1,708 matches
-
mai curând un fenomen modern, născut În Europa și În America, de la mijlocul secolului al XV-lea și până la Începutul secolului al XVIII-lea, după care a fost elaborat ideologic Începând din anii 1850-1860. Aceasta este teoria modernitară extinsă a rasismului (Taguieff, 1997 și 2002). Secolul al XIX-lea a Însemnat o vreme a „concepțiilor despre lume”, a acestor noi gnoze În care cunoașterea științifică vine să Îmbrace mituri, fie ele religioase sau politice, și devine ea Însăși mitologie, discurs scientist
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
centrate pe un scop explicativ și rasiste În măsura În care cuprind, În plus, recomandări, definesc valori și norme, care se traduc prin discriminări sau segregări, expulzări sau persecuții și chiar exterminări. Cele trei tipuri de protorasism. În această ipoteză, cariera istorică a rasismului a Început Înainte de cea a ideii de „rasă”, așa cum au reconstruit-o naturaliștii (Linné, Buffon, Blumenbach etc.) Începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ca un concept clasificator, cu sensul de varietate a unei specii sau subspecie. Mai precis, observăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a ideii de „rasă”, așa cum au reconstruit-o naturaliștii (Linné, Buffon, Blumenbach etc.) Începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ca un concept clasificator, cu sensul de varietate a unei specii sau subspecie. Mai precis, observăm că anumite aspecte ale rasismului ca fenomen modern au apărut independent de clasificările naturaliste ale „raselor umane” și Înaintea lor. Aceste forme prerasialiste, o dată ce sunt recunoscute ca atare, duc la extinderea teoriei modernitare (Împotriva modelului ultrarestrâns al lui Lévi-Strauss): pe de o parte, atribuindu-i
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintre „rase” apare implicită În convingerile și practicile mixofobe: diferența de culoare a pielii va deveni treptat indicele vizibil al unei diferențe de natură a „sângelui”, purtător invizibil al unor calități ereditare superioare sau inferioare. În teoriile rasialiste și În rasismele ideologice din secolele al XIX-lea și XX, aceste reprezentări, temeri și scheme vor fi regândite În cadrul unui proiect pozitivist sau materialist de creare a „științei despre om”, ce presupune nu doar existența clasificărilor naturaliste ale „raselor umane”, ci și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
presupune nu doar existența clasificărilor naturaliste ale „raselor umane”, ci și descrierea „științifică” a „caracterelor distinctive” și a „aptitudinilor respective” ale acestora, ca și a moravurilor lor, de către etnografie și antropologia În sens restrâns (antropologia fizică). Această ipoteză presupune că rasismul nu și-a Început cariera așa cum afirmă partizanii teoriei modernitare restrânse, o dată cu apariția primelor clasificări ierarhizante ale „raselor” concepute ca varietăți ale speciei umane, chiar dacă naturaliștii secolului al XVIII-lea (Buffon, Linné), apoi primii antropologi care au recurs la craniologie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dumnezeu unic, a unui cuplu unic din care ar proveni Întreaga omenire (doctrina monogenistă) nu se mai putea opune seducției crescânde a gândirii rasiste (Taguieff, 1997, pp. 21-22). Chiar dacă s-a născut la Începutul modernității și În mai multe locuri, rasismul nu a devenit concepție despre lume, metafizică a istoriei și ideologie politică ă pe scurt, rasialism ă decât pe la mijlocul secolului al XIX-lea (Todorov, 1989; Taguieff, 1988 și 2002). Raportarea la „sânge” a precedat raportarea la „rasă” În sens clasificator
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sus În jos: albii, galbenii, negrii) (Banton, 1987). Aceste analize istorice ne conduc la o reevaluare a modelului de inteligibilitate elaborat de Robert Pagès și Gérard Lemaine În anii ’60 (Pagès, 1963) și ’70, care plasează imaginarul mixofob În centrul rasismului. Ipoteza psihosociologică a lui Pagès-Lemaine sau ipoteza dorinței de homofiliație fizică și culturală (Lemaine și Matalon, 1985, pp. 46-47) este aceea a dorinței de autoreproducere identică din care ar deriva ostilitatea față de grupurile „diferite”, deoarece acestea ar reprezenta o amenințare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a avea o descendență corespunzătoare originii, asemănare fenotipică ce Îi permite copilului recunoașterea apartenenței sale la neam și confirmă astfel „autenticitatea” filiației (Taguieff, 1988, pp. 348-350). Întrucât această dorință poate cuprinde, dincolo de trăsăturile morfologice, și alte caracteristici, diferența dintre rasismul biologic și neorasismul cultural nu ar fi o diferențăde natură, ci de grad (cel de-al doilea fiind interpretabil ca o eufemizare a celui dintâi), chiar dacă, din punct de vedere cronologic, biologizarea diferențelor tinde să facă loc, În a doua
