1,369 matches
-
capturat, 3 avioane Fw 190 doborâte și unul avariat. "Jagdgeschwader" 3 (JG 3) și "Kampfgeschwader" 51 (KG 51) au avut sarcina distrugerii unităților aliate de pe aeroporturile Eindhoven și Gilze-Rijen. Gilze-Rijen era baza pentru trei escadrile Spitfire și opt Typhoon ale RAF și RCAF. Au decolat 22 de avioane Bf 109 din cadrul I./JG 3 însoțite de alte patru din Stab./JG 3, 15 din III./JG 3 și 19 Fw 190 din cadrul IV./JG 3. KG 51 a cotnribuit cu 21
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
raidului, germanii au avut la rândul lor pierderi. I./JG 3 a pierdut nouă avioane și tot atâția piloți, adică o rată a pierderilor de 50%. Aceasta înseamnă că la reîntoarcerea la bază, escadrila nu mai a fost funcțională. Antiaeriana RAF a fost creditată cu doborârea a cinci avioane germane. JG 3 a pierdut în total 15 dintre 60 de avioane participante la raid, adică o rată a pierderilor de 25%. La sfârșitul raidului, lipseau 15 piloți - nouă au fost uciși
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
care a identificat în mod greșit aeroportul Eindhoven ca una dintre ținte sale. Rate ridicate ale pierderilor în rândul aliaților au fost înregistrat grupul „ Recce” și grupul canadian 124 RCAF, care au pierdut 24 de avioane distruse sau avariate. Grupul RAF 39 Wing RAF a pierdut 30 distruse sau avariate. Grupul 143 RCAF a pierdut 29 de avioane distruse sau avariate. Se consideră că I./JG 3 a fost responsabilă pentru aproape două treimi din număwas responsible for about 2/3
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
în mod greșit aeroportul Eindhoven ca una dintre ținte sale. Rate ridicate ale pierderilor în rândul aliaților au fost înregistrat grupul „ Recce” și grupul canadian 124 RCAF, care au pierdut 24 de avioane distruse sau avariate. Grupul RAF 39 Wing RAF a pierdut 30 distruse sau avariate. Grupul 143 RCAF a pierdut 29 de avioane distruse sau avariate. Se consideră că I./JG 3 a fost responsabilă pentru aproape două treimi din număwas responsible for about 2/3 of the damage
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
pierderi s-ar ridica la cel puțin încă 16 avioane B-17, 14 B-24, 8 P-51 și cel puțin două P-47, a căror distrugere ar trebui adăugată la cifrele de mai înainte. Un total de 290 de avioane USAAF, RAF și RCAF distruse și 180 avariate pare mai aproape de realitate. Dacă se iau în considerație și aparatele de zbor doborâte sau avariate în timpul luptelor aeriene, rezultatul final al raidului se ridică la 305 avioane distruse și 190 avariate. Mai jos
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
de slaba execuție și de măiestria redusă a piloților (datorată în bună parte de antrenamentul insuficient). Germanii nu au reușit să își îndeplinească obiectivul principal, iar costurile materiale și umane ale raidului au fost foarte ridicate pentru Luftwaffe. Pentru aliați (RAF, RCAF și USAAF), distrugerile provocate de "Bodenplatte" au variat de la foarte grave la pierderi nesemnificative. Operațiunea "Bodenplatte" a fost lansată de germani în condiții neprielnice - planificarea slabă și pregătire precară a piloților, ceea ce a dus la pierderi grele în ciuda avantajului
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
trei locații diferite, la Rees, Xanten și Rheinberg. Traversările aveau să fie precedate de câteva săptămâni de bombardamente aeriene și pregătire finală masivă de artilerie. Începând cu luna februarie fusese inițiată o campanie masivă de bombardament aerian al USAAF și RAF. Campania de bombardament aerian aliată cunoscută ca „Interdiction of Northwest Germany” fusese concepută în principal pentru distrugerea liniilor de comunicație și de aprovizionare care legau regiunea industrială Ruhr de restul Germaniei. Țintele principale au fost triajele de cale ferată, podurile
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
Operațiunea Widgeon” (Rața sălbatică) al cam 3,5 km nord de Wesel. Aici, o brigadă de comando s-a strecurat de-a lungul malului fluviului și a așteptat la aproximativ 1,5 km depărtare de oraș. În acest timp, avioanele RAF Bomber Command au lansat aproximativ 1.000 t de bombe asupra localității. Comandourile au luat în stăpânire orașul Wesel până în dimineața zilei de 24 martie, în ciuda persistenței unor focare de rezistență până în seara zilei următoare. Corpurile de armată ale Armatelor
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
puternic blindate. Capacitatea de luptă a vedetelor torpiloare din flotilele din Dover și Ramsgate, care erau plasate sub comanda lui Ramsay, era egalată de flotila germană de E-boat. Au existat mai multe motive pentru care avioanele ale Fleet Air Arm, RAF Coastal Command și RAF Bomber Command nu au fost capabile să asigure un sprijin eficient flotei britanice. Britanicii prevăzuseră în mod greșit că germanii își vor planifica trecerea prin Canal astfel încât cel mai periculos punct al traversării de la Dover-Calais, unde
