1,317 matches
-
rămîneau pentru scris și citit, deduci că maximum două , pe zi... Altă bizarerie : deși a rămas unul dintre marii dra maturgi ai lumii, Anton Pavlovici a cunoscut, la majoritatea premierelor textelor sale, eșecul. Era disperat, suferea teribil din cauza lipsei de receptivitate a spectatorilor, ori a superficialității practicienilor care-l jucau. După fiecare pre mieră jura să nu mai scrie teatru, dar după o perioadă, În curajat de faptul că spectacolele cu piesele lui Începeau să aibă ecou, revenea la scrisul destinat
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
act de impietate să mai duci campanii de presă împotriva unor asemenea figuri exemplare. Dar Bart nu ținuse seama și continuase să-și facă meseria așa cum înțelegea el că e mai bine, chiar și după ce Lumânărescu, nedumerit de lipsa de receptivitate a slujbașului său, îl convocase la el în cabinet și îi ceruse, între patru ochi, să-i lase naibii în pace pe foștii guvernanți, ajunși vai de capul lor în opoziție, și să se ocupe mai bine de hibele noului
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
studii, se făcuseră evaluări, și asta din simplul motiv că oameni destupați la minte, nu ca ăștia de la noi, au intuit din timp calea spre filonul de aur al viitorului. Nu trebuia decât voință, sau cel puțin un dram de receptivitate la nou; dar spune-le asta unor profesori învechiți ca Murnea sau Oprea, care atunci când aud de Univers și orbite se prind de spătarul scaunului. În mare parte, colegii de la facultatea mea erau entuziasmați de acest domeniu, dar era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
înapoi în el. După ce întoarcem în corpul nostru fizic, rămânem nemișcați timp de 3-7 minute și urmărim să percepem cum lumina alb strălucitoare ne impregnează toate celulele ființei noastre. Este indicat ca în aceste momente să manifestăm o stare de receptivitate totală, de abandon în fața voinței divine. Vom urmări să percepem cum ne abandonăm în vastul ocean de lumină și armonie care este Universul, vom conștientiza o stare asemănătoate celei „O picătură de apă într-un ocean”. La final vom manifesta
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
nemaipomenit de la dorința imensă. Erau clienți homosexuali În ale căror vise băieții erau aproape femei, cu pielea netedă, fără păr. Erau cliente lesbiene care visau la femei cu penis - nu penisuri masculine, ci erecții feminine, cu o sensibilitate și o receptivitate care Îi lipsea unui vibrator. Nu se poate spune ce procent din populație visează la asemenea transmutații sexuale. Dar clienții veneau la grădina noastră subacvatică În fiecare noapte și se Înghesuiau În cabine ca să ne privească. După Sirena Melanie venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Călătoria spre sine este o aventură dezesperantă, fără sfârșit si, forțând puțin lucrurile, fără țintă. Pentru că Școlarul Durerii nu are răbdare să crească, să se ajungă din urmă, nici măcar să se privească în ochi. Poate din teamă? De aici și receptivitatea mărită la posibilitatea unui eșec. Tendința de a teatraliza, de a multiplica totul până la supralimită, toate acestea sunt un abuz sau poate un șantaj sentimental. Lumea care refuză să participe la această întâmplare se stinge de la sine, fiind, prin comparație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
altă nuanță sufletească.” Interesul pentru detalii și pentru scriitură apare ca o tentativă de a găsi coerența subtextuală a semnificațiilor întregului. 7. Modernitate prin psihologism. Introspecție și analiză Personajul lui Holban e hipersensibil, protagonistul își impune o stare de maximă receptivitate, e cu toate simțurile treze, gata să primească orice impuls exterior ce poate declanșa febra analizei: „Vorbele însemnate care vibrează cu aceeași intensitate ca și o amenințare de moarte pentru o ureche mai rafinată, căci dacă ești atent, găsești în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
jurul nostru se schimbă permanent. Economia unei țări se bazează mereu pe abilitățile întreprinzătoare ale populației, încă de la începutul transformărilor tehnologice majore. Nu încape îndoială că tehnologia avansată asigură emulația și stârnește interesele oamenilor, astfel ea creează viziunea și stimulează receptivitatea pentru dezvoltarea unei abilități de întreprinzător și pentru dezvoltarea spirituui inovator în comunitatea umană. Orice economist recunoaște importanța conceptului de “întreprinzător” și a impacului său asupra economiei. Pentru aceștia însă, spiritul întreprinzător este o noțiune “metaeconomică”, este ceva care influențează
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