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca o eufemizare a celui dintâi), chiar dacă, din punct de vedere cronologic, biologizarea diferențelor tinde să facă loc, În a doua jumătate a secolului XX, unei „culturalizări” a acestora. Oricum, conform acestor analize convergente, se pare că nucleul dur al rasismului nu este reprezentat nici de „oroarea față de diferențe”, nici de „respingerea celuilalt” (ibidem, p. 353), ci de teama de metisaj, mixofobia, care se poate traduce În continuare prin sacralizarea diferențelor. Este greu să mai confundăm acum xenofobia cu rasismul, pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al rasismului nu este reprezentat nici de „oroarea față de diferențe”, nici de „respingerea celuilalt” (ibidem, p. 353), ci de teama de metisaj, mixofobia, care se poate traduce În continuare prin sacralizarea diferențelor. Este greu să mai confundăm acum xenofobia cu rasismul, pe de o parte, și etnocentrismul cu rasismul, pe de altă parte. Ultimul termen n-ar putea fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale, a normelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
față de diferențe”, nici de „respingerea celuilalt” (ibidem, p. 353), ci de teama de metisaj, mixofobia, care se poate traduce În continuare prin sacralizarea diferențelor. Este greu să mai confundăm acum xenofobia cu rasismul, pe de o parte, și etnocentrismul cu rasismul, pe de altă parte. Ultimul termen n-ar putea fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale, a normelor și modurilor sale de gândire, fapt ce implică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
primordială; 2) o interpretare istorică și culturală care presupune că această dorință vine să Înlocuiască În lumea modernă, caracterizată de zdruncinarea formelor ierarhice de integrare, identitățile prescrise de apartenențele de castă. Această interpretare este singura compatibilă cu genealogia modernitară a rasismului. Centrarea pe biologizarea diferențelor sau mai curând pe somatizarea diversității umane, redusă la categorii elaborate plecând de la trăsăturile fenotipice, ar sta, În spațiul individualist-egalitar al modernității, la baza rasismului. Caracteristicile fizice, În societățile reduse la colecții de indivizi, ar trece
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de castă. Această interpretare este singura compatibilă cu genealogia modernitară a rasismului. Centrarea pe biologizarea diferențelor sau mai curând pe somatizarea diversității umane, redusă la categorii elaborate plecând de la trăsăturile fenotipice, ar sta, În spațiul individualist-egalitar al modernității, la baza rasismului. Caracteristicile fizice, În societățile reduse la colecții de indivizi, ar trece pe primul plan. Plecând de la trăsăturile feței, de la culoarea pielii sau de la textura părului, s-ar reconstitui structurile ierarhice, ilustrate pentru prima dată În istorie de ordinea socio-rasială a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Nu putem scăpa ușor de natura umană, prezență postulată mereu, fără a fi În mod necesar tematizată, supusă „dorințelor”, „pasiunilor” sau „afectelor” ș.a.m.d. Analizele și discuțiile anterioare ne-au permis să schițăm o primă imagine a conceptului de rasism. Acesta apare atunci când o anumită conceptualizare a diversității umane, „biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii de populație (sclavagism, colonialism). Rasismul produce astfel „indezirabili”, „necivilizabili”, „irecuperabili”, „neasimilabili”, pe scurt, oameni de prisos, oameni-sclavi, sub-oameni, chiar non-oameni cu față umană. În toate aspectele sale observabile, gândirea rasistă apare ca o ilustrare paradigmatică a gândirii esențialiste: ea implică În același timp „esențializarea somato-biologică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de discriminare. „Gândirea rasistă” implică așadar efectuarea a trei operații cognitive: esențializarea indivizilor sau a grupurilor; excluderea simbolică a unor categorii de populații (stigmatizare, de la animalizare la diabolizare); „barbarizarea” altora, considerate imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite ipoteza, În spiritul antropologiei istorice și al psihologiei sociale, că toate formele de rasism derivă dintr-o teamă de amestec, imaginat drept Întinare (de unde neologismul pe care l-am
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trei operații cognitive: esențializarea indivizilor sau a grupurilor; excluderea simbolică a unor categorii de populații (stigmatizare, de la animalizare la diabolizare); „barbarizarea” altora, considerate imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite ipoteza, În spiritul antropologiei istorice și al psihologiei sociale, că toate formele de rasism derivă dintr-o teamă de amestec, imaginat drept Întinare (de unde neologismul pe care l-am construit: „mixofobie”). Dacă atitudinea mixofobă este universal distribuită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
