2,226 matches
-
pricina care aproape s-a aruncat în brațele mele debitînd fraze laudative despre numirea mea. Tăind scurt acest elan nesincer, i-am prezentat părerea mea, cu referințe zdrobitoare. Realmente strivit, personajul bîlbîi: "Nu-mi rămîne decît să cer să fiu rechemat". "Veți face ceea ce veți crede de cuviință. În ceea ce mă privește, dialogul italo-român se va face la Roma, prin intermediul colaboratorului meu sigur și devotat, consilierul de Legație, Zănescu 229, care va rămîne însărcinatul cu afaceri, întrucît mi-am păstrat postul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
al mișcărilor de la 1821 și 1848, se pot reține dintr-o producție întinsă și aridă, ba chiar ridiculă, în maniera lui Bolintineanu, aceste emoționante versuri pe vechea temă a caducității civilizațiilor: Patruzeci de secoli trec pe dinainte Și fieștecare își recheamă-n minte Imperii, popoare, care nu mai sânt Care gem uitate în negrul mormânt, Sau care lăsară numai al lor nume Din zgomotul mare ce făcură-n lume! Unde este Roma, unde e Atena? Unde e Palmira, unde Cartagena? Unde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Legănați încet de valuri Să dăm grijile uitării, Să dăm sufletele noastre Dragostei și depărtării. Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul antic îngreuiază emisiunea: Vine lăcusta și clopot și coasă prin sate răsună. Timpuri trecute recheamă în minte-mi această-ntîmplare. Peste-a mea patrie hoarde barbare iar văd cum se-nșiră: Gotul în frunte, lui hunu-i urmează, avarul, bulgariul; După aceștia mulțime vin încă, mănâncă ce află, Cresc, se-nmulțesc; dar timpu-i omoară ca iarna lăcusta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mihai, făcea liceul la seral. Și el lucra ca Mihai să poată Învăța. Dar era un pachet de mușchi, avea o față de urangutan, dar un suflet de Înger. Plângea de foame. N-au reușit să ne sperie și și-au rechemat câinele. Când s-a terminat perioada de recoltat: „Gata, s-a terminat cu recoltatul”. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și Îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului, să vină cu vase, cu șlepuri și să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
caz când frăția-voastră v-ați figura existența unei supremații, după cum chiar tonul ce-l țineți către un egal pare a insinua. 2) Încât pentru aserțiunea că întreprinderea noastră ar fi o manifestare contrarie dispozițiunilor guvernului, ar fi îndeajuns a vă rechema, că atitudinea 206 bucureștii de altădată noastră față cu el a fost totdauna pentru oricine, în vederea convingerii noastre, că toată stăpânirea este de la D-zeu. Dară pentru a vă arăta că și în cazul de față vă este puțin profitabilă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Plevna. Pe când Brătianu era la Livadia sau după întoarcerea lui în țară, ziarul La France din Paris a anunțat că România a încheiat alianță cu Rusia și că C.A. Rosetti, care se afla atunci la Paris, a fost rechemat subit în țară.115 C.A. Rosetti fusese trimis la Paris cu o misiune politică importantă pe lângă guvernul francez, de aceea el se grăbi ca să desmintă știrile ziarului pa rizian, mai cu seamă în părțile unde afirma că România s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai 1877: „1. Dacă guvernul a comunicat oficial tuturor puterilor ruperea legăturilor noastre cu Turcia și, prin urmare, independența absolută a României; 2. Dacă în starea de rezbel în care ne găsim în urma provocațiunii Turciei d. ministru de Esterne a rechemat pe agentul român din Constantinopoli și dacă s-a co municat - în mod oficial - puterilor această stare de rezbel și dacă s-au luat toate măsurile necesare“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 9 mai 1877“, MOF., nr. 118, 28
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ianuarie 1941, a demisionat o dată cu Radu Ghenea, considerându-se legionar, deși prin legăturile de familie aparținea cercurilor liberale. El se atașase definitiv de Mișcarea Legionară datorită morții tragice a unui prieten al său, Ivanovici, care era tot atașat comercial. Acesta, rechemat în țară după lovitura de stat a lui Antonescu, a fost găsit spânzurat în cabina sa de la Wagon Lits. Enescu era convins că prietenul său fusese ucis și apoi s-a aranjat aparența unei sinucideri. După mai multe discuții cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
