1,328 matches
-
de conducere, îndrumare și control ale întregii activități de execuție a unităților PTT. Aceste direcții regionale s-au înființat după anul 1950, în urma raionării administrativteritoriale. O dată cu înființarea direcțiilor regionale șiau încetat funcționarea inspectoratele regionale. Oficiul reședință Fălticeni a devenit Oficiu Raional și aparținea de Direcția Regională Suceava. După anul 1950, în structura organizatorică a poștei și telecomunicațiilor au intervenit numeroase modificări impuse de interesele economice și politice “în construirea societății socialiste”. În anul 1951, a luat ființă Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mijloacelor de comunicație ... și garanta păstrarea secretului corespondenței și convorbirilor telefonice”. Ca organe centrale bugetare erau: Direcția generală a poștelor, Direcția generală a telegrafelor și telefoanelor, Direcția generală radio și altele, iar ca organe locale : Direcțiile regionale, Oficiile speciale, Oficiile raionale și orășenești și Oficiile comunale. MPT tutela o serie de intreprinderi economice de stat cum au fost Intreprinderea radio, Intreprinderea Telemontaj etc, iar de la 1 august 1952, i s-a subordonat Direcția expedierii și difuzării presei. Cu toate rezultatele bune
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
DPT se compunea din organe centrale: Direcția generală a poștei și difuzării presei, Direcția generală a telecomunicațiilor, Direcția tehnică și altele, precum și organe exterioare printre care unități regionale și locale finanțate de la bugetul departamentului: 16 direcții regionale PTTR cu unități raionale și orășenești, oficii speciale etc. Oficiul raional Fălticeni depindea de Direcția Regională Suceava, ca și până atunci. Perioada anilor 1957-1965, a înregistrat realizări însemnate în domeniul poștei și telecomunicațiilor: au fost introduse noi servicii pentru populație, a crescut numărul de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
generală a poștei și difuzării presei, Direcția generală a telecomunicațiilor, Direcția tehnică și altele, precum și organe exterioare printre care unități regionale și locale finanțate de la bugetul departamentului: 16 direcții regionale PTTR cu unități raionale și orășenești, oficii speciale etc. Oficiul raional Fălticeni depindea de Direcția Regională Suceava, ca și până atunci. Perioada anilor 1957-1965, a înregistrat realizări însemnate în domeniul poștei și telecomunicațiilor: au fost introduse noi servicii pentru populație, a crescut numărul de unități PTTR, s-a extins numărul de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
atunci am putut să ne dăm seama mai bine de erudiția și de calitățile sale ca om de “condei” și cultură. În acel an am avut surpriza, ca pe la jumatatea unei oră de georafie să vină o “pleiada de inspectori raionali”, care se pare “aflaseră” că se fac discuții istorice despre Bucovina. Pentru moment am înghețat, dar magistrul a rămas calm și a “continuat lecția” ce trebuia predată, despre canalul Dunare-Marea Neagră, iar la fixarea cunoștințelor, de sfârșitul orei, la întrebările
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
istorice despre Bucovina. Pentru moment am înghețat, dar magistrul a rămas calm și a “continuat lecția” ce trebuia predată, despre canalul Dunare-Marea Neagră, iar la fixarea cunoștințelor, de sfârșitul orei, la întrebările profesorului, toți am răspuns excelent, încât “verificatorii” politici raionali au plecat umiliți de privirele sale aspre și de ale noastre, fără nici o satisfacție. Următoarea oră era de dirigintie, cănd profesorul a intrat în clasa să uitat atent preț de câteva clipe în ochii noștri, noi am rămas în picioare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
se chinuia să completeze o hârtie, Costăchel se întreba: „De când sunt eu tovarăș cu aista? Ce? Am fost la furat în tovărășie cu el? Ferească-mă Dumnezeu!”... Uite aici dovada că locuiești în comună. Cu asta te prezinți la miliția raională pentru bulentin. La raion te prezinți! Ai înțeles? - a insistat milițianul. „Aista mă crede tâmpit”, gândea Costăchel, făcându-și socoteala când să meargă la târg. „Unde o fi miliția? Lasă că aflu de la Aizic hangiul”. Îți faci și două poze
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
