11,491 matches
-
acesta: înlătura (anulează) cauza cu efectele acesteia și preia printr-un transfer pozitiv problemele conflictuale ale pacientului printr-un act terapeutic, reparator (restaurare). Tot în schema de mai sus se poate desprinde clar faptul că înțelegerea „reacției”, precum și a „patologiei reactive”, în general, este posibilă numai prin raportarea acesteia la istoria vieții individului, la psihobiografia acestuia (L. Binswanger, Y. Pélicier). Orice persoană se situează între „necesitatea internă a constituției sale somato-psihice și constrângerile externe ale lumii” afirmă Y. Pélicier. Persoana primește
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este angajat în totalitate, fiind în același timp, în mod permanent, obligat să opteze pentru soluții la acestea. În condiții „limită” de viață, orice opțiune a individului, orice decizie, act sau comportament al acestuia va fi înregistrată ca o „atitudine reactivă” a sa. Pentru J. Piaget, orice reacție este o „criză de adaptare” a persoanei. Criza apare ca un „blocaj al schimbărilor” dintre persoană și lumea externă, când individul nu mai poate asimila factorii de mediu sau, pur și simplu îi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
efect nociv. Traumatismului, care acționează din exterior, i se opune abreacția, care este, cum spuneam, o mișcare de acțiune din interior. Abreacția delimitează două forțe opuse reacție față de traumatism: abreacția propriu-zisă (răspunsul „în afară”) și retenția (răspunsul „în interior”). Boala reactivă apare ca o „încărcare” a individului datorită unei abreacții insuficiente, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: diagrama p. 249 ms Psihotraumatism Retenție Abreacție Persoana Boală reactivă În sensul celor de mai sus, boala reactivă se definește în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
abreacția propriu-zisă (răspunsul „în afară”) și retenția (răspunsul „în interior”). Boala reactivă apare ca o „încărcare” a individului datorită unei abreacții insuficiente, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: diagrama p. 249 ms Psihotraumatism Retenție Abreacție Persoana Boală reactivă În sensul celor de mai sus, boala reactivă se definește în felul următor: a) ca un tip particular de răspuns la acțiunea unui psihotraumatism din afara persoanei, b) ca o insuficiență a mecanismului de abreacție cu încărcarea interioară emoțională a persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în interior”). Boala reactivă apare ca o „încărcare” a individului datorită unei abreacții insuficiente, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: diagrama p. 249 ms Psihotraumatism Retenție Abreacție Persoana Boală reactivă În sensul celor de mai sus, boala reactivă se definește în felul următor: a) ca un tip particular de răspuns la acțiunea unui psihotraumatism din afara persoanei, b) ca o insuficiență a mecanismului de abreacție cu încărcarea interioară emoțională a persoanei. Studiind relația dintre psihotraumatism și reacție, Th. Kammerer
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reacția, ci acționează într-o manieră pur cauzală. El reprezintă „predispoziția persoanei”. Există, în sensul acesta „depresii fundamentale” sau esențiale, nereactive, în care fondul psihic (de tip constituțional-genetic) reprezintă substratul atât al tulburărilor psihopatologice autonome, cât și al unor dezvoltări reactive (angoase, obsesii etc.). Natura fondului psihic scapă însă experienței clinice. El este un concept filozofic-limită, dincolo de care experiența noastră scapă controlului conștient. Fondul psihic face posibilă distincția între ceea ce este fundamental și psihotic și ceea ce este reacționai. Fiind un concept-limită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
două feluri: - reacții exterioare, în raport cu evenimentele exterioare trăite de individ; - reacții interioare, legate de conflictele interne ale persoanei. La cele două aspecte legate de natura „aparatului psihic” - fondul psihic și arrier-planul - analizate mai sus, o importanță deosebită în explicarea stărilor reactive revine însăși sistemului global al personalității. E. Kretschmer este cel care a subliniat „rolul personalității” în geneza reacțiilor psihice, în primul rând al „reacțiilor interioare”. Acestea sunt în raport cu personalitățile de tip senzitiv, sau cu personalitățile care se îndoiesc de ele-însele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în sine, îndoială etc. Formele de reacții O clasificare unică a reacțiilor în psihopatologie nu există. Sunt diferite modalități de a „vedea” și „înțelege” reacțiile. Din acest motiv, vom prezenta în continuare câteva, dintre cele mai importante clasificări ale stărilor reactive. Pentru E. Kretschmer, reacțiile sunt de două feluri: reacții primitive și reacții ale personalității. Reacțiile primitive sunt consecutive unor experiențe interne, care se manifestă imediat, în mod direct, prin acțiuni impulsive instantanee sau prin procese profunde de natură hipobulică sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și impulsiunea afectivă care le provoacă formează un ansamblu unic și bine ordonat. c) Reacții hipobulice și hiponoice, reprezentate prin următoarele: - reacții hiponoice asemănătoare visului, - reacții hipobulice din cursul isteriei. d) Simularea și refularea sunt forme de manifestare de tip reactiv