1,448 matches
-
Wham!, cu Andrew Ridgeley, în 1981. Primul album al trupei "Fantastic", a ajuns pe primul loc în topurile britanice în anul 1983 și a generat numeroase melodii în top 10 singles, cum ar fi: "Young Guns (Go For It!)", "Wham Rap! (Enjoy What You Do)" și "Club Tropicana". Cel de-al doilea album, "Make It Big", a ajuns pe prima poziție în clasamentele americane. Printre melodiile de succes de pe acest album s-au numărat "Wake Me Up Before You Go-Go" (Nr.
George Michael () [Corola-website/Science/314336_a_315665]
-
Începând cu anii ’50 ai secolului XX, este strâns legată de apariția și generalizarea societății de consum și a avatarurilor sale comunicaționale, culturaleșitehnice (Donnat, 1998). În acest text, interculturalitatea va fi analizată din perspectiva muzicilor electronice cele mai populare (rock, rap, techno), chiar dacă se pot evoca În mod legitim și alte sensibilități stilistice, vorbind din punct de vedere istoric sau geografic, ca de exemplu atracția pentru vals (Hess, 2003), avântul luat de tangou (Andreu et alii, coordonatori, 1985), pasiunea pentru muzica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
viziune multiculturală și parodică asupra propriilor practici (Tosches, 2003). Metisajul cultural și la nivelul reprezentărilor este anunțat prin asemenea experiențe de amestecare a stilurilor și de reînsușire a lor. Departe de voința Îndoielnic „puristă” de a vedea În rock, În rap și În techno producții „autentice” ale „poporului negru”, subscriem mai curând la o versiune mai accentuat multiculturală asupra invenției muzicale, ca spațiu În care au loc Împrumuturi și diferite tipuri de recunoaștere reciprocă În cadrul diverselor etnii americane sau europene. Desigur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
indivizii și grupurile de a-și Însuși un „obiect” cotidian, produs al unei industrii, pentru a face din el ceva personal, cu scopul, mai mult sau mai puțin realizat, de a-l restitui apoi publicului. Și rock-ul, ca și rap-ul sau techno-ul, este o cultură a adolescenței și a găștii. Rock-ul trimite la sentimentul grupului unit Împotriva adversității și care respinge convențiile. Pornindde la arhetipuri, ilustrate de filmele cu James Dean sau Marlon Brando ori de miticul West
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a celebrului film 8 Mile, având ca subiect viața faimosului rapper Eminem și punând În scenă cariera unui tânăr alb dintr-un ghetou negru. Experiența minoritară este celebrată aici cu artă și cu senzații. De aceea, rock-ul, ca și rap-ul, este un fenomen central al societății moderne, concentrând trăsături și contradicții esențiale ale psihologiei omului modern. Rezistențe culturale și influența minorităților În anii ’20, În momentul inventării sistemului de consum de masă, În Statele Unite tinerețea a Început să devină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a modurilor de viață și a valorilor să aibă loc. Această mutație, mai mult sau mai puțin agitată, avea să dureze patruzeci de ani. Ea continuă și astăzi, sub ochii noștri, prin dorința anumitorgrupuri de a crea, de exemplu, o rap attitude (Green, coordonator, 1997) sau prin fenomenul techno. Interesul industriilor culturale nu coincide cu cele ale unor minorități, Însă le integrează și le folosește În scopul de a crea ceea ce le lipsește cel mai mult acestor industrii: idei. Aceste spații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sociale sau artistice. Cum se desfășoară Însă acest fenomen? „Să faci tu Însuți”: obsesia underground Problema oricărui consumator de produs cultural este teama de a nu cădea Într-o atitudine de pasivitate și de adulare a vedetelor. Amatorul de rock, rap sau techno este membru potențial al unei mulțimi În extaz. Acest sentiment este inevitabil, pentru că baza comportamentală care domnește În astfel de cazuri este egalitatea absolută a tuturor indivizilor care compun mulțimea. Principiul egalitarist generează un transfer de energie dinspre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de a fi diferențiate. Adorarea supraomului, a individului „ieșit din rânduri”, se aseamănă cu o atitudine de abandon și creează o stare de receptivitate identică cu hipnoza și potențată prin muzică. Masa nu concepe că niște frați Întru consum rock, rap sau techno asemenea cu toțiceilalți ar putea să aibă acces la o astfel de dimensiune, sacră, sursă de respect și de influență. Este și motivul pentru care păstrează În cadrul său această normă egalitară. Idolatria Îi apare ca o metodă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În admirație către creația muzicală. Momentul punk, din anii 1976-1977, reprezintă În mod exemplar o asemenea posibilitate. Sunt criticate fostele staruri, vedetele show-biz-ului, În numele restaurării purității masei (Hebdige, 