am periat din nou costumul, l-am curățat conștiincios, m-am îmbrăcat cu el și am pornit să-mi caut de lucru, căci mi-am adus aminte de un unchi care locuia în capitală și era șef la un birou raional de percepție. Dar unchiul nici n-a vrut să audă de vreun ajutor, mi-a spus că erau vremuri grele și că el nu se putea compromite, riscând eventuale acuzații de nepotism. Nepotism, înțelegi? Nu? Nu face nimic. Încă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
reviste româno-maghiare a unor intelectuali români, maghiari, cu susținerea unor oameni de cultură, istorici mai ales, ai comunității sașilor transilvăneni. Partea întâi Marafeturi epice Comisia de împăciuire Tovarășul învățător Dumbrăviceanu mergea o dată pe săptămână la Comisia de împăciuire de la Sfatul raional Lipova unde mama mea era o tânără, pe atunci, secretară și redacta procesele verbale ale ședințelor respectivei Comisii. La Comisie oamenii se împăcau în fața autorităților. Spre exemplu, venea acolo tanti Mărioara din cartierul Mavrocordat, o fostă rroma asimilată până ce a
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
învățător Dumbrăviceanu venea regulat la Comisie și analiza acolo problemele obștești din raion. Avea misia aceasta de la partid: trebuia să împiedice oamenii muncii să ajungă la tribunal. Era rușinos să apuci calea tribunalelor și să strici reputația orașului Lipova, centru raional de mare tradiție, după cum ni se spunea la școală. În plus de asta era o problemă că aceia de la regionala de partid cereau situația cu oamenii muncii care ajungeau la tribunal și dacă numărul lor era în creștere nu era
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
într-o isterie teatralizată. Plăcerea activistei era să-l insulte pe Druc și pe membrii guvernului care îl însoțeau. Convocase în piață un miting. Imediat, la îndemnul ei, mulțimea de alogeni, unii aghesmuiți, au dat jos tricolorul de pe clădirea Sovietului raional. Au arborat în loc drapelul vechi, al RSSM, care, peste câteva minute a și fost înlocuit cu drapelul URSS. La spectacolul programat din timp, participa și un coleg de parlament, Victor Diukarev, deputat de Dubăsari. La propunerea Natașei, ”reprezentații norodului” l-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fost înlocuit cu drapelul URSS. La spectacolul programat din timp, participa și un coleg de parlament, Victor Diukarev, deputat de Dubăsari. La propunerea Natașei, ”reprezentații norodului” l-au votat pe loc, în ”numele revoluției”, drept noul prim-secretar al Comitetului raional al PCM. Nu știu cu ce s-a terminat. Din câte îmi amintesc, Diukarev nu era nici măcar membru al PCUS. Peste ani, Smirnov avea s-o decoreze pe „Passionaria din Dubăsari” cu cel mai înalt ordin al statului nerecunoscut de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în urmă cu un sfert de secol. Eram un puști, care dădea spectacole pe motocicletă. Ziua cutreieram orașul. Pe unde-s vilele acum, era o livadă. Aparținuse celui care stăpînise pădurile din jur. Atunci, în conacul din livadă locuia secretarul raional Ilie Dima. Avea niște cireși încărcați de rod!... M-am furișat în unul, să mănînc. Peste puțin timp, la masa de sub cireș a apărut o fată frumoasă foc. "La ce înveți?" am întrebat-o. "La Chimie, pentru facultate", mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
raionul Florești). În anul 1956 a absolvit Școala Medie din satul Frumușica (raionul Florești). Studiile superioare și le-a făcut la Institutul Agricol din Chișinău, pe care l-a absolvit în 1961. În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineț al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească (P.C.M.). Din anul 1985 și până în anul 1989 deține funcția de secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească (P.C.M.). La 29 iulie 1989, Mircea Snegur este ales ca Președinte al
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
la Rațiu, profesorul de care-ți vorbeam. M-am dus la cadre. Și acolo am aflat că cei din sat trimiseseră la decanat o scrisoare prin care „mă denunțaseră”. Cel de la cadre mi-a spus: „Uite, toașu, cei de la cadrele raionale au trimis o scrisoare cum că dumneata ai criticat politica partidului”. „Nu, tovarășu’, toată povestea a fost vaca, nu politica. Însă eu sunt sigur că n-am cum să dovedesc împotriva tuturor. Totuși, nu se poate să nu existe măcar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
