1,328 matches
-
la tema “Implimentarea noilor metode economico-tehnologice și de gestionare în economia reală” (Exemplul Moldovei) 1958-1961 Instructor la Comitetuil raional al comsomolului (organizațiilor de tineret) din Criuleni; 1961-1962 Secretar al Comitetului raional al comsomolului din Criuleni; 1962-1963 Prim-secretar al Comitetului raional al comsomolului din Telenești; 1963-1964 Șeful secției tineretului rural al Comitetului Central al ULCT din Moldova (or. Chișinău); 1964-1965 Instructor al secției organizatorice a Comitetului Central al ULCT din URSS (or.Moscova); 1965-1970 Secretar al Comitetului Central al ULCT din
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
al Comitetului Central al ULCT din Moldova (or. Chișinău); 1970-1973 Doctorant al Academiei de Științe Sociale din URSS (or. Moscova); 1973-1973 Inspector al secției organizatorice al Comitetului Central al Partidului Comunist di Moldova (or. Chișinău); 1973-1977 Prim-secretar al Comitetului raional de partid din Edineț; 1977-1978 Șeful secției agroalimentare a Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova (or. Chișinău); 1978-1980 Locțiitor al Președintelui Consiliului de Miniștri, Președintele Comisiei de planificare (“Gosplanului”) a R.Moldova (or. Chișinău). 1980-1986 Președintele Consiliului de Miniștri
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
din Zastavna. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, orașul Zastavna face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 57 (33+24), adică 0,62% din populația localității . În prezent, orașul are 8.510 locuitori, preponderent ucraineni. În orașul Zastavna există un liceu cu
Zastavna () [Corola-website/Science/309331_a_310660]
-
, întâlnit și sub formele Tatar-Bunar și Tătărăști (în , în , în , transliterat i) este orașul raional de reședință al raionului Tatarbunar din regiunea Odesa, Ucraina. În afara localității principale, nu cuprinde și alte sate. Este situat la o distanță de 165 km sud-vest de orașul Odesa și la 33 km nord de Delta Dunării. Orașul este situat
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
Ion Stănescu (președintele Consiliului Securității de Stat al RSR) lui Iuri Andropov (președintele Comitetului Securității de Stat al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.), Usatiuc a fost condamnat 12 ani de închisoare și exilat în Siberia . În anul 1972, Comitetul raional Lenin din Chișinău al Partidului Comunist al Moldovei decide excluderea lui Druc din Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) cu următoarea justificare ""pentru tolerarea opiniilor naționaliste, a eșecului de a le opri și a pierderii de vigilență"" . Cu această ocazie
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
instituții cu o capacitate de 2.616 locuri, inclusiv o școală medie de cultură generală și două licee „B.Cazacu” și „M.Eliade”. În sistemul de învățământ sunt angajați 168 persoane. Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de spitalul raional, centrul medicilor de familie și stația de urgență în care sunt antrenați 55 medici. Infrastructură culturală este formată din 5 biblioteci, o casă de cultură și un muzeu local. În oraș există un post de televiziune locală și un ziar
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
de brânzeturi, combinatul de panificație, fabrica de uleiuri eterice, fabrica de confecții, stație avicolă de incubație, punct de colectare a tutunului. La Râșcani funcționau 5 organizații de construcții, coloana de transport auto ATB-17, coloana itercolhoznică de transporturi auto „Colhoztrans”, asociația raională „Moldplodovoșiprom”, tipografie etc. În 1975 producția de marfă a constituit 4,8 milioane ruble, beneficiul - 1,1 mln ruble; producția globală - 3,0 mln. ruble, inclusiv, culturi tehnice - 1015 mii ruble, creșterea animalelor - 1515 mii ruble, cereale - 610 mii ruble
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
funcționau 2 școli medii, o școală de 8 ani, școală de muzică, școală sportivă, școală de arte plastice, 5 creșe grădinițe, un cinematograf, 4 case de cultură, 2 cluburi, casă a pionierilor și elevilor. În domeniul medico-sanitar activau un spital raional cu 260 de paturi, spital fizioterapeutic cu 100 paturi, policlinică, 4 puncte medicale. Sfera serviciilor în anii 1970-80 era reprezentată de magazine, restaurant, 4 cafenele și ospătării, hotel etc. La începutul anilor 90 își deschide ușile Muzeul etnografic din localitate
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
de sfeclă pe zi, prima întreprindere industrială din oraș. La 9 aprilie în același an localitatea obține statut de orășel și la 1 septembrie își deschide ușile școala medie nr.1 cu 450 locuri. În anul 1963 Dondușeni devine centru raional și începe intensiv să se dezvolte infrastructura urbană, se deschide o bază auto, o organizație de construcții, instituții preșcolare, magazine, o întreprindere de reparație a drumurilor, etc. În anii 70 se pune temelia combinatului de carne. La aniversarea 100 de la
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
11.950 locuitori și din sat - 2.100 locuitori. Populația în vârsta aptă de muncă alcătuiește 8.600 persoane. Sistemul de educație este format din 4 grădinițe de copii și 4 instituții preuniversitare. Ocrotirea sănătății este asigurată de un spital raional, un centru al medicilor de familie, un punct medical în localitatea rurală, centrul de medicină preventivă. În sistemul de ocrotire a sănătății activează 92 medici și 269 lucrători medicali medii. Orașul dispune de 3 centre de cultură, 2 biblioteci publice
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
de copii, o școală medie rusă, o școală medie moldovenească și o școală normală-colegiu de pregătire a pedagogilor. De asemenea în subordonarea ministerului de interne funcționează Întreprinderea de educație prin muncă. Sistemul de ocrotire a sănătății este constituit din Spitalul raional și un Centru al medicilor de familie. Instituțiile culturale din oraș sunt: 2 biblioteci publice, o casă de cultură, școala de arte, școala de creație pentru copii și școala de creații tehnice pentru copii.
