357,741 matches
-
tembeli, cei mai mulți se îmbulzesc să-l recompună după modelul dat. Eu nu fac asta. Am avut de la început o bănuială: că micile cioburi se pot împreuna și altfel. Și montate altfel dau altceva decât lucrul cunoscut, ceva absolut nou, coerent". Raportul realitate-ficțiune este sistat în favoarea celei de a doua, ficțiunea rezervă posibilități multiple: "...ficțiunea asumată este mai puternică decât realitatea, minciuna trăită cu intensitate este mai puternică decât adevărul...", Adevărul minciunilor romanești cum observă Mario Vargas Llosa, într-un eseu celebru
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din interior a fenomenelor, a celuilalt (a unui Eu-Altul, cu particularități). A-l înțelege (mai ales pe semenul meu) înseamnă a-l implică în propriul meu mod de a fi. Această chestiune echivalează cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de ,,a prelua rolul celuilalt”, însă în planul social existent și, doar imediat. El percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prelua rolul celuilalt”, însă în planul social existent și, doar imediat. El percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus de Flournoy
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
manifestările (chiar odioase), cu vederea. Ce ne facem în chestiunile limită, în care medicul nu poate diagnostica simplu: „sindrom maniacal cu puseuri...” sau „schizofrenie de tip paranoidal”. Cum putem să-l înțelegem pe narcisist, pe cel pentru care legea juridică (raport interuman) nu există? Despre cea morală, de sub cupola creștinismului sau a oricărei alte religii, nici că a auzit. Cum să-l înțelegem pe cel care, în rătăcirea să (bahica), doar cuvântul lui contează? Cum putem să-l înțelegem pe frustratul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
paraleli. Folosind această metodă a banilor paraleli orice țară, Grecia, Ungaria, Portugalia, România pot să iasă din criza financiară, bugetară și economică. Această TEORIE ESTE VALABILĂ ȘI EA FUNCȚIONEAZĂ ÎN ORICE țară, în orice Economie pentru că are la bază Lege raportului creșterii direct proporționale dintre Masă monetară aflată în circulație a unei națiuni și creșterea cantității și calității bunurile economice ale acelei națiuni, sau ale acelui Sistem socio-economic. Altfel spus, pe parcursul unei perioade de timp, un deceniu, două decenii, o epocă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
istorică, masa monetară circulanta (banii) a acelei națiuni va crește direct proporțional cu creșterea bunurilor economice (cu dezvoltarea economică) a acelei națiuni. Între cele două realități, masa monetară circulanta și producția de bunuri de consum trebuie să se păstreze același raport pe toată durata existenței Sistemului socio-economic. De aceea atunci când își îndeplinesc misiunea de a participa la crearea de bunuri materiale, și indirect la creșterea cantității de bani, de moneda națională, (așa cum fac banii care aparțin monedei naționale) bonurile valorice, sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în Pavilionul U.R.S.S. șde la Expoziția Universală din acel an 1937ț de la Paris se vede o hartă gigantică a Basarabiei trecută la dânșii", dascălul basarabean se întreabă: Ce am făcut noi în 20 de ani" sub administrația românească. "Sub raportul material - arată el - Basarabia n-are decât 750 km. căi ferate, cu totul insuficiente, când ne gândim că această provincie reprezintă o șesime din suprafața țării și totuși are încă 5 capitale de județ fără legătură ferată și nici măcar Chișinăul
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
E. Lovinescu aureolează această miraculoasă întâlnire cu puternica luminozitate a unui eveniment fondator. Descoperirea lui Faguet echivalează cu o revelație, devenind mitul fondator al personalității critice a lui E. Lovinescu: "De m-aș îndoi despre vocația mea critică, nu sub raportul calității, unde îndoielile subzistă întotdeauna, ci al fatalității ei, faptul că cea mai puternică emoție literară n-am resimțit-o din contactul unei opere de imaginație, ci al unei opere critice constituie indiciul unei îndrumări precise. Copil aproape, când am