i consulte și pe cei doi comandanți ai Gărzii de Fier, cunoscuții lui. Aceștia l-au sfătuit să accepte oferta, deși momentul era mai mult militar și mai puțin politic. Până la urmă evenimentele au luat alt curs. Generalul a fost rechemat pe front, de unde a dispărut în condiții misterioase, atât el cât și soția și fiica sa, singurul care s-a salvat ca prin miracol a fost nepotul generalului, Paltin Sturza, copil de câteva luni la vremea aceea. Despre tragedia familiei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru cruciați, rezultat al experienței de pe frontul românesc din Crimeea, poetul luând parte la luptele de la Sevastopol. Cel care visase europenizarea Asiei văzuse cu ochii lui cum „vin cu Uralii în spinare: Asiile!” După evenimentele din august 1944, G., deși rechemat în țară, alege exilul și rămâne în Italia. Lucrează ca jurnalist la „Il Giornale d’Italia”, „L’Osservatore romano”, „Il Quotidiano” ș.a., devenind și colaborator permanent, din 1945 și până în 1950, al secției române a postului Radio Roma. În aprilie
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Românul”, apoi la Timișoara, unde unde în 1927-1928 e director al revistei „Banatul”. În 1928 este angajat stagiar la Ministerul de Externe, ulterior atașat de presă la Milano (1929), iar din 1931, în aceeași calitate, în cadrul Legației României la Varșovia. Rechemat la București, în minister (1937), după trei ani e promovat consilier de presă pe lângă Legația României la Madrid (1940-1945); după al doilea război mondial, oponent al regimului din țară, rămâne în Spania, unde în 1954 editează, la Madrid, gazeta „Carpații
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
carte pe care o ridică. Scoțând o exclamație de plăcere, o ia și o mănâncă. Această încercare de a găsi bomboana i-a luat 210 secunde. Este trimisă afară din cameră, bomboana este ascunsă sub aceeași carte și apoi este rechemată pentru o nouă încercare. De data aceasta, se duce direct la raftul de jos, extrăgând meticulos fiecare carte. Nu se oprește stând jos, plecând sau punând întrebări experimentatorului. Sub a douăsprezecea carte găsește bomboana. A terminat în 86 de secunde
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
luată un an mai târziu: De unde acest noroi galben cleios numai aici? Este el noroiul cărnurilor de pe oase care nu s-a putut scurge, nici spăla, fiind localitatea astfel cum să-l conțină și să-l conserve? Culoarea lui îmi recheamă pre a țărânei fărmată în cuburi mice și poligoni în cele două sarcofage pe cari le-am deschis acum un an, unul la Celei și altul la Rașca"86. Dincolo de rapoartele arheologice, în cazul Bolliac se poate reface și o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
remarcat e că la originea acestui mod de a privi realitatea și a acestei atenții față de prezența perisabilă a ființei se găsește o reflecție asupra timpului. Citez un fragment de la începutul textului: Sunt niște sărbători, niște obiceiuri naționale care îți recheamă totdauna trecutul și îți pune de față niște impresii mai pierdute prin întâmplările mai nouă ce se gravă una după alta în memoria noastră. În adevăr că, din toate facultățile omenești, nimic nu este mai ciudat decât resorturile ocheanului prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de trăsnet. Părinții, zdrobiți, își doresc moartea. Jupiter și Mercur sosesc acolo și sunt omeniți. Este tăiată pentru ei gâsca (singura), prevăzută pentru căsătoria fiului. După ce le-a ascultat povestea, Jupiter ia cenușa lui Aret și a Narcisei și îi recheamă la viață. Ei obțin transformarea colibei în templu ai căror preoți devin. Aret și Narcisa se căsătoresc, iar vecini neospitalieri sunt iertați din considerație față de mila și ospitalitatea oferite de Filemon și Baucis. E interesant aici că ospitalitatea este înnobilată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de ade văr implică în fine modestia. Și de unde, printre înaintași sau contimporani nu lipseau visătorii romantici, naturile gigantice, gânditori și savanți urmărind mari sinteze haotice, superioare nivelului contimporan al culturii noastre și desigur propriilor puteri, Junimea provoacă o reacțiune, rechemând spiritele la conștiința limitelor și a condițiilor de fapt. Sarcina modestă, bine împlinită, li se pare superioară marilor năzuințe, condamnate în premisele lor. Un suflu de temeinicie trece astfel prin cultura noastră, întrun moment în care avea atâta nevoie de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
noiembrie 1946: „Se va comunica Academiei că întrucât Ministerul nu are fonduri din cauza dificultăților financiare ale statului nu vor fi trimiși bursieri în acest an la școala de la Fontenay-aux-Roses. De altfel, hotărârea guvernului - luată pe temei de economii - este să recheme în țară tot personalul acestei școli”. înțelegând pericolul, personalul școlilor își va căuta loc de refugiu în străinătate. Dar iată principalii actori ai acestor întâmplări: în Italia - Școala Română de la Roma: Scarlat Lambrino (director 1941-1947), Sever Pop (subdirector), Dinu Adameșteanu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