tot muiere - făr-de rușâne...» era răspunsul. Așa că flăcăii, pardon: ficiorii din sat jucau fotbal, volei, handbal, săreau În Înălțime, aruncau sulița... dar, În afară de picioare, numai cu o mână, cu cealaltă se țineau de pălărie! Merg treburile cum merg, până la campionatul raional - aveam o echipă destul de bună... «Ce-i cu ăștia-i dumitale, to’arșo’?», mă ia tovarășul de la regiune, venit la raion, special, să ne strângă de mână. «Să vedeți, sunt Începători - amatori...», Încerc eu - dar el: «Ce-ncepători, continuatori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sport, unde-i multă lume, cu semnul, cu emblema țăranului individual, individualist - de nu vrea să adere?» Se uită unul la altul, toți la mine. Unul Își scoate pălăria, dă cu ea de pământ: «Bagu-i În pchizda mume-si de raionali și de rejionali! După ce ne-or loat holda șî ghitele șî laptele, la cotă; pământu șî plugu șî grapa la colectiva lor - acuma să-mi ieie șî clopu? No, ba io ba! Că clopu nu-l dau, de s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tăindu-i frunzele cu secera sau cu o cuțitoaie mare, apoi cum o încărca în remorci sau în niște mașini hodorogite cu care trebuia să transporte producția recoltată de pe câmpurile colhoznice și s-o predea la stat tocmai în centrul raional. Se întorcea acasă frântă pe la miezul nopții, ca a doua zi să reia corvoada din nou. Mama a făcut doar patru clase primare, la sfârșitul fiecărui an fiind încununată în fața întregului sat cu coronița de laur pentru cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Sergiu Tudose. N-au rămas indiferenți la invitațiile noastre nici Președinția, nici Parlamentul Moldovei, nici Primăria Chișinăului cu care Cernăuțiul s-a înfrățit de vreo trei-patru ani. Au participat și reprezentanții autorităților locale ale Administrației de Stat, Consiliilor regionale și raionale din Hliboca, Herța, Noua Suliță și Storojineț, unde românii reprezintă un segment important al populației. Numai de la Kiev n-am primit nici un semn de viață. Nici de la Președinție, nici de la Parlament, nici de la Guvern, nici de la Ministerul Culturii. Au tăcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
colega Croitoru la care a contribuit și Sorea cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc Colectivist: Sorea Niculai Soliste (duet) la cântecul „S-a făcut lumină în sat” și „Bădița cu bondiță”: Lia Vișan și Rodica Mănescu. (ce n-aș da să ne mai cânte odată) aici aparae
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații. Mihai Ratuș este recrutat în rândul securității, iar Dumitru Hrapciuc este coptat pe linie judiciară. Comandantul Centrului Militar raional Trușești este adus din comuna Răuseni, unde era văcar, și i se dă gradul de căpitan. În Sfatul popular schema posturilor a fost mărită cu un îngrijitor, un cantonier, un agent veterinar și în special s-a mărit rolul vicepreședintelui
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Biliuță și Cozaru Alexandru ca luptători, ajungând în finala pe țară, iar la schi a obținut locul doi, la schi alpin, tot pe țară, prin subsemnatul. Pe plan artistic, comuna Hlipiceni era cunoscută în toate comunele din jur, câștigând fazele raionale, ajungând până la cea regională, Suceava. Comuna Hlipiceni și-a mai făcut cunoscut numele și cu diferite ocazii prin tradițiile strămoșești. Mi-aduc aminte cum în fiecare sfârșit și început de an, copiii satelor din comună umblau cu colinda, în seara
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cele trei războaie. Pe lângă sărbătorirea eroilor prin pomenirea lor, la fiecare mormânt a celor din satul respectiv se face prohodul. Cu acest prilej, cimitirele erau pline de oameni și care împărțeau pomene, care primeau și mulțumeau cu „badaproste”, cu toate că propagandiștii raionali și regionali impuneau restricții, hlipicenarii nu voiau să le respecte chiar dacă erau membri de partid. Era un obicei creștinesc care nu putea fi îndepărtat de nici o putere. Multe femei tinere au rămas vădane de război și după un anumit timp
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit liste cu membrii familiilor recalcitrante în problema colectivizării și membrii din familia respectivă care erau angajați, încadrați în diverse instituții, s a cerut oficial, acelor intreprinderi, să-i trimită la Hlipiceni spre a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații. Mihai Ratuș este recrutat în rândul securității, iar Dumitru Hrapciuc este coptat pe linie judiciară. Comandantul Centrului Militar raional Trușești este adus din comuna Răuseni, unde era văcar, și i se dă gradul de căpitan. În Sfatul popular schema posturilor a fost mărită cu un îngrijitor, un cantonier, un agent veterinar și în special s-a mărit rolul vicepreședintelui
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]