99,695 matches
-
atentă și asiduă muncă de înregistrare a acestora. De asemenea sunt susținute și de o analiză modernă și pătrunzătoare, bine fundamentată metodologic, urmând principiile metodei istorico-comparative. Observațiile pertinente și inovatoare fac din lucrarea d-lui Juan Ramón Carbó García o reală contribuție la istoria religiei provinciei Dacia, în special, și la studiul religiilor Imperiului Roman, în general. Acestă importantă lucrare ar trebui publicată și în spațiul științific românesc, pentru a fi accesibilă tuturor celor interesați de studiul Antichității clasice. Sorin NEMETI
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
primul lui contact cu regimul - pe care în sinea sa îl detesta - după săptămânile petrecute în capitala Franței. Am avut și eu în mână acel număr din „Scânteia“, - am pipăit, am simțit hârtia sură, negricioasă, scămoșată, paginația săracă, fără știri reale, fără comentarii reale și pe care l-ar fi întrecut orișice țară africană recent alfabetizată... Vezi, Lena, - parcă îl aud - vezi și tu dacă mai am pentru ce să trăiesc - comunismul, visului din tinerețe! La Paris, doctorii fuseseră uluiți de
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
cu regimul - pe care în sinea sa îl detesta - după săptămânile petrecute în capitala Franței. Am avut și eu în mână acel număr din „Scânteia“, - am pipăit, am simțit hârtia sură, negricioasă, scămoșată, paginația săracă, fără știri reale, fără comentarii reale și pe care l-ar fi întrecut orișice țară africană recent alfabetizată... Vezi, Lena, - parcă îl aud - vezi și tu dacă mai am pentru ce să trăiesc - comunismul, visului din tinerețe! La Paris, doctorii fuseseră uluiți de halul de uzură
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
dominație comunistă s-a străduit a radia din mentalul colectiv urmele liberalismului care, chiar reînviat, ni se descoperă a purta frecvent o amprentă arhaică, rudimentară, a unei democrații percepute ca expresie apodictică a voinței majorității. Pe acest temei șubred, majoritatea reală sau ficționalizată își arogă dreptul de a-și impune voința în mod arbitrar, nesocotind drepturile individului. O societate cu adevărat deschisă exclude maniera plebiscitară. Distrugerea instituțiilor democratice, ca și ideologizarea forțată, au substituit cultura politică printr-o contracultură pseudopolitică, antiumanistă
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
mîncat inima cîinii și au mai rămas cîțiva xenophili de sămînță. Într-un interviu pe care i-l acordă d-lui Ion Zubașcu pentru CONVORBIRI LITERARE (nr. 2), prozatorul Dan Stanca recunoaște că în romanele sale apar numeroase personaje istorice reale: mitropolitul Daniel în A doua zi după moarte, Crin Halaicu în Aripile Arhanghelului Mihail, patriarhul însuși în Ritualul nopții, alături de Ion Iliescu și Michael Jackson. Mai mult, romancierul îi atribuie Î.P. S. Daniel un întreg discurs, convins fiind că, dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
celor doi scriitori a făcut încă de la început subiectul unor substanțiale comparații, însuși Michel Butor a glosat pe marginea diferențelor de natură a scrierilor lor, scriitorul englez fiind perceput mai vizionar și mai conceptual tocmai prin neadecvarea la posibilitățile tehnice reale ale timpului, în timp ce Jules Verne „a inventariat scrupulos toate lacunele geografiei epocii sale și le-a umplut cu mituri care se dezvoltau pornind de la realități cunoscute”. Oricum, interesant de știut despre Jules Verne că, alături de Rimbaud și Apollinaire, fusese scriitorul
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
de nevoie omenească. Un vis urât, cu toate că e atât de frumos colorat, începe să se desfășoare pe scenă: oamenii vorbesc fără să se înțeleagă, tandrețea e înlocuită de violență, iubirea e un raport de forță, e o lume aidoma celei reale, dar din ea a dispărut cu totul dinamica sentimentelor. Tatăl Dorei e un neputincios răsfățat, mama ei are forța impulsurilor necontrolate, un cuplu dotat cu autoritate de societatea tradițională, dar incapabil să și-o exercite. O sexualitate liberă, lipsită de
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
Rodicăi Stănoiu din guvern. Că aceste schimbări vor fi făcute, probabil, nu din convingere, ci pentru a nu rata integrarea României în Uniunea Europeană, asta nu e o noutate. Dar dacă la Justiție nu se fac, rapid, cîțiva convingători către o reală reformă, demiterea Rodicăi Stănoiu s-a făcut de pomană. Mai multe ziare care apar în Capitală au publicat declarația surpriză a sopranei Angela Gheorghiu care l-a atacat pe directorul Operei Române, Ludovic Spiess, în termeni cît se poate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