1979; Sabin, coordonator, 1999). La fel, curente foarte diferite, cum sunt muzica rap, house sau psihedelică, promovează o mai mare accesibilitate a expresiei muzicale, În numele comunității mai mult sau mai puțin idealizate care le susține. Scopul acestor minorități underground este să se smulgă din mulțime. Această caracteristică a dat grupurilor de rock stilul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a expresiei muzicale, În numele comunității mai mult sau mai puțin idealizate care le susține. Scopul acestor minorități underground este să se smulgă din mulțime. Această caracteristică a dat grupurilor de rock stilul lor specific, franc, direct, expeditiv, iar celor de rap aspectul „explicit”. Aceste minorități sunt apropiate din punct de vedere mental de mulțimea și de bandele din rândurile cărora provin, dar caută să le câștige admirația sau să le domine simbolic. Ideea de „a face ei Înșiși” a acestor muzicieni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
se dezbare de o identitate flotantă, prost croită. Înseamnă de asemenea că aceste minorități sunt profund anomice Încă de la constituire, prin Însăși originea membrilor lor. Acest lucru explică tonalitatea emoțională, furioasă, violentă și disidentă a subculturilor. Astfel de minorități (techno, rap, rock) se opun atât maselor anomice care admiră idoli, cât și ansamblurilor nomice (familie, școală, slujbă, partide), prea convenționale și conformiste din punctul lor de vedere. Obiectivul lor principal este să inverseze procesul de influențare muzicală și culturală. Muzica va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
L’Harmattan. DONNAT Olivier (1998), Les Pratiques culturelles des Français. Enquête 1997, Paris, La Documentation française. EWEN Stuart (1983), Consciences sous influence, trad. fr., Paris, Aubier (prima ediție americană: 1976). GREEN Anne-Marie (coordonator) (1997), Des jeunes et des musiques. Rock, rap, techno, Paris, L’Harmattan. GRYNSZPAN Emmanuel (1999), Bruyante techno. Réflexion sur le son de la free party, Nantes, Mélanie Séteun. HEBDIGE Dick (1979), Subculture, the Meaning of Style, New York/Londra, Terence Hawkes. HENNION Antoine (1993), La Passion musicale. Une sociologie de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
printr-o confirmare cinică, artistică sau activă, „insultele”, „ideile luate de-a gata”, etichetările sau „imaginile de-a gata” distilate de ceilalți În privința lor (Goffman, 1975). Acest tip de reînsușire parodică este foarte frecvent Întâlnit la muzicienii underground, pop, rock, rap sau techno, dar și la tineri, pre-delincvenți sau nu, care ă de exemplu, În Franța ă exprimă În mod ostentativ stereotipul „arăbetelui”, vorbind În verlan cu un amestec de accent de cartier periferic și de imigrant maghrebin. Stigmatizarea este totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
conform analizei lui François Dubet ă apare ca o „cultură a străzii”, expresie care desemnează subcultura anumitor fracțiuni minoritare ale clasei de vârstă a tinerilor ce se manifestă În spațiul public sub forme conviviale, agresive sau artistice (alură punk, grupuri rap, graffiti murale, insulte rituale „miștocare”, Încăierări ludice, exhibiții gestuale agonistice, lupte spectaculare ce implică protagoniști, personaje care incită la violență și altele care Îi despart pe combatanți). Am putea și aici să vorbim despre subcultură, Însă cu riscul de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a fi acceptată de către tânăra cântăreață. Premiera oficială a single-ului a fost pe data de 29 martie 2007. Câteva posturi radio majore din Los Angeles, Boston și New York au difuzat versiuni ale melodiei în care erau șterse părțile de rap ale lui Jay-Z. Tânărul cântăreț de origine americană, Chris Brown a scris o melodie-răspuns, intiulată "Cinderella", care are aceași linie melodică dar alt text. Remix-ul nu a avut parte de atenție din partea ascultătorilor, care au preferat varianta oficială. Din pricina succesului
Umbrella () [Corola-website/Science/317891_a_319220]
-
Concert 2007, Sprint Concert, Zoopotia Show, Stripped Show, Canadian Idol, 106 & Park și The View. Videoclipul pentru acest single a fost produs de către Chris Applebaum și a avut premiera pe data de 26 aprilie 2007. Videoclipul începe cu Jay-Z cântând rap într-o ploaie de scântei. De-a lungul primului cor, ea poate fi văzută aparent mergând pe vârfuri. Mai târziu Rihanna este dezbrăcată și pintată cu argintiu. La sfârșitul videoclipului ea dansează alături de umbrela sa și alături de dansatori, totul într-
Umbrella () [Corola-website/Science/317891_a_319220]
-