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
luptă a vedetelor torpiloare din flotilele din Dover și Ramsgate, care erau plasate sub comanda lui Ramsay, era egalată de flotila germană de E-boat. Au existat mai multe motive pentru care avioanele ale Fleet Air Arm, RAF Coastal Command și RAF Bomber Command nu au fost capabile să asigure un sprijin eficient flotei britanice. Britanicii prevăzuseră în mod greșit că germanii își vor planifica trecerea prin Canal astfel încât cel mai periculos punct al traversării de la Dover-Calais, unde navele se aflau în
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
în timpul nopții fără să fie observate, ceea ce le dădea un avans de 12 ore, până când ar fi fost anunțați britanicii. Britanicii au fost prinși pe picior greșit de mișcarea îndrăzneață a germanilor. Echipajele avioanelor Hudson de recunoaștere de noapte ale RAF Coastal Command nu au identificat navele în marș după plecarea acestora din portul Brest, deoarece radarele lor nu au funcționat corespunzător sau au fost bruiate. Intensitatea bruiajului german a crescut progresiv de-a lungul a mai multor zile. Evitând o
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
de traversare, iar escadrile de bombardiere Ju 88 au zburat sub plafonul de acțiune a radarelor britanice și au executat atacuri surpriză asupra portului Plymouth și a aeroporturilor din zonă. Primele indicații cu privire la operațiunea germană a venit din partea operatorilor radar RAF comandați de Bill Igoe, care au identificat un nivel neobișnuit de crescut al activității aeriene inamice în spațiul aerian al Canalului. Frecvența folosită de aceste stații radar nu fusese detectată de germani și ca atare nu fusese bruiată. Operatorii radar
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
atare nu fusese bruiată. Operatorii radar britanici au intrat în alertă în jurul orei 09:00, când vasele germane se apropiaseră deja de Le Havre. Doar după încă 90 de minute, radarele britanice au descoperit flota germană. Două avioane Spitfire ale RAF Fighter Command au fost trimise să găsească convoiul inamic. Deși aviatorii britanici au reperat vasele, ei primiseră ordine pentru păstrarea unei tăceri radio strice, iar veștile nu au ajuns la superiori decât după aterizare, în jurul orei 10:40, . Rapoartele germane
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
vaselor. Între timp, cele cinci vedete torpiloare Fairmile D din baza din Dover au plecat din port la ora 11:55 și au fost primele forțe britanice care au confirmat la 12:23 identitatea vaselor germane. Acoperirea aeriană promisă de RAF pentru atacul torpiloarelor nu a fost asigurată. Torpiloarele britanice au încercat să atace, dar înaintarea lor le-a fost blocată de 12 vedete rapide (Schnellboot, S-boot), care navigau pe două linii. Vedeta torpiloare conducătoare a atacului britanic a fost oprită
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
zonă două torpiloare de la baza Ramsgate, dar ele au ajuns mult prea în urma convoiului german pentru ca să mai poată lansa un atac. După eșuarea atacului torpiloarelor, a urmat atacul a șase biplane torpiloare Fairey Swordfish ale Aviației Navale decolate de pe aeropotul RAF Manston din Kent. Atacul a fost la rândul lui un eșec. Curajul echipajelor biplanelor Swordfish a fost remarcat atât de britanici cât și de germani. Avionul locotenentului comandor Eugene Esmonde—un veteran al atacului pentru scufundarea cuirasatului "Bismarck"— a fost
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
care a trebuit însă să se apere de avioanele germane de interceptare. Grupul biplanelor a continuat misiunea fără escortă. Trei dintre au fost doborâte de antiaeriana a flotei inamice și trei de avioanele de vânătoare germane. Comandamentul aviației de vânătoare RAF a trimis în jurul orei 14:00 mai multe avioane de vânătoare-bombardament bimotoareWhirlwind să atace flota germană. Avioanele de vânătoare bine organizate ale generalului Adolf Galland au respins atacul britanicilor, provocându-le pierderi. Spațiul aerian al vaselor germane a fost apărat
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
În afară de misiunea bombardierelor, 398 de avioane de vânătoare Spitfire, Hurricane și Whirlwind ale Comandamentului avioanelor de vânătoare au executat mai multe misiuni de luptă pe 12 februarie. În total, pentru căutarea și atacarea vaselor germane au decolat 675 de avioane RAF (398 avioane de vânătoare, 242 de bombardiere și 35 de avioane torpilore). Atacurile aeriene au fost împiedicate de plafonul de nori și de ploaie. Echipajele celor șase distrugătoare repartizate lui Ramsay au fost luate prin surprindere. În loc să se afle în