animalizare la diabolizare); „barbarizarea” altora, considerate imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite ipoteza, În spiritul antropologiei istorice și al psihologiei sociale, că toate formele de rasism derivă dintr-o teamă de amestec, imaginat drept Întinare (de unde neologismul pe care l-am construit: „mixofobie”). Dacă atitudinea mixofobă este universal distribuită În cadrul speciei umane (și poate fi considerată așadar o trăsătură a naturii umane) sau este o construcție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
luptelor identitare sau politice. În plus, cercetările asupra stereotipurilor și atribuirilor permit Înțelegerea distorsiunilor cognitive și perceperea selectivă a informației ca tendințe ce pot să afecteze orice individ sau grup, independent de gradul lor, ridicat sau scăzut, de autoritarism sau rasism. J.-M. S. & ABRIC Jean-Claude (coordonator) (1996), Exclusion sociale, insertion et prévention, Saint-Agne, Erès. CASTEL Philippe (1999), „Discrimination et langage”, in PETARD Jean-Pierre (coordonator), Psychologie sociale, Rosny, Bréal, pp. 318-375. CRÉTIEN Hélène (2003), L’Expatriation: une formation interculturelle et managériale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
TORRES Dominique (1996), Esclaves. 200 millions d’esclaves aujourd’hui, Paris, Phébus. WERNER Ernst (1962), „De l’esclavage à la féodalité: la périodisation de l’histoire mondiale”, Annales. Economies, Sociétés, Civilisations, t. 17, nr. 5, pp. 930-939. Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, RASISM, STRĂIN, XENOFOBIE Secesiune (dreptul la Î)tc "Secesiune (dreptul la ~)" Φ Separatism Segregaretc "Segregare" Φ Discriminare, DOMINAȚIE, MINORITĂȚI (drepturile Î), NEORASISM, RASISM, XENOFOBIE Separatismtc "Separatism" În general, separatismul caracterizează voința de desprindere a unei părți constitutive dintr-un ansamblu social
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
périodisation de l’histoire mondiale”, Annales. Economies, Sociétés, Civilisations, t. 17, nr. 5, pp. 930-939. Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, RASISM, STRĂIN, XENOFOBIE Secesiune (dreptul la Î)tc "Secesiune (dreptul la ~)" Φ Separatism Segregaretc "Segregare" Φ Discriminare, DOMINAȚIE, MINORITĂȚI (drepturile Î), NEORASISM, RASISM, XENOFOBIE Separatismtc "Separatism" În general, separatismul caracterizează voința de desprindere a unei părți constitutive dintr-un ansamblu social și teritorial mai vast, ceea ce ar putea duce fie la crearea unei noi entități independente, fie la atașarea acelei porțiuni la un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
intenționate și care fac mult rău. Intenționalitatea, manipulată În special În anchetele privind atribuirile cauzale, este Într-adevăr componenta principală a comportamentelor și a anumitor prejudecăți, dând sau nu naștere unor forme mai mult sau mai puțin politizate de xenofobie, rasism sau respingere afirmată a celuilalt. Unii le utilizează În mod regulat, cu mai mult sau mai puțin succes, În teatre de comedie sau În scheciuri cu intenție umoristică. Vincent Yzerbyt și Georges Schadron ne amintesc că acest mod de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la apariția unei noi probleme: ce drepturi trebuie acordate străinilor? Modelele juridice ale fiecărei națiuni sunt chemate să-și clarifice raportul cu sorgintea și cu filiația: dreptul solului, dreptul sângelui, modalitățile de integrare. În sfârșit, pericolul recurent al xenofobiei și rasismului alimentează o serie de mișcări și partide care pun În pericol democrația. Pentru a explica mai bine tratamentul rezervat străinului În aria europeană, trebuie să Începem prin explorarea moștenirii istorice a Greciei, Romei și Bibliei, iar apoi să reamintim problematica
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pression, exposition, vulnérabilité et acceptabilité”, Revue française de science politique, vol. 48, nr. 2, aprilie, pp. 274-305. STANKIEWICZ François (1998), Travail, compétences et adaptabilité, Paris, L’Harmattan. Φ Discriminare, Victimizare X ă Ztc "X ă Z" Xenofilietc "Xenofilie" Φ Cosmopolitism, RASISM, XENOFOBIE Xenofobietc "Xenofobie" Din punct de vedere etimologic, teamă și, prin extensie, ostilitate față de ceea ce este străin și În special față de străinii Înșiși. ν Dacă e să judecăm după modul său de formare (din grecesul phobos, „teamă”), termenul ar intra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este străin. Există o mare confuzie cu privire la definirea xenofobiei și a trăsăturilor sale caracteristice. Autorii sunt În general de acord să considere „naturală” și inevitabilă atitudinea etnocentristă care, Într-adevăr, este universală. Cei mai mulți cred că aceasta constituie o formă de rasism și trebuie combătută. Alți specialiști consideră că nu se poate face o distincție radicală Între cele două comportamente. În sfârșit, dacă mulți teoreticieni estimează că există o continuitate Între cele două fenomene, alții cred că este important să trasăm o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]