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
acestei localități s-a schimbat pe parcursul anilor și a fost modificată dintr-o limbă în alta, și a ajuns până în zilele noastre - Vulcănești. Până în anul 1940 Vulcănești a fost un simplu sat, însă în acest an el a devenit centru raional. O dezvoltare deosebită marchează localitatea odată cu primirea statutului de „așezare de tip orășenesc” în anul 1965. În tânărul oraș au început să apară cartiere locative, s-au construit multe obiecte de menire socială, bibliotecă, școală, spital, școală muzicală, complexe sportive
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
1.600 elevi, un gimnaziu cu 213 elevi, liceul teoretic rus cu 430 elevi și liceul teoretic român cu 269 elevi. În oraș este o școală profesională în care își fac studiile 200 elevi. Ocrotirea sănătății este asigurată de Spitalul raional cu 160 paturi și Centrul medicinei de familie. În sistemul de sănătate activează 33 medici și 65 unități cu personal medical mediu. În oraș este o școală sportivă cu 105 elevi. Rețeau instituțiilor culturale este formată din 2 case de
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
1962 - în combinat de deservire social, unde se află și o secție de textile. În 1972 aici s-a instalat fabrica de coavoare. Tîrgul Romanovca se contopește cu nodul de căi ferate Basarabeasca îndeplinind pînă în 1959 funcția de centru raional. Peste 10 ani populația orașului Basrabeasca depăși 13 mii de locuitori, majoritatea angajați la panoul de locomotive și vagoane, combinatul industrial, fabrica de unt și brînzeturi, stația de reparare a tractoarelor, coloana mecanizată de meliorație. Printr-un decret din 1979
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
sinagoga brusc ruinată. Deși emigranții, practic, nu mai revin la baștină, evreii din Telenești, s-au unit la Tel-Aviv într-o asociație și editează un ziar în limba rusă „ТЕЛЕНЕШТСКАЯ УЛИЦА” (în română „Strada Teleneștilor”). Târgul Teleneștilor a fost centru raional de trei ori după cel de al doilea război mondial. La începutul anilor 60 centrul raional a fost plasat la Lazovsc (actualmente Sângerei). În anii 60-80 aici au existat o fabrică de brânzeturi și unt, una de cărămidă, o coloană
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
unit la Tel-Aviv într-o asociație și editează un ziar în limba rusă „ТЕЛЕНЕШТСКАЯ УЛИЦА” (în română „Strada Teleneștilor”). Târgul Teleneștilor a fost centru raional de trei ori după cel de al doilea război mondial. La începutul anilor 60 centrul raional a fost plasat la Lazovsc (actualmente Sângerei). În anii 60-80 aici au existat o fabrică de brânzeturi și unt, una de cărămidă, o coloană auto, un complex de îngrășare a porcinelor. În anii 60-80 la școala Telenești au lucrat o
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
polivalentă, care pregătește specialiști în domeniul agricol, alimentației publice, industriei ușoare cu 180 elevi și o școală specială în care sunt 145 elevi. Sistemul de ocrotire a sănătății este format dintr-un centru al medicilor de familie și un spital raional cu 180 paturi. Pe teritoriul primăriei funcționează 2 biblioteci publice și o școală de muzică și arte plastice în care învață 180 copii. În oraș sunt 6 colective artistice, care au participat la diverse manifestații din țară și peste hotare
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
Aldea Teodorovici. La 7 iulie 2006, în orașul Leova a avut loc deschiderea oficială a Centrului de Informare și Documentare pentru Tineret. Deschiderea Centrului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Uniunea Europeană în parteneriat cu Consiliul Județean Vaslui, România, Consiliul Raional Leova și Biblioteca Județeană "Nicolae Milescu Spătaru", județul Vaslui. Normal Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Pe teritoriul orașului Leova sunt înregistrați 1.234 agenți economici, dintre care circa 1.100 sunt întreprinderi cu drept de persoană
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
