3,475 matches
-
dat o turnură nouă ideilor europene occidentale despre ereditatea biologică, Încorporându-le În discursul despre construirea identității românești În secolul XX. Legile determinismului ereditartc "Legile determinismului ereditar" În controversele despre modernizare și tradiție, eugeniștii au adoptat o poziție care susținea „reîntoarcerea” la legi de viață naturale, universale, care, În același timp, ofereau baza cea mai obiectivă pentru organizarea politică, economică și pentru stabilirea priorităților sociale În lumea modernă. Aceste legi universale reprezentau o sinteză a teoriilor despre ereditate și evoluție ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dela care nu există abatere, decât cu certitudinea turburării sau Încetării proceselor vitale... șLegile:ț eredității, a variațiunii, a diferențierii și integrării, a echilibrului dinamic, ... specializării progresive - iată câteva dintre cele mai Însemnate norme hotărâtoare pentru mersul vieții 73. Susținând reîntoarcerea la aceste legi, eugeniștii făceau o eroare de reprezentare a realității și a propriilor lor obiective, deoarece România nu depășise niciodată legile eredității, adaptării, selecției, iar principiile evoluției jucau un rol conștient asumat În viața politică și socială. Prin acest
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
propuse de eugeniștii români era conținută În criteriul raționalist de selecție, care apela la conceptul de lege naturală și la alte noțiuni științifice, În contrast cu tradiția privilegiilor susținute de legi și justificate de religie. Moldovan și discipolii săi nu Își doreau reîntoarcerea unei aristocrații a sângelui paternaliste, de tip ereditar, În sensul În care ea fusese Înțeleasă de conservatorii din secolul precedent. Mai degrabă, ei conceptualizau această elită tehnocrată ca pe o forță dinamică, a cărei poziție de putere se justifica nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
elevii de liceu către o specializare mai practică și să Îi descurajeze să urmeze studii teoretice. Banu și-ar fi dorit să existe o selecție profesională mai riguroasă, bazată pe prerogative naționale, eugenice, și să se dezvolte o mișcare de reîntoarcere a tinerilor intelectuali către zonele rurale, care aveau nevoie de lideri responsabili și cu un nivel Înalt de educație. În opinia lui Banu, statul trebuia să preia responsabilitatea aplicării acestor măsuri, deoarece clasa intelectualilor șomeri apăruse ca o consecință directă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din Germania -, și destinele lor diverse - de la trădarea așa-zișilor colaboratori până la eroismul discret al unei morți pe rug, trecând pe la cine știe ce talent potrivit pentru folosirea unei retorici care permite evitarea ori chiar eliberarea din ghearele Inchiziției și, mai apoi, reîntoarcerea la viața normală... Spiritul Liber desemnează contururile primei filosofii europene coerente. Acolo unde alții propun teze diverse, multiple sau chiar contradictorii, el efectuează variațiuni, desigur, dar întotdeauna pe aceeași temă: ființa-zeu a omului, divinitatea sa după răstignirea lui Isus a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
integra în mersul natural al lucrurilor și a nu te răzvrăti împotriva unui fenomen asupra căreia nu ai nicio putere - stoicismul imperial va reține această lecție. Totul se naște, așadar totul moare, ar fi o nebunie să nu accepți eterna reîntoarcere a acestei legi a naturii și să nu te pregătești pentru sfîrșit. Oamenii trăiesc ca și cum n-ar trebui să moară niciodată, aici e problema. Venus conduce balul, dar nici Marte nu doarme. Pulsiunea de viață triumfă, dar pentru a-i
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru cererea și oferta de politici sociale se înregistrează pe fondul unei puternice susțineri, nu numai din partea economiștilor (așa cum am arătat în prima parte a studiului), ci și din partea opiniei publice. În virtutea necesității de a se evita cu orice preț reîntoarcerea la criza economică a anilor ’30, populația era dispusă să accepte rate crescute ale impozitării, cu atât mai mult cu cât o parte a statelor europene practicaseră impozitări crescute încă de pe vremea războaielor (Vic și Taylor-Gooby, 1996). Pe acest fond
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
multe drame și probleme personale (familii despărțite, copii rămași în grija unor rude, gospodării neglijate și terenuri agricole nelucrate, stagii de pensii incomplete etc.). O țară responsabilă pentru cetățenii săi încearcă să gestioneze fenomenul migrației luând în considerare și perspectiva reîntoarcerii celor plecați și asigurarea condițiilor de viețuire, completarea deficitului de populație, asistența continuă acordată emigranților. Prin importanța, amploarea fenomenului și durata acestuia, gestiunea situației emigranților poate constitui o anexă la strategia națională de dezvoltare a unei țări, generatoare de emigranți