activizare(incitare și susținereă, antrenare, cultivare și dezvoltare prin actualizarea vibrațiilor creative, pentru accederea lor de la posibil la real, prin afirmarea efectivă. Important este, de asemenea, utilizarea adecvată a diferitelor metode și procedee specifice de stimulare și antrenare a creativității. Receptivitatea și curiozitatea copilului, bogăția imaginației, tendința sa spontană către nou, pasiunea pentru fabulație, dorința lui de a realiza ceva constructiv creativ pot fi “alimentate” și împlinite efectiv, pot fi puse adecvat în valoare prin solicitări și antrenamente corespunzătoare care astfel
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
imagini prin solicitarea de a le conferi cât mai multe titluri posibile, este importantă în activitatea educatorului cu copiii. “Activitățile educative continue și organizate în vederea stimulării și dezvoltării potențialului creativ au următoarele obiective: - Îmbogățirea reprezentărilor despre obiecte, fenomene, situații; - Formarea receptivității față de probleme; - Însușirea unor modalități de operare a gândirii, atât algoritmice, cât și euristice; - Dezvoltarea gândirii divergente și convergente, laterale și analogice ; -Însușirea principalelor procedee imaginative; - Dezvoltarea imaginației reproductive și a imaginației anticipative; - Dezvoltarea trebuinței de cunoaștere și cristalizarea primelor
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
și a imaginației anticipative; - Dezvoltarea trebuinței de cunoaștere și cristalizarea primelor elemente ale viitoarelor interese științifice și creative; - Dezvoltarea trebuințelor de independent, de autoexprimare, de autodepășire; - Cultivarea spontaneității și independenței; - Formarea capacității de exprimare a propriilor idei și soluții; - Formarea receptivității pentru cooperare”(E. Rafailă,2002, p. 71). Procesul instructiv-educativ din grădiniță, prin conținuturile pe care le vehiculează, satisface și dezvoltă curiozitatea copilului, nevoia de investigație, nevoia de explicație. De aceea se consideră că conținutul procesului instructiv-educativ este un mijloc important
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
preșcolarilor. Mijloacele didactice intuitive, mijloacele tehnice, audiovizuale, noile tehnologii educaționale sprijină și mobilizează activitatea preșcolarului, declanșează și mențin atenția, generează intense stări motivațional- afective favorabile învățării. Alternarea adecvată a activităților frontale cu activități pe microgrupuri și cu cele independente, formează receptivitatea asociațiilor față de comunicarea interpersonală, față de valorile exprimate de ceilalți, favorizează asociațiile de idei, analogii. Modul de apreciere al educatoarei influențează conduita emotivă a copilului, strategia abordării situațiilor în care este implicat. Dacă educatoarea apreciază pozitiv răspunsurile originale, neobișnuite, conduita participativă
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
ordona întreaga viață astfel încât ea să fie o „colecție” de creații, alimentate de pasiune și conduse de o viziune. Ne putem descoperi atât pasiunea, cât și abilitățile de a fi creator în mod spontan sau privindu- i/urmărindu-i cu receptivitate pe alții - absorbind în mod constant, tacit, sugestii, noțiuni, dexteritate și ritm, care ne îmbunătățesc viața practică. Factorul crucial este motivația de a realiza ceva creativ. Talentul, personalitatea și deprinderile ne arată ce putem să facem, pe când motivația ne arată
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
permanent cu ultimele cercetări în domeniul dar și deschiderea către fenomenele muzicale contemporane de largă răspândire: muzica ușoară, jazz-ul, muzica de advertising, genurile de divertisment. Pe de altă parte contactul permanent al elevului cu ultimele apariții pe piața muzicală, receptivitatea acestuia la arta sonoră, prezintă riscul asimilării unor non-valori, a unor false modele estetice, a uniformizării. Așadar scopul educației muzicale trebuie să fie: oferirea unor instrumente de selectare, a unor modele estetice viabile. Este cunoscut faptul că, prin specificul și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
faptul că nu mai recepționăm secretul în starea lui originară, imperioasă și vastă, care nu-și caută, într-o vorbire articulată, un sens derivat. În natură, invizibilul e vizibil, tăcerea stinge aroganța cuvântului. Arta și poezia caută să refacă această receptivitate acută și imperioasă pe care o avea cândva viața. Dar arta și poezia nu caută să o refacă în starea ei directă, originară, ca atunci când totul exista numai în mijlocul naturii, în profuziunea acesteia și înghițit de ea. Arta și poezia
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
imperioasă pe care o avea cândva viața. Dar arta și poezia nu caută să o refacă în starea ei directă, originară, ca atunci când totul exista numai în mijlocul naturii, în profuziunea acesteia și înghițit de ea. Arta și poezia presimt această receptivitate ca ceva venit de departe, dintr-o sferă care există, dar în mijlocul căreia nu ne mai aflăm: nu mai avem orgasmul receptivității ca atunci când eram prinși ca un cocon, în mod larvar și amniotic, în mediul placentar al naturii. Acuma