este un oraș din raionul Căușeni, Republica Moldova, nod feroviar ai Căilor Ferate din Moldova. În perioadă sovietică, avea statutul de centru raional. Prima filă, pusă la baza letopisețului orașului Căinari, a fost scrisă în 1525; de aici începe, propriu-zis, numărătoarea anilor pentru localitate. La recensământul din 1817 în Căinari au fost înregistrați 291 capi de familie, 11 văduve și 16 burlaci, clerul
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
a fost inclus în componența raionului Anenii Noi, în următorul an - 1964 - în raionul Strășeni. La 25 martie 1977 denumirea localității se schimbă în Kutuzov, concomitent localitatea fiind reorganizată în așezare de tip orășenesc și ridicată la rangul de centru raional (al raionului Kutuzov). În anul 1989, cînd Moldova a obținut suveranitatea și a pășit pe calea democratică, la cererile adresate de cetățeni, localității i-a fost restabilită vechea denumire Ialoveni. Începând cu 7 decembrie 1994 Ialoveni are statut de oraș
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
obținut suveranitatea și a pășit pe calea democratică, la cererile adresate de cetățeni, localității i-a fost restabilită vechea denumire Ialoveni. Începând cu 7 decembrie 1994 Ialoveni are statut de oraș, iar la 27 decembrie 2001 este reorganizat în centrul raional al raionului Ialoveni. Ialoveni este înfrățit cu comuna Topraisar din județul Constanța (România) și cu două comune din Italia: Force și Montefortino. Orașul menține relații de colaborare cu diverse localități din SUA și Japonia. Stema și drapelul orașului Ialoveni a
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
5 la Fabrica de Fermentare a Tutunului din orașul Fălești, activând mai apoi ca șef al secției de planificare a acestei întreprinderi în perioada 1977-1986. În anul 1986 este angajat prin transfer ca economist principal, coordonator pe industrie la Asociația Raională Agroindustrială din orașul Fălești. Din anul 1989 este transferat ca instructor al secției organizatorice la Comitetul raional Fălești al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (PCUS). În anul 1990 este ales ca șef al direcției financiare din raionul Fălești, apoi în
Mihail Pop () [Corola-website/Science/305103_a_306432]
-
de planificare a acestei întreprinderi în perioada 1977-1986. În anul 1986 este angajat prin transfer ca economist principal, coordonator pe industrie la Asociația Raională Agroindustrială din orașul Fălești. Din anul 1989 este transferat ca instructor al secției organizatorice la Comitetul raional Fălești al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (PCUS). În anul 1990 este ales ca șef al direcției financiare din raionul Fălești, apoi în perioada 1991-1994 deține funcția de vicepreședinte al Comitetului executiv raional Fălești, șef al Direcției financiar-economice. În perioada
Mihail Pop () [Corola-website/Science/305103_a_306432]
-
ca instructor al secției organizatorice la Comitetul raional Fălești al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (PCUS). În anul 1990 este ales ca șef al direcției financiare din raionul Fălești, apoi în perioada 1991-1994 deține funcția de vicepreședinte al Comitetului executiv raional Fălești, șef al Direcției financiar-economice. În perioada anilor 1994-1999 este Șef al Inspectoratului Fiscal de Stat al municipiului Bălți. Din data de 25 martie 1999 până în 3 mai 2005 activează în funcția de Șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
Mihail Pop () [Corola-website/Science/305103_a_306432]
-
(în rusă "Гиндешты") este un oraș din raionul Florești, Republica Moldova. Orașul este situat pe malul stâng al râului Răut, la 113 km de Chișinău și la 12 km de centrul raional Florești, lângă satul Ghindești și calea ferată Râbnița-Florești-Bălți. Ghindești este unul dintre cele mai tinere orașe din Republica Moldova. Istoria sa începe cu anul 1952, când la 28 iunie prin decizia Consiliului de miniștri al RSSM a fost aprobat proiectul de
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]