga viață ca rațiune a ei, și, de asemenea, ca putere a transformării vieții, că intrarea inevitabilă pe "cărarea cea îngustă" a nevoinței și a strădaniei. A realiza aceasta, nu doar cu mintea noastră ci cu întreaga noastră ființă, a ajunge la pocăință - care
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
viață conform virtuții poate fi o viață fericită, fericirea fiind o activitate a sufletului care are o parte rațională și una nerațională. Cei cumpătați se bucură de partea rațională a sufletului; dorințele celui necumpătat tind la opusul a ceea ce sfătuiește rațiunea. Virtutea nu este un act, ci obișnuința de a face lucru potrivit. Ea trebuie impusă mai întâi prin disciplină, căci tineretul nu poate avea o judecată înțeleaptă asupra acestei chestiuni, „cu timpul, ceea ce provenea din constrângere devine o obișnuință, «o
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
înaltă dintre virtuți, iar suprema datorie a statului nu trebuie să constea „în a-și pregăti cetățenii pentru a-i face oșteni neîntrecuți, ci tocmai în educarea lor, pentru a folosi pacea cu înțelepciune”. Virtuțile le împarte în virtuți ale rațiunii și virtuți etice sau morale, cele raționale fiind: înțelepciunea, înțelegerea și cumințenia; virtuțile morale: dărnicia și măsura. Ca atare avem o virtute a rațiunii și o virtute morală. Prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de timp, a doua
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
tocmai în educarea lor, pentru a folosi pacea cu înțelepciune”. Virtuțile le împarte în virtuți ale rațiunii și virtuți etice sau morale, cele raționale fiind: înțelepciunea, înțelegerea și cumințenia; virtuțile morale: dărnicia și măsura. Ca atare avem o virtute a rațiunii și o virtute morală. Prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de timp, a doua se capătă prin obișnuință; ele nu sunt date de către natură, dar avem dispoziția naturală să le primim. Efortul nostru ca oameni nu trebuie mărginit
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]