Fiasco a început să facă arte marțiale . La vârsta de 10 ani, a câștigat prima sa centură neagră. A urmat cursurile liceului Thornton Township din orașul Harvey, Illinois. Inițial el "ura" muzica hip-hop pentru versurile vulgare. A început să facă rap de când era în clasa a opta, iar când a ascultat albumul lui Nas din 1996 “It Was Written” a început să se îndrăgostească de hip - hop. Crescând lui Fiasco I s-a dat porecla de Lu reprezentând ultima parte a
Lupe Fiasco () [Corola-website/Science/318536_a_319865]
-
sound-ul influențat de muzica dance, a devenit cel de-al optsprezecelea single de top 10 al solistului în principalul clasament american și s-a bucurat de poziționări notabile și la nivel global. „Lemme See” — o colaborare cu interpretul de muzică rap Rick Ross — a fost apreciat de critici și s-a poziționat pe locul secund în lista celor mai populare discuri single R&B din S.U.A.. Albumul de proveniență s-a bucurat de vânzări modeste comparativ cu predecesorul său, debutând pe
Usher () [Corola-website/Science/313225_a_314554]
-
lansat concomitent cu cel al piesei „Halo” în decembrie 2009. Cântecul a fost întâmpinat cu recenzii preponderent favorabile, însă mulți critici au adus în discuție o serie de similarități între „Diva” și discul single „A Milli” a solistului de muzică rap Lil Wayne. În urma promovării de care s-a bucurat, piesa a primit un disc de aur în Statele Unite ale Americii pentru vânzări de peste 500.000 de unități. „Diva” a fost produs de Knowles în colaborare cu Bangladesh și Sean Garrett
Diva (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/314798_a_316127]
-
vânzări de peste 500.000 de unități. „Diva” a fost produs de Knowles în colaborare cu Bangladesh și Sean Garrett pentru a fi inclus pe materialul "I Am... Sasha Fierce". Între această compoziție și înregistrarea „A Milli” a interpretului de muzică rap Lil Wayne există o serie de asemănări, lucru datorat faptului că ambele cântece au fost realizate de Bangladesh. Referitor la acest aspect, artista a declarat faptul că similitudinile dintre cele două piese sunt pur întâmplătoare. Inițial, se anunțase faptul că
Diva (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/314798_a_316127]
-
de un singur acord pe spații mari. Suportul vocal principal, asigurat de mezzosoprana Beyoncé, este dublat prin supraînregistrare, interpretarea sa fiind una dinamică. Conform lui Knowles, „cântecul este asemănător unui clasic Destiny's Child, cu acel ritm și cu porțiunile rap, reprezintă stilul pe care l-am abordat timp de câțiva ani”. Percepția asupra compoziției a fost în general favorabilă. Criticul muzical Leah Greenblatt, de la publicația americană "Entertainment Weekly", oferă cântecului o recenzie pozitivă, declarând: „cu sunetul metalic al tobelor și
Diva (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/314798_a_316127]
-
grupului Thug Life, început de rapperul Tupac Shakur, care a fost lansat pe 26 septembrie 1994. Albumul prima oara a fost lansat de casă de discuri a lui Shakur, Ouț Da Gutta Records. Datorită criticilor pe care le primea gangsta rapul atunci versiunea originală a albumului a fost dezmembrata și reînregistrată, cu multe dintre piesele originale rescrise. Grupul îi avea în componență pe Big Syke, Macadoshis, Mopreme, The Rated R și Tupac Shakur. Printre piesele notabile ale albumului sunt: „Bury Me
Thug Life: Volume 1 () [Corola-website/Science/322220_a_323549]
-
preocupase să le arunce. Rachel și Jacqui se purtau de parcă n-ar fi fost nimic anormal, apoi Jacqui a zâmbit și eu am rămas holbându-mă la ea. —Ce-ai pățit la dinți? Un cadou de la Lionel 9. (O vedetă rap.) La patru dimineața i-a venit ideea să-și placheze dinții cu aur. Am găsit un dentist dispus s-o facă. În semn de recunoștință, Lionel mi-a făcut cadou doi incisivi de aur. Îi detest, a zis. Arăt ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Doamne. Ne rugăm pentru frații și surorile noastre care au avut o moarte verde după ce au fost botezați În apa râului. Căci a Ta este Împărăția și puterea... În urechile prietenilor mei toate acestea sunau ca un fel de muzică rap. Bootie luă și ea cuvântul, iar rugăciunea ei era Într-un fel de engleză liturgică: —Tatal din Cer, Dumnezeu Mare și Don-Isus, rugăm la Regele Tău al Nați salveze pe noi de moaltea lea. Să nu murim În floarea fârstei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că le-am obținut atenția. Dintr-odată, grămada amorfă, buimăcită de plictiseală, se trezea la viață. Apăreau chipuri și ochi, buze întredeschise, sprâncene ridicate amenințător. Telefoanele mobile, până atunci silențioase, începeau să sune-n toate felurile: pe muzică populară, manele, rap, tehno. Dintr-unul se-auzea vocea răgușită a lui Nicolae Ceaușescu: „Á-lo! Á-lo!“; altul declanșa soneria cu „Atențiune, domnilor! S-a furat mireasa!“, după care miorlăia un acordeon. Își vroiau drepturile. Iar eu îi acopeream pe toți, le dominam energia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]