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
o serie de contraziceri ale temperamentului și de provocări ale fatalității, pentru ca personalitatea criticului să decoleze de pe un "sol afectiv" mult prea instabil și nefavorabil. În Memorii II, capitolul XXXV, E. Lovinescu va rezerva un loc special meditației pe tema raportului dintre temperament și bovarism (cum am mai arătat anterior). Grija suspectă a criticului e de a nu da bovarismului prea mult credit: "Bovarismul ideologic nu trebuie însă înțeles în sensul conceperii, voluntare sau nu, a unei alte personalități decât cea
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
au mai fost publicate. Avem astfel un important material documentar inedit, ce merită să fie explorat și interpretat în multiple feluri. E un eșantion semnificativ din viața intelectuală a Clujului interbelic, axat pe dezvoltarea învățământului superior, dezvăluind numeroase aspecte despre raportul dintre provincie și centru, dintre politică și mediul cultural, dintre o serie de instituții în formare și o mare personalitate (științifică, academică, politică) de al cărei gir era nevoie ca autoritate legitimatoare și întemeietoare. Nicolae Iorga a avut un rol
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Marina Constantinescu Sînt momente cînd ți se revelează mai acut relația cu șirul unor coincidențe. Unor întîlniri. Relația cu firele, multe, invizibile, care te pun într-un anumit raport cu tine, cu celălalt, cu lumea. Călătorind pe căile din mine însămi, descopăr, uneori, și voluptatea popasului. Acolo sînt ochi, senzații, mize, emoții, lumini, măști, neputințe, umbre, succesul unora, ratările mele, răsărituri, apusuri. S-a întîmplat - sau, poate, n-a
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
Max Weber, ar sta la temelia capitalismului. În vremea comunismului, etica muncii (laolaltă cu celelate tipuri de etică) nu conținea nici un fel de componentă analitică. Era o combinație de sloganuri și recomandări menită să statueze "corectitudinea politică" a vremii în raporturile de muncă și în viața socială. Firește, la nivelul ideilor conținute, întreaga etică a muncii din perioada comunistă s-ar fi putut rezuma la subordonarea necondiționată față de superiorii ierarhici și a tuturor în fața înțelepciunii de inițiați a activiștilor PCR. După
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
pe care le-a luat în perioada stagiului de un an petrecut în țară, dar și din experiența directă de la cele trei locuri de muncă în care a activat. Stagiul în cele trei unități complet diferite ca organizare și ca raport între director și angajați, pe de o parte, angajați și clienți, pe de altă parte, o duce spre o concluzie aparent surprinzătoare, dar pe care fiecare a trăit-o pe propria piele: "...ceea ce se află în spatele comportamentelor la locul de
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
Lui Evgheni/ Din Diavolul de Tolstoi,/ Din cauza jenii/ și-a lui Benedetto Croce.// Mulțumesc precoce!!" (Epigramă). Întorcându-ne de la aceste versuri kitsch și (oricât s-ar iluziona autorul) fără lipici, la paginile de poezie autentică ale volumului, e de remarcat raportul cu totul special pe care păcătosul protagonist îl întreține cu propriile păcate și cu înaltul lor Judecător. Simțurile îi sunt atât de aprinse, iar obsesiile, atât de prezente și manifeste, încât sensul însuși al moralității se deplasează. Moral este să
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
obstinație pentru cîteva erori colaterale și inflamări pamfletare? Cum am putea să nu ne amintim marginalizarea altor confrați care au... fluierat în biserică? Nu cumva... nu cumva există în literele noastre destine cu repetiție? Iar dacă tot veni vorba de raportul scriitor-patrie, să-l menționăm pe Cioran împotriva căruia regimul comunist a montat un proces de antiromânism de toată frumusețea, cu regretabilul concurs și al unor condeie avizate. Nota bene: un proces ce s-a înscris în anii 50, deci în