înrudite între ele. Ele sunt reacții de refugiu, legate de situațiile de frustrare ale individului. Reacțiile personalității sunt cele în producerea cărora este antrenată personalitatea în totalitatea sa, într-o formă activă și conștientă. În această grupă se situează următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca exemple: delirul senzitiv de relație, nevroza obsesională. c) Dorințele și realizările artistice, care sunt legate de sublimare, mecanismele de catarsis, realizarea autistă a dorințelor de tipul erotomaniei sau a bovarismului. Din punctul său de vedere, K. Schneider clasifică stările reactive în două grupe: reacții anormale la evenimentele trăite externe și reacții conflictuale interne. Le vom prezenta în continuare. Reacțiile anormale la evenimentele trăite de individ sunt depresia reactivă, starea crepusculară reactivă și delirul reactiv. Ele sunt, de regulă, răspunsuri afective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau a bovarismului. Din punctul său de vedere, K. Schneider clasifică stările reactive în două grupe: reacții anormale la evenimentele trăite externe și reacții conflictuale interne. Le vom prezenta în continuare. Reacțiile anormale la evenimentele trăite de individ sunt depresia reactivă, starea crepusculară reactivă și delirul reactiv. Ele sunt, de regulă, răspunsuri afective la evenimentele vieții exterioare trăite de bolnav. Caracterul lor este pus în evidență, din punct de vedere tipologic, de sentimentul dominant: grijă, nostalgie, tristețe, neliniște, oroare, angoasă, mânie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Din punctul său de vedere, K. Schneider clasifică stările reactive în două grupe: reacții anormale la evenimentele trăite externe și reacții conflictuale interne. Le vom prezenta în continuare. Reacțiile anormale la evenimentele trăite de individ sunt depresia reactivă, starea crepusculară reactivă și delirul reactiv. Ele sunt, de regulă, răspunsuri afective la evenimentele vieții exterioare trăite de bolnav. Caracterul lor este pus în evidență, din punct de vedere tipologic, de sentimentul dominant: grijă, nostalgie, tristețe, neliniște, oroare, angoasă, mânie, stare de iritabilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de vedere, K. Schneider clasifică stările reactive în două grupe: reacții anormale la evenimentele trăite externe și reacții conflictuale interne. Le vom prezenta în continuare. Reacțiile anormale la evenimentele trăite de individ sunt depresia reactivă, starea crepusculară reactivă și delirul reactiv. Ele sunt, de regulă, răspunsuri afective la evenimentele vieții exterioare trăite de bolnav. Caracterul lor este pus în evidență, din punct de vedere tipologic, de sentimentul dominant: grijă, nostalgie, tristețe, neliniște, oroare, angoasă, mânie, stare de iritabilitate. Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corespund cu „reacțiile personalității” descrise de E. Kreischmer și ele sunt reprezentate prin următoarele: reacții de gelozie, reacții depresive grave, reacții psihotice. La clasificările anterior prezentate ale lui K. Schneider și E. Kreischmer, A. Porot adaugă o clasificare a stărilor reactive în două grupe principale și anume: A. Reacții individuale, proprii unei singure persoane și care pot fi: a) Reacții primitive: - reacții explozive constând din agitație impulsivă, stări confuzionale sau crepusculare cu un mare potențial agresiv (suicid, omor, incendiu, viol, fuga
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihoză, - conversiune de tip isteric (motor, senzorial, somatic sau psihic). b) Reacții ale personalității, determinate de tipul constituțional al subiectului și de modelul de răspuns al acestuia din punct de vedere emoțional-afectiv. El poate avea următoarele aspecte: paranoia senzitivilor, depresii reactive, fenomene pitiatice. B. Reacții colective și sociale, sau „psihozele reactive”, apar la un grup populațional în condițiile unor cataclisme sociale (război, bombardament, deportări, captivitate, revoluții, cutremure, incendii, inundații). Ele pot lua diferite aspecte psihopatologice: panică, teroare, frică, violență, stupoare, acțiuni
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
b) Reacții ale personalității, determinate de tipul constituțional al subiectului și de modelul de răspuns al acestuia din punct de vedere emoțional-afectiv. El poate avea următoarele aspecte: paranoia senzitivilor, depresii reactive, fenomene pitiatice. B. Reacții colective și sociale, sau „psihozele reactive”, apar la un grup populațional în condițiile unor cataclisme sociale (război, bombardament, deportări, captivitate, revoluții, cutremure, incendii, inundații). Ele pot lua diferite aspecte psihopatologice: panică, teroare, frică, violență, stupoare, acțiuni paradoxale etc. Stările reactive, mai sus analizate, oferă o largă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Reacții colective și sociale, sau „psihozele reactive”, apar la un grup populațional în condițiile unor cataclisme sociale (război, bombardament, deportări, captivitate, revoluții, cutremure, incendii, inundații). Ele pot lua diferite aspecte psihopatologice: panică, teroare, frică, violență, stupoare, acțiuni paradoxale etc. Stările reactive, mai sus analizate, oferă o largă paletă de tulburări psihopatologice specifice, raportate atât la factori etiologici exogeni, cât și de tip constituțional, în raport cu dispozițiile personalității. Vom analiza în continuare contra-reacțiile în psihopatologie. Contra-reacțiile Contra-reacțiile sunt atitudinile adoptate de un individ