scriitori români ai secolului XX. Dacă cei mai mulți dintre comentatorii operei lui Istrati au încercat să descopere specificitatea existenței autorului prin raportare la personajele și întîmplările care îi marchează opera, Mircea Iorgulescu parcurge drumul în sens invers. El pornește de la existența reală a lui Gherasim Istrate - numele de pe certificatul de naștere al viitorului prozator -, o urmează pas cu pas, cu o tenacitate de detectiv, în încercarea de a descifra „cazul” scriitorului Panait Istrati. În acest demers autorul este prea puțin un critic
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
Istrati. În acest demers autorul este prea puțin un critic literar (el nu face decît tangențial judecăți de valoare asupra operei lui Istrati, iar referirile la scrierile sale au ca scop doar exemplificarea modului în care anumite episoade ale existenței reale au fost transpuse în ficțiune). În schimb, este un neobosit scormonitor în arhive, istoric sociolog, psihanalist și, nu în ultimul rînd, un excelent prozator. De aceea, nu se poate vorbi cu certitudine de o anumită metodă utilizată de autor. Este
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
propaganda sovietică, așa cum reiese din excelenta carte a lui Stephen Koch, Sfîrșitul inocenței. Mircea Iorgulescu dovedește că implicarea lui Panait Istrati în mișcarea socialistă a depășit nivelul a ceea ce îndeobște se numește un compagnon de route. Viitorul scriitor avea o reală vocație politică, iar climatul romantic, idealist, generos, al anilor de început ai socialismului, a constituit pentru el o tentație irezistibilă. Scrie Mircea Iorgulescu: „Nu erau numeroși; nici n-ar fi fost însă nevoie; era chiar mai bine, cu atît mai
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
nemișcare de necrezut”, iar esența tare a propriei poezii nu l-a mântuit pe poet, doar l-a obișnuit cu provizoratul căruia îi spunem, convențional, supraviețuire. Rutina supraviețuirii damnate, dacă vreți. Mai puțin dens, abia cum marcând punctul unei posibile reale reconfigurări, poate că nu acesta e cel mai bun volum de poezie al lui Ioan Es. Pop. Este însă cu siguranță cel mai uman. Iar acesta este și mesajul lui. Ioan Es. Pop, Petrecere de pietoni, cu un argument împotrivă
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
al revistei „Poesia é” (periodic al Centrului Mondial de Poezie și Cultură), și domnul Ermanno Carini, specialist În italiană, latină și greacă, redactor la revistele „Poesia é” și „Studii leopardiene”, responsabilul mării Biblioteci Leopardiene (a celor două centre). De un real sprijin le este contesă Anna Leopardi, descendentă a poetului, care locuiește Într-o aripa a palatului. O parte dintre sălile acestuia sunt destinate Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamurilor lor obiectelor muzeistice (leopardiene) și altele studiului, aici venind să se
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
pe teritorii impure. Momentul Lili Marlen, de pildă, reluînd de fapt ceea ce se spusese mai înainte într-un monolog “antifascist”, mijloacele unei retorici obosite încarcă un frumos, dar banal cîntec de dragoste. Produs al imaginației autoarei, dincolo de tirania unui personaj real, Aurora Leonte în rolul unei artiste fără glorie, acceptă cu generozitate postura de sac de antrenament al vedetei, creionînd cu amară detașare, dar și cu inteligentă ironie, o tragedie anonimă din vecinătatea reflectoarelor. Spectacolul nu spune prea mult celor care
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
mai ațîțătoare perspective, Mrs. Stevens începea să se degajeze cu voluptate de toate obligațiile — se cuvine totuși să recunoaștem pe drept că acționa în aceste cazuri cu o corectitudine, o rigoare, o grijă meticuloasă în alegerea scuzelor ce traduceau un real efort din partea secretarei sale, care făcea uz cu abilitate de toate pretextele politeții, fără a pierde vreodată din vedere o preocupare exclusivă și conștientă pentru publicitate: „Mrs. Barbara Stevens regretă că nu poate veni la ultima probă, are însă absolută
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
pe față, totul e agitație, gesticulație, supralicitare. Mult mai discretă și mai nuanțată e partenera ei, Christina Ricci, pe post de iubită care asistă fără să poată interveni la căderea ireversibilă a eroinei. Pentru cine nu știe, Monster spune povestea reală a unei prostituate care devine serial-killer după ce, excedată și violentată, îl ucide pe un client dement. Prinde însă gustul și revine și revine. Filmul o disculpă pe ucigașa care oricum deja a fost arsă pe scaunul electric și denunță o
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
În Franța, Italia, Cehoslovacia, Austria, Bulgaria, R.P. Moldova, Germania, Cehia și, desigur, În România, gândul meu de recenzent autorizat a devenit mai precaut, comparatismul sărindu-mi Înainte fără bariere. Așa că, știind multe din peliculele sale, mi-am amintit, cu o reală savoare, de filmele a căror trimitere duce spre poezie, filme care au ca scenarist pe regizorul de notorietate europeană Alecu Croitoru: Miezul fierbinte al pâinii (1972, 1980, 1983), Căutătorii de aur (1986). Tot În cadrul reflecției invocate, nam uitat impulsul cârcotaș