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
întreprinzător. Surprinzătoare pare dorința ca absolventul de ASE să trăiască într-o țară fără datorie externă (locul șapte din nouă poziții), dovadă că sunt cunoscute bine efectele unei asemenea datorii pe termen lung! Cei mai mulți emigranți își păstrează cetățenia, sperând în reîntoarcerea în țară. În cazul emigranților români, aceștia trimit în țară, membrilor familiei rămași în România, rudelor, bani (românii au trimis până la opt miliarde de euro/an, venituri care au contribuit la creșterea PIB-ului). Acesta este încă un motiv ca
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
se includă: asistență consulară operativă; reducerea birocrației, taxelor, timpului necesar obținerii unor acte, documente uzuale de la instituțiile statului român; grijă pentru persoanele rămase în țară (bătrâni și copii) prin mijloace de sprijin sau asistare adecvată a acestora; gândirea condițiilor pentru reîntoarcere prin asigurarea legăturii continue dintre autoritățile locale și emigranți, sistem de comunicare, conectare la evenimentele din țară, acces la publicații, emisiuni la posturile publice radio și TV; sprijin pentru autoorga nizarea comunităților din țările-gazdă: școlarizarea copiilor, activități culturale etc. Reacții
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Este greu de decelat o preocupare, o gândire strategică și acțiuni corespunzătoare de a stopa fenomenul emigrării din România. În anul 1989 în industria națională lucrau 3,8 milioane de salariați, în 2009 rămăseseră numai 1,3 milioane. Stoparea și reîntoarcerea românilor plecați la lucru în străinătate înseamnă reindustrializarea țării și crearea a circa un milion de locuri noi de muncă, idee susținută de programul unui partid politic din opoziție, dar greu de fundamentat și concretizat în economia reală. Un fost
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Comisa pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă - Parlamentul României): „Migrația este o pierdere la nivelul elitelor, cât și la nivelul unui electorat care ar fi putut fi o bază pentru schimbare”; Sorin Docaru (ambasadorul României la NATO): „Să pregătim condițiile pentru reîntoarcerea emigranților, inclusiv tinerii care au urmat forme de învățământ superior”; Ovidiu Dragnea (Ambasadorul României în Belgia): „Ar trebui să existe școli pentru copiii emigranților compatibile atât cu cultura țării-gazdă, cât și cu cultura românească, pentru a ușura (motiva) reîntoarcerea în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pentru reîntoarcerea emigranților, inclusiv tinerii care au urmat forme de învățământ superior”; Ovidiu Dragnea (Ambasadorul României în Belgia): „Ar trebui să existe școli pentru copiii emigranților compatibile atât cu cultura țării-gazdă, cât și cu cultura românească, pentru a ușura (motiva) reîntoarcerea în țară”. Au apărut elemente de coagulare a intereselor comunităților românești din străinătate ca: Liga studenților români din străinătate, Liga antreprenorilor români etc. Se propune ca, anual, la inițiativa Guvernului României, să aibă loc un eveniment la care să participe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
fără ocol întâlnește cacofonia). Citează totdeauna din memorie, ca în conversație și, firește, de obicei aproximativ. Cei patru au un fond de nihilism, de care se mântuiau fiecare prin câte o iluzie sau poate un ideal. Nietzsche prin mitul „eternei reîntoarceri” și idealul supraomului (care nu e bestia blondă, ci omul demonic goetheean), Barrès prin „energia națională”, Montherlant prin stoicism și însingurare, Cioran prin limbaj. De nimic nu era Mihai Ralea mai departe decât de nihilism și de fiecare dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ea amintirile comune din adolescență, crescându-și În acest fel șansele de a o cuceri. Îndrăgostindu-se din ce În ce mai mult de Rita, producătoarea emisiunii, Phil Încearcă să o cucerească prin această metodă a Îmbunătățirii, singura care, În relațiile umane, permite eterna reîntoarcere În timp, scutind faptele de consecințele lor. Când merge să bea ceva cu ea, Într-o seară, Îi notează băutura preferată pentru a o comanda ostentativ În aceeași „a doua zi”. Și după ce face greșeala - deloc fatală În această unitate
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