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
Gheorghe Grigurcu Sacrul reprezintă, o știm prea bine, una din temele cele mai generoase ale artelor plastice. Dar raportul sacrului cu acestea, cu plăsmuirile artei în genere se cuvine abordat într-o perspectivă mai profundă ce ne îngăduie a împărtăși gîndul că arta, indiferent de subiectul, de orientarea, de mijloacele sale, poartă un mesaj sacral, care, dacă nu e
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
ca perioada doctorală să devină cu adevărat formativă. Nu-mi fac iluzii, lucrul acesta se întîmplă rar, iar motivele sînt diverse: uneori tema lucrării e prost aleasă, ori candidatul e mai interesat de obținerea diplomei decît de valoarea tezei, ori raporturile dintre autor și îndrumător încremenesc într-o cordialitate rece și formală (din vina unuia, a celuilalt sau a amîndurora), ori profesorul e prea ocupat și prea puțin participativ ca să reușească a-l emula pe candidat să-și dea întreaga măsură
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
li se acorde o alocație bugetară sporită, mai ales că subvențiile pentru cercetare au scăzut din 1999 încoace, iar faimosul 6% nu știu dacă e deja acordat și, oricum, nu poate fi suficient, dată fiind rămînerea noastră în urmă sub raportul salariilor și al infrastructurii școlare); depolitizarea (ar fi de dorit ca funcțiile din învățămînt, de la ministru și pînă la ultimul funcționar din sistem, să fie atribuite pe bază de competență și nu de afiliere politică); descentralizarea (puterea locală trebuie să
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Astfel imaginarul d-sale documentează nu mai puțin decît o mărturie epică ori descriptivă, arătîndu-se căptușit cu "banalitățile" crispate, cu laitmotivele suferinței cotidiene, cu fracturile morale ce, nerezolvîndu-se, devin inaparente. Numitorul comun al poeziei lui Liviu Ioan Stoiciu îl reprezintă raportul dureros al ființei auctoriale cu o lume amenințătoare ce poate fi dezamorsată doar în măsura în care trece în viziunea poetică. O viziune ce-i păstrează însă caracterul de exterioritate neasimilabilă, corespondentă narațiunii, anecdotei, sumei de asprimi ale concretului care-i acordă nota
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
cuvinte, scoasă dintr-o inepuizabilă fantezie lexical-asociativă; la un nivel mai profund, prin identificarea și actualizarea latențelor de expresivitate a acestora. Uzitate și uzate de limbajul comun, lustruite ori bruscate de versificatorii fără talent, cuvintele își descoperă aici resurse și raporturi secrete, făgașe noi deschise între ele, spre stupefacția admirativă a cititorului obișnuit și delectarea celui rafinat. Unuia i se oferă smaraldul: insolitul, exoticul, prețiosul, simbolicul; celuilalt, piperul vocabularului și al imaginației, grăuntele de realism șocant care face poezia mai iute
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din interior a fenomenelor, a celuilalt (a unui Eu-Altul, cu particularități). A-l înțelege (mai ales pe semenul meu) înseamnă a-l implică în propriul meu mod de a fi. Această chestiune echivalează cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de ,,a prelua rolul celuilalt”, însă în planul social existent și, doar imediat. El percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prelua rolul celuilalt”, însă în planul social existent și, doar imediat. El percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus de Flournoy
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
manifestările (chiar odioase), cu vederea. Ce ne facem în chestiunile limită, în care medicul nu poate diagnostica simplu: „sindrom maniacal cu puseuri...” sau „schizofrenie de tip paranoidal”. Cum putem să-l înțelegem pe narcisist, pe cel pentru care legea juridică (raport interuman) nu există? Despre cea morală, de sub cupola creștinismului sau a oricărei alte religii, nici că a auzit. Cum să-l înțelegem pe cel care, în rătăcirea să (bahica), doar cuvântul lui contează? Cum putem să-l înțelegem pe frustratul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]