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
-nchise lumini aprinzând, / Că viața-i ofrandă. Chemările - multe - puține, de la sfârșitul vieții, spre apusul nostru atât de cert, deslușesc, ca În viziunea lui Zaharia Stancu din romanul Ce mult team iubit - chipul de fum al Mamei, acum atât de real și dumnezeiesc pentru fiul Îmbătrânit În mite. Vezi poemele Loc de nuc, Nucile. Amândouă sunt departe de nostalgia poeților de la „Contemporanul”, ori a lui Coșbuc, Goga, vizând vatra satului părăsit. O privire tăioasă, aspră, te Însoțește de pe coperta a IV
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
toate poemele lui Alecu Croitoru sunt scrise cu o vizibilă studiere - atentă, nuanțată - a lexicului românesc. În această ordine de idei, versul liber propune ingenioase cadențe interioare, dezinhibate de corsetele clasice ale cutărui ritm cunoscut. Foarte important că omul de reală și solidă cultură cinematografică a găsit drumul Damascului prin cuvinte tipărite care degajă, cu dezinvoltură, viziuni, imagini sincopate despre destinul nostru În univers. În plin postmodernism - adesea despletit, cauzator de frivolități și nonsensuri -, poetul Alecu Croitoru, apropiat În multe privințe
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
pe care În orice direcție o luai ajungeai tot la Dunăre, ne-a stârnit tuturor dorința arzătoare de a călători , mai ales când am Început să ne pierdem prietenii de joacă ce părăseau corabia iluzorie a visurilor noastre, pentru una reală care se Îndrepta către alte mări și țări și cel mai mai mult când regimul comunist ne ținea sechestrați În cușca de fier a securității. Ne-am mai regăsit cu unii dintre ei prin Canada, America, Australia, Israel, Italia, Germania
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
sacerdotale și regale Sefira supremă din Arborele Sephiroth, numită Kether, Înseamnă Coroană, in divinis. Legătura acestei rădăcini cu Graalul este vizibilă(...). Graalul conține Sângele Divin, deci numele Gruiu Sânger devine (...) Sangraal - Sânt Graal, Sangreal, adică Sânge Regal, dar și Sânge Real, indicând precis Prezența Reală a Divinității În Sângele Sfânt - s.n.(...). Graalul este adus de un Înger, identic cu păsărica, deasupra arbustului (...) e mai firesc să presupunem că pasărea divină era un Cocor și că strigătul său onomatopeic, KRA, era un
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
supremă din Arborele Sephiroth, numită Kether, Înseamnă Coroană, in divinis. Legătura acestei rădăcini cu Graalul este vizibilă(...). Graalul conține Sângele Divin, deci numele Gruiu Sânger devine (...) Sangraal - Sânt Graal, Sangreal, adică Sânge Regal, dar și Sânge Real, indicând precis Prezența Reală a Divinității În Sângele Sfânt - s.n.(...). Graalul este adus de un Înger, identic cu păsărica, deasupra arbustului (...) e mai firesc să presupunem că pasărea divină era un Cocor și că strigătul său onomatopeic, KRA, era un Mantra (formulă rituală; sunet
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Într-o aceeași temă: implacabilul sfîrșit și reîntemeierea vieții. În lirica să, Rodul rămîne simbolul tinereții eterne iar crezul poetic Îmbracă gestul sacrificial. Prin repetiție motivică și reluări obsedante, Cezar Ivănescu riscă impresia de monotonie. Un Baaad fictiv, simțit că real, de neevitat, În care respirăm un aer bacovian („tot Pămîntul e-o provincie”) vorbește de această grație fragilă, pioasa a poeziei sale, mereu amenințată. Cezar Ivănescu este „un rob răbduriu”, muncind asupra versului, evitînd luxurianta lexicala. Experiență scrisului, urmînd convulsiile
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
mult îl înrudește pe Dostoievski cu experiențele literaturii latino-americane viziunea irațională și fantastică despre realitate, ceea ce se numește la Dostoievski realism în sens cel mai înalt al cuvîntului, iar la Borges și alți scriitori americani, realismo magico (realismul magic) și real maravillozo (realitatea miraculoasă), generînd adesea absurdul și paradoxul". Ca exemple de consonanță cu Dostoievski sînt aduse în discuție Jocul de-a clasici de A. J. Cortazár, cu elementele sale adesea ironice, de natură metafizică existențială, și Tunelul de E. Sábato
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
în universul artistic al lui Dostoievski (A.Neminuscijs), Vocea interioară a eroului și problema scriiturii /scrisului la Dostoievski (G.Horváth), Motive islamice în opera lui Dostoievski (D. O. Thomson), Concepte teoretice nord-americane despreDostoievski (W. M. Todd III), Prototipuri literare și reale ale eroilor lui Dostoievski (V. Vetlovskaia), Trilogia fenomenologică a lui Dostoievski (V.Viktorovici), Conceptul bahtinian "Arhitectonica" în exegeza formulei romanești dostoievskiene (N. Jivolupova). Printre numeroasele exemple de reușită semnalate mai sus, invoc mai pe larg lucrarea lui Jaques Catteau, prezentată
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]