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
atunci când totul exista numai în mijlocul naturii, în profuziunea acesteia și înghițit de ea. Arta și poezia presimt această receptivitate ca ceva venit de departe, dintr-o sferă care există, dar în mijlocul căreia nu ne mai aflăm: nu mai avem orgasmul receptivității ca atunci când eram prinși ca un cocon, în mod larvar și amniotic, în mediul placentar al naturii. Acuma resimțim numai prin efluvii, intuitiv și artistic, această stare, ca și cum ea ne-ar parveni în timpul somnului și ni s-ar transmite pe
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
intuite apriori nici determinații absolute nici relative înaintea existenței obiectelor cărora ele se atribuiesc. b) Spațiul nu-i alta nimic decât numai forma fenomenelor simțurilor exterioare, id est condiția subiectivă a sensibilității sub care singură intuițiunea exterioară e cu putință. Receptivitatea subiectului, proprietatea sa de a putea fi atins de obiecte, c-un cuvânt afectabilitatea sa precede în mod necesar toate intuițiunile acestor obiecte, deci dintr-asta putem pricepe cum forma tuturor fenomenelor poate fi dată în sufletul nostru înainte de orice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putem căpăta intuițiune exterioară, așa cum suntem influențați {EminescuOpXIV 380} de către obiecte, atunci reprezentația spațiului nu-nsemnează nimic. Acest predicat se aplică obiectelor numai într-atîta întru cât ele ni se arată, adică întru cât sânt obiecte ale sensibilității. Forma constantă a acestei receptivități care o numim sensibilitate este o condiție neapărată a tuturor raporturilor în cari se intuiesc obiectele ca fiind afară de noi, dar, abstrăgând de la aceste obiecte, rămâne o intuițiune curată ce poartă numele spațiu. Condițiile particulare ale sensibilității nu sânt condiții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar dispărea toată natura, toate relațiunile obiectelor din spațiu și timp, ba chiar spațiul și timpul înșile și n-ar putea exista ca fenomene de sine înșile, ci numai în noi. Ce ar fi de obiecte în sine, despărțite de receptivitatea simțurilor noastre, ni rămâne cu totul necunoscut. Noi nu cunoaștem nimic decât modul nostru de-a le percepe, care ne este propriu și care [nu] trebuie să fie un atribut neapărat al oricărei ființe, dar al oricărui om. Numai cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari li revine în sine înșile. Dimprotivă reprezentația în intuițiune a unui corp nu conține nimic ce s-ar putea atribui obiectului în el însuși, ci numai aparițiunea a ceva și modul cum noi sîntem afectați de el; și această receptivitate a facultății noastre cognitive se numește sensibilitate și rămâne departe cât cerul de pământ de cunoștința obiectului în sine însuși, chiar dac-ar privi transpărând până în fund sensibilitatea și fenomenele ei. Filozofia Leibnitz-Wolf le-a avizat așadar tuturor cercet[ăt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sine însuși cari va fi subsistînd în fondul acestor fenomene. [A DOUA PARTE A ÎNVĂȚĂTUREI ELEMENTARE TRANSCENDENTALE: LOGICA TRANSCENDENTALĂ INTRODUCERE I. DESPRE LOGICĂ ÎN GENERE] Cunoștința noastră răsare din două izvoare fundamentale ale sufletului, din care cea dentăi primește reprezentațiunile (receptivitatea impresiilor), iar cea de a doua e facultatea prin care acele reprezentații se cunosc (spontaneitatea noțiunilor). Prin cea dentăi ni se dă un obiect, prin cea[laltă] el este cugetat în relația sa cu această reprezentație (ca determinare numa a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numi materia cunoștinței sensibile. Drept care intuițiunea pură nu conține decât forma sub care ceva este intuit și noțiunea pură numai e forma cugetărei unui obiect în genere. Numai intuițiuni și noțiuni pure sânt cu putință apriori, empirice numai aposteriori. Dacă receptivitatea sufletului nostru de a primi reprezentații întru cât e atins într-un mod oarecare o vom numi sensibilitate, atunci facultatea de-a produce de sine reprezentațiuni sau spontaneitatea cunoștinței este inteligența. Firea noastră o aduce cu sine că reprezentațiunea noastră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile se-ntemeiază pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub funcțiune unitatea unei acțiuni de-a orândui diferite reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
transcendentală i-o susținu spre a da o materie noțiunilor intelectuale pure, fără care ea ar fi fără conținut, prin urmare cu desăvârșire deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate astea condiții ale receptivității sufletului nostru sub cari singure numai el poate primi intuițiuni despre obiecte, cari intuițiuni trebuie deci să afecteze întotdeauna și noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să fie petrecută, recepută și combinată pentru a putea deveni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]