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
de protecție a vaselor, 17 avioane de vânătoare au fost doborâte, iar 11 piloți au fost uciși. "Gneisenau" a fost trimis la Kiel pentru reparații în docul uscat plutitor. Aici a fost lovit de două bombe grele lansate de bombardierele RAF în noaptea de 26-27 februarie. Avariile produse de bombele de aviație au fost atât de grave încât reparația vasului nu fost finalizată până la sfârșitul războiului. La Londra, starea de spirit era sumbră. Într-un editorial din "The Times" se putea
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
bătăliilor navale, "Scharnhorst", "Gneisenau" și crucișătorul "Prinz Eugen", își găsiseră adăpost în portul francez Brest. De-a lungul întregului an 1941, bombardierele britanice au executat misiuni împotriva docurilor care adăposteau navele germane. Distanța relativ mică la care se aflau aeroporturile RAF a permis echipajelor să execute un mare număr de misiuni într-o succesiune rapidă. Ca urmarec a atacurilor britanice, Adolf Hitler a cerut "Oberkommando der Marine" (Înaltul Comandament Naval) să mute navele în afara razei de acține a bombardierelor inamice. În
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
care s-au aflat în docurile de la Brest, aceste vase se aflau în raza de acțiune a avioanelor britanice și au fost ținta a numeroase atacuri aeriene, unele dintre ele provocând avarii importante. O ofensivă aeriană de zece săptâmâni a RAF începută pe 29 martie 1941 a înregistrat 2.928 misiuni împotriva portului Brest, 171 dintre acestea desfășurându-se pe timpul zilei. În unele cazuri, aviația britanică a suferit pierderi grele în timpul misiunilor de bombardament. De exemplu, în timpul raidului de pe 12 iulie
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
erau mai sigure pentru britanici, datorită faptului că germanii nu aveau în zonă avioane de vânătoare pe timpul nopții. În timpul atacurilor nocturne, germanii au pretins că artileria lor antiaeriană a doborât 18 bombardiere britanice. În timpul campaniei lor de bombardare a Brestuli, RAF a folosit apartatură de navigație sofisticată pentru acea vreme. În noaptea de 7/8 decembrie 1941, a fost folosit pentru prima oară sistemul de navigație ghidat prin radio „OBOE”. Adolf Hitler a fost îngrijorat de posibilitatea pierderii "Bismarck" și a
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
de bombardament 2 ("Kampfgeschwader 2") a primit misiunea organizării unor misiuni de diversiune electronică în zona de vest a Canalului Mânecii pentru păcălirea avioanelor inamice. Corpul aerian IX ("Fliegerkorps IX") comandat de Joachim Coeler s-a pregătit pentru atacarea bazelor aeriene RAF din sud-vestul Angliei și a vaselor britance care ar fi încercat să intercepteze convoiul german. Grupul aerian de recunoaștere strategică nr. 123 ("Fernaufklärungsgruppe 123") a avut misiunea de sprijinire a "Fliegerkorps IX" printr-o misiuni neîntrerupte de recunoaștere aerienă a
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
caz, în timpul operațiunii "Donnerkeil", avioanele s-au reîntors să facă schimbul în doar 20 de minute, ceea ce a însemnat că acoperirea aeriană pentru aproximativ 50% din timpul de traversare a fost asigurată de 32 de avioane de vânătoare odată. Forțele RAF au conceput măsuri de răspuns la o eventuală operațiune germană concertizate în „Operațiunea Fuller”. Forțele aeriene britanice erau convinse că germanii ar fi putut să aleagă Canalul Mânecii ca rută de deplasare. Căpitanul Norman Dening, șeful Centrului de informații operaționale al
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
în Canal... Luând în considerație toți factorii, se pare că germanii pot traversa Canalul spre răsărit cu riscuri mai mici decât cele care le vor întâmpina dacă încearcă o traversare prin ocean. Mareșalul de aviație Philip Joubert de la Ferté, comandatul RAF Coastal Command a fost de acord că aceasta este cea mai probabilă rută. El se aștepta ca germanii să facă o tentativă de trecere în orice zi după data de 10 februarie. Din păcate, Air Ministry și cele trei comandamente
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
Coastal Command a fost de acord că aceasta este cea mai probabilă rută. El se aștepta ca germanii să facă o tentativă de trecere în orice zi după data de 10 februarie. Din păcate, Air Ministry și cele trei comandamente RAF - RAF Coastal Command, RAF Bomber Command și RAF Fighter Command - au apreciat greșit că germanii vor dori să se folosească de întunerice pentru partea cea mai lungă și mai periculoasă a călătoriei și vor părăsi portul în timpul zilei. Din acest
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]