bucurie, speranță și sentimentul umanității adus În comunitățile de deportați, deseori nașterea unui copil Însemna mai puțină mîncare și nopți nedormite. Grijile noilor mame nu durau Însă prea mult, deoarece erau trimise În România Împreună cu copiii lor. 8. „Skoro domoi!”. Reîntoarcerea În România Dovezile de bunătate, credința În Dumnezeu, legăturile puternice cu ceilalți deportați, tehnicile primare de supraviețuire și, În cazul femeilor, o Înclinație Înnăscută În a face față lipsei de hrană au fost cruciale În a-i Întări pe deportați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mărturiilor lor, că nici una nu a avut probleme În a-și găsi un loc de muncă sau În a se reintegra În comunitate ca urmare a faptului că au fost deportate În URSS. Cu toate acestea, la cîțiva ani de la reîntoarcerea În România, Cocîrlă era urmărită Îndeaproape de Securitate, Întrebată unde a fost În toți acei ani și de ce nu este Încă membră de partid. Răspunsul ei: „am fost În Rusia la universitate” - și că este mai comunistă decît cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rudă. Fie că era vorba despre pierderea pămîntului, a unui membru al familiei sau a libertății - așa cum s-a Întîmplat cu cei urmăriți de Securitate -, un număr important de etnici germani au ales să emigreze În Europa de Vest sau SUA, după reîntoarcerea din URSS. O dată cu creșterea persecutării grupurilor minoritare, În special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se explică vizitele făcute În România, singur sau Împreună cu familia, pentru a Încerca „să punem În ordine raporturile sentimentale dintre țara «veche» și cea «nouă», identitatea noastră de români-americani cu dragostea de neamul românesc de care ne-am rupt”. Dar reîntoarcerea ocazională În România și primirea, În martie 1999, a pașaportului românesc, care l-a „emoționat profund”, nu s-au repercutat defavorabil asupra statutului său de român american, ci, dimpotrivă, scrie el, „am Înțeles că pentru noi trei «casa» era «Vatra
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca expresie a vieții se reflectă Într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare În condiții extreme, precum deportarea sașilor În lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O altă serie de declarații Învederează modul de adaptare la viața postbelică a României comuniste: dificultățile inițiale de aprovizionare, construirea căminului, educația copiilor, manifestările
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
persoană care a colaborat pe rînd cu fasciștii și cu comuniștii din România. Totuși, cartea, pe baza căreia a fost realizat și un film la Hollywood, a continuat să fie apreciată pozitiv pînă astăzi; vezi critica făcută de Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
General Rădescu, 7 mai 1948, În ibidem, p. 105. Uniunea Română. Organ al Uniunii Democratice a Românilor Liberi, Paris, 1950. Virgil Ierunca, „Literatura exilului și revistele ei”, interviu de Ileana Corbea, În Jurnalul literar, IX, nr. 21-24, 1998. Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998. Luceafărul. Revista scriitorilor români În exil, nr. 1, I, noiembrie 1948, Paris. Ibidem. Ibidem. Virgil Ierunca, „Literatura exilului și revistele ei”, interviu de Ileana Corbea, În Jurnalul literar, IX, nr. 21-24
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
despre Vintilă Horia, RL, 1997, 17; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 157-169; Cosma, Romanul, II, 350-362; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 106-116; Glodeanu, Dimensiuni, 250-259; Cecilia Latis, Arhitecturi paralele. Marguerite Yourcenar-Vintilă Horia, Iași, 1998; Popa, Reîntoarcerea, 67-79; Simion, Fragmente, II, 56-67; Glodeanu, Incursiuni, 116-128; Ion Vlad, În labirintul lecturii, Cluj-Napoca, 1999, 166-167; Dan C. Mihăilescu, Amestecuri de oameni și locuri, „22”, 2000, 1; Mircea Muthu, Marian Papahagi, Vintilă Horia, în Dicț. esențial, 377-384; Crenguța Gânscă, Vintilă
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
de povestitor care respectă codul narativ și cultivă virtutea simbolică a cuvintelor, prezente în Năvod pentru scrumbii albastre, se regăsesc și în publicistica din volumul Într-o cabină de transmisie (1972), în reportajele din Periplu moldav (1973), în narațiunile din Reîntoarcerea verii (1975) sau în impresiile de călătorie din Stampe europene (1976). La I., povestirea poartă pretutindeni pecetea unui spațiu geografic și spiritual, Moldova de dincolo de Siret. Personajele fac parte din familia interiorizaților cu reacții greu descifrabile. Scriitorul cultivă elemente ale
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
atât din lucrări figurative tradiționale, cât și din lucrări moderniste, în care comentatorul crede că se află forța de expresie a pictoriței. SCRIERI: Năvod pentru scrumbii albastre, Iași, 1972; Într-o cabină de transmisie, Iași, 1972; Periplu moldav, București, 1973; Reîntoarcerea verii, București, 1975; Stampe europene, Iași, 1976; Cu George Lesnea prin veac, București, 1977; ed. 2, București, 1997; Ceasul oprit, București, 1980; Priveliști moldave, Iași, 1980; Masa de biliard, București, 1983; Fotograme, București, 1985; Peisaje, Iași, 1985; Octavia, Iași, 1986
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]