români a crescut și prin faptul că superiorii lui Avramescu îl chemaseră subit pe acesta în țară, iar la plecare el nu se mai prezentase la comandamentul sovietic căruia i se subordona. Cu toate că la începutul lunii ianuarie 1945 Avramescu fusese rechemat în țară, luându-i-se comanda Armatei a 4-a, sovieticii au făcut presiuni la Marele Stat-Major român pentru repunerea lui în funcție. Deși Sănătescu i-a recomandat să solicite el însuși înlocuirea, Avramescu a dat curs cererii sovieticilor, ducându
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
german dă sursa acestor informații: „Comunicări făcute autorului de ministrul plenipotențiar Ion Gheorghe la 15 ianuarie 1953 și de ministrul plenipotențiar [pe l`ngă „Guvernul Național Român” de la Viena, n.n.] Altenburg la 11 decembrie 1952. Generalul Gh. Avramescu a fost rechemat la București și de atunci a dispărut” (ibidem, p. 405). Presupunerea că generalul Dragomir l-ar fi „trădat” pe generalul Avramescu nu se susține. El i-a informat pe superiorii săi români despre bănuielile pe care le avea cu privire la generalul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Drept (1934). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1917), participă la primul război mondial. Ofițer în cadrul Biroului Legi al Secției I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major (01.10.1939-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946; rechemat în activitate la 27.11.1946; delegat al Marelui Stat Major în Comisia de Aplicare a Armistițiului (27.11.1946-17.07.1947); comandant secund (17.07-25.11.1947) și comandant al Diviziei de Artilerie Antiaeriană (25.11-31.12.1947); trecut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
arestat (11.02-09.05.1946), acuzat de "arestări și măsuri rasiale ca Inspector de Jandarmi în Basarabia", judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 28.02.1946 la 15 ani temniță grea. În urma recursului este achitat și pus în libertate. Rechemat în activitate este numit comandant al Corpului de Gardieni Publici (din 08.06.1946); transferat la Regimentul de Securitate București (din 01.02.1949). Arestat de autoritățile comuniste la 12.08.1948, a fost acuzat că în calitate de "inspector de jandarmi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Stat al Administrației Armatei (15.12.1941-10.03.1942); comandant al Diviziei 1 Cavalerie (10.03-01.07.1942); la dispoziția Ministerului de Război (01.07.1942-23.03.1944, 01.12.1944-27.03.1945); trecut în rezervă la 23.03.1944, rechemat în activitate la 28.11.1944 și trecut definitiv în rezervă la 28.03.1945. Locotenent-colonel (din 01.01.1934); colonel (din 31.03.1938); general de brigadă în rezervă (din 27.03.1944). 853 Traian T. Stoica (1902-?), militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1926); căpitan (din 08.06.1934); maior (din 10.05.1941). 917 Vezi documentul nr. 238. 918 Radu Lecca (1890-1980); avocat, om de afaceri și ziarist român. Studii de Economie Politică și Drept la Universitățile din Viena și Paris (1900-1914); rechemat în țară, participă la primul război mondial cu gradul de sublocotenent (1916-1917). După venirea la putere a generalului Ion Antonescu este însărcinat la 30.10.1941 "cu pregătirea lucrărilor pentru reglementarea regimului evreilor" (Monitorul Oficial, partea I, nr. 259 din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Ofițer în cadrul Subsecretariatului de Stat al Înzestrării Armatei-Direcția Industriei de Război (01.11.1940-30.06.1941); trecut în cadrul disponibil la 30.06.1941; trecut în rezervă la 31.05.1943; rechemat în cadrele active ale armatei la 14.11.1944, fiind pus la dispoziția Inspectoratului General al Artileriei; demisionat din armată la 15.03.1945. Locotenent-colonel (din 10.05.1934); colonel (din 27.02.1939); general de brigadă în rezervă (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10.03-06.05.1933); președinte al Consiliului de Miniștri în landul Saxonia (06.05.1933-28.02.1935); membru al Tribunalului Poporului (1935). În 30.04.1937 întră în cadrul serviciului diplomatic; consul general la San Francisco (14.06.1937-03.02.1939); rechemat în centrala Ministerului de Externe, este promovat ministru plenipotențiar (din 20.04.1939), îndeplinind funcția de conducător al referatului de cadre din departamentul de personal și administrație (20.02.1939-21.07.1940); ministru plenipotențiar în Slovacia (21.07.1940-21.01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]