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca atitudini ale celorlalți indivizi față de reacțiile unei sau unor persoane la care asistă,, fără a fi direct și personal angajați în acestea. Astfel, contra-reacțiile ne apar ca o suită de manifestări psihologice sau psihopatologice de tip „atitudinal” față de actele reactive. Așa cum s-a arătat deja, reacțiile produc o bruscă și imediată schimbare a persoanei, de diferite forme și intensități psihopatologice De regulă, reacțiile sunt răspunsuri emoționale subite, adesea cu un caracter ireflexiv, ale persoanei la evenimentele psihotraumatizante ale vieții. Ulterior
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Consecința acestor conștientizări este, de fapt, un transfer din planul emoțional în planul rațional al efectelor reacției. Post-reacția este o etapă de „autoanaliză”, de autoevaluare a propriilor sale manifestări, pe care persoana o face în planul mintal al acțiunilor sale „reactive”. Am putea considera că post reacția reprezintă de fapt contra-reacția. Orice stare de post-reacție are două aspecte: a) O anumită stare psihologică de tipul: - Ce să întâmplat cu mine ? - Cum a fost posibil așa ceva ? - Ce am vrut de fapt să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de contra-reacții Tipurile de contra-reacții se discută în raport cu cele ale reacțiilor. Aceasta, întrucât, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, formele contra-reacțiilor au un caracter de complementaritate în raport cu cele ale reacțiilor. Fiind „atitudini psihologice și morale” în raport cu stările reactive, contra-reacțiile se pot manifesta prin două modalități, ce reprezintă de fapt două categorii de forme, și anume: 1) Tipuri psihologice de contra-reacții, caracterizate prin manifestări de natură psihologică, cum ar fi următoarele: - conduite de refugiu, sau de retragere, - sentiment de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de forme, și anume: 1) Tipuri psihologice de contra-reacții, caracterizate prin manifestări de natură psihologică, cum ar fi următoarele: - conduite de refugiu, sau de retragere, - sentiment de culpabilitate în raport cu actul sau comportamentul consumat, - dorința de distanțare, de separare de actul reactiv petrecut, - o atitudine de angajare sau de coparticipare la acțiunea reactivă printr-un mecanism de inducție sugestivă, sau de reluare ori continuare a actului comis anterior, - dorința de a provoca și întreține o stare reactivă odată declanșată, - starea de frică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestări de natură psihologică, cum ar fi următoarele: - conduite de refugiu, sau de retragere, - sentiment de culpabilitate în raport cu actul sau comportamentul consumat, - dorința de distanțare, de separare de actul reactiv petrecut, - o atitudine de angajare sau de coparticipare la acțiunea reactivă printr-un mecanism de inducție sugestivă, sau de reluare ori continuare a actului comis anterior, - dorința de a provoca și întreține o stare reactivă odată declanșată, - starea de frică la care se asociază fuga din fața primejdiei. 2) Tipuri morale sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
distanțare, de separare de actul reactiv petrecut, - o atitudine de angajare sau de coparticipare la acțiunea reactivă printr-un mecanism de inducție sugestivă, sau de reluare ori continuare a actului comis anterior, - dorința de a provoca și întreține o stare reactivă odată declanșată, - starea de frică la care se asociază fuga din fața primejdiei. 2) Tipuri morale sau psiho-morale de contra-reacții caracterizate prin următoarele forme de manifestări, cu caracter interior, în planul conștiinței subiectului, reprezentate prin: - regretul pentru acțiunea comună, - remușcarea pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tulburări nevrotice la personalitatea ne-nevrotică. Nevroze simptomatice (isterie, nevroză obsesională, fobică) Nevroze asimptomatice (nevroze de caracter și personalități patologice) Personalități nevrotice (isterice, obsesionale etc.) Tulburări nevrotice simptomatice pentru o afecțiune organică cerebrală Stări nevrotice anxioase Manifestări nevrotice de tip reactiv O clasificare mai detaliată, care dorește să fie cât mai conformă cu tabloul clinico-psihiatric al nevrozelor, ne este oferită de CIM ( Clasificarea Internațională a Bolilor) și DSM (manualul american de diagnostic statistic al bolilor psihice), așa cum se poate vedea, comparativ
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tulburări de personalitate (nevroza de caracter) 11) Deviații și tulburări sexuale (frigiditate, impotență, dispareunie psihogenă) - tulburări ale funcțiilor psihosexuale 12) Tulburări funcționale fiziologice de cauză psihogenă - factori psihologici care influențează sau generează tulburări psihice 13) Psihalgii - dureri psihogene 14) Stări reactive acute - situații de stress acute 15) Tulburări de adaptare - situații de stress cronice 16) Alte tulburări nevrotice - tulburări factice - sindromul Münchausen - simularea Descrierea formelor de nevroză Cele prezentate mai sus oferă un tablou de ansamblu al formelor clinice de nevroză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]