3,972 matches
-
Recital Sandu Sandrin Corina BURA Recitalurile care au loc Duminică seara pe scenele Atheneului Român reprezintă alternativa potrivită pentru cei care doresc să-și limpezească gândurile și să-și liniștească sufletul în ajunul unei noi săptămâni de lucru. Organiști, violoniști dar mai ales pianiști, în alcătuiri
Recital Sandu Sandrin by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84264_a_85589]
-
scriiturii enesciene, toate acestea fiind rodul unei permanente meditații asupra acestui text căruia i-a descoperit valențe paradoxale, deoarece rareori claritatea unui asemenea discurs, pe care l-am numi tragic, să poată induce o pace filosofică. Partea a doua a recitalului a schimbat registrul trecând pe un repertoriu pur romantic: Liszt - Sonetul 123 (Petrarca), piesa nr. 6 selectată din cea de a doua suită a ciclului Années de pèlerinage, în care pianistul a realizat momente care au generat stări emoționale de
Recital Sandu Sandrin by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84264_a_85589]
-
de pèlerinage, în care pianistul a realizat momente care au generat stări emoționale de mare subtilitate; a urmat un triptic chopinian: Valse brillante op.34 nr.1, care a mai risipit atmosfera de visare care se instalase încă de la începutul recitalului. După înaripatele cascade virtuoze și spumoase Sandu Sandrin s-a regăsit în Nocturna în Mi b op.55 nr.2, un Lento sostenuto, fără contraste, mișcare cu atât mai potrivită pentru a dezvălui și sublinia profunzimea, esența sentimentului, paletă pe
Recital Sandu Sandrin by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84264_a_85589]
-
atât mai potrivită pentru a dezvălui și sublinia profunzimea, esența sentimentului, paletă pe care pianistul o stăpânește cu mare finețe. În sfârșit, Barcarola în Fa# op.60 care împlinește cele mai înalte standarde ale genului a încheiat cu succes un recital închinat meditației asupra naturii, vieții și iubirii. Au venit în completare cele 2 Mazurci op.24 cu degajarea firească împlinirii unei seri memorabile, în aplauzele unui public exigent alcătuit din discipoli, colegi, melomani și doritori de artă autentică.
Recital Sandu Sandrin by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84264_a_85589]
-
Colegiului de Muzica „Gnessin” din Moscova și a avut apariții solistice alături de orchestre ca Filarmonica Academică de Stat din Moscova, Filarmonica din Chișinău, Filarmonica „George Enescu” din București, Orchestra Naționala Radio, sau Orchestra Simfonică Nijni - Novgorod. De asemenea, a susținut recitaluri în Suedia, Spania, Rusia și România. Discursul protagonistului a avut o componentă emoțională puternică, fiind totuși dezavantajat de spațiul deschis al sălii Ateneului, unde, spre deosebire de atmosfera intimă a Teatrului Act, orice declamator este obligat să domine audiența. Și Nicolae Dumitru
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
Oltean, Lia Cosma, Gelcu Maxutovici, Elena Chirică, Angelica Stoican, Gabriela Apostolache, Elize Stan precum și cunoscuții soliști: Rodica Gabriela Anghelescu, Nicolae Mureșan, Mariana Anghel, Ștefan Vlad, Maria Tripon, Floarea Calotă, Maria Stroia și Viorica Flintașu,care au susținut și un interesant recital de muzică populară și cultă.Moderator prof. dr. Irina Dragnea, președinta Asociației Comișel. O manifestare omagială a avut loc în ziua următoare sâmbătă, 2 martie ac, începând de la ora 16.00, la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, la care au rostit
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
dr. Al.I.Bădulescu și Irina Drahnea Comișel, prof.dirijorul și compozitorul Leonida Brezeanu ș.a.. Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea filmului documentar- Centenar Emilia Comișel, o viață dedicată etnomuzicologiei românești- comentat de prof.dr. Irina Dragnea Comișel și cu un recital vocal- instrumental susținut de soprana Rodica Anghelescu solistă a Ansamblului „Ciocâlia”- București, violonista Ancuța Adela-Liceul de Artă Ploiești ș.a.
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
Lajta Laszlo.Institutul Maghiar din București i-a dedicat o seară muzicianului. Muzicologul Horvath Zoltan de la Academia de Muzică George Dima din Cluj i-a prezentat viața, pe câteva panouri au fost expuse afișe, fotografii, apoi a avut loc un recital susținut de violonista Beres Melinda și pianista Horvath Edit, cadre didactice la instituția abia pomenită. În programSonatina pentru vioară și pian opus 13, Poveștile pentru pian opus 2 și Sonata concertantă pentru vioară și pian opus 68, așadar ultima creeație
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
Beres Melinda și pianista Horvath Edit, cadre didactice la instituția abia pomenită. În programSonatina pentru vioară și pian opus 13, Poveștile pentru pian opus 2 și Sonata concertantă pentru vioară și pian opus 68, așadar ultima creeație a maestrului comemorat. Recitalul a fost de calitate, plin de emoție și a fost prețuit de cei mulți din sală. A aprins o candelă în amintirea lui Lajta Laszlo! Sper ca putinele mele cuvinte să fie măcar o schiță de portret al unui om
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
percuție), Marian Georgescu (chitară), Laurențiu Zmău (baterie, percuție), Daniel Bouroșu (chitară solo), Dan Pirici (percuție, chitară bas). Aceștia au muncit enorm, realizând orchestrațiile și acompa- niamentul nu numai pentru cele 42 de melodii ale concurenților, dar și pentru cele 5 recitaluri, deci cam 100 de piese! Un efort ieșit din comun, cu un surmenaj căruia i-a căzut victimă chiar în ziua Galei însuși Ionel Tudor, transportat însă de urgență, la intervenția președintelui Bunea Stancu, cu un elicopter la București, unde
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
Fetele cu ochi albaștri”, “Doar tu ești fericirea mea”, “Cui îi pasă de mine?”, “Și cântau mandoline”, “Ia-ți mireasă ziua bună!”, “Un semn de dragoste”, “Să cânte lumea”, “Speranțe vis, speranțe flori”, “Liliana”. Cum și de această dată în recitaluri nu s-a cântat nici o piesă de G. Grigoriu (!!), ne-a bucurat promisiunea făcută de președintele Bunea Stancu referitoare la ediția festivă, a X- a, de anul viitor, când intenționează să invite pe toți cei care au colaborat cu compozitorul
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
Acesta din urmă a cucerit Trofeul festivalului de la Brăila în 2009, după care a cunoscut mari succese pe scenele de la Medgidia, Mamaia, Brașov (“Cerbul de aur”), colaborând fructuos, între altele, cu Andrei Tudor. Italianul Francesco Napoli a oferit un nostalgic recital retro, reamintindu-ne refrene de neuitat (“Marina, Marina”, “Volare”, “Arrivederci, Roma”...), iar Paula Seling a strălucit în seara de gală, la nivelul cel mai înalt al performanțelor sale, fiind rechemată de mai multe ori la rampă. În acest context și
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
iar Paula Seling a strălucit în seara de gală, la nivelul cel mai înalt al performanțelor sale, fiind rechemată de mai multe ori la rampă. În acest context și ocolite fiind vedetele autohtone de mai sus, a surprins prezența în... recital a unui “no name” 100%, Randy Roberts (el spune că-i american, dar bănuim că mai degrabă e italian!). Chiar dacă anonimul s-a străduit să facă față (jos pălăria în fața orchestrei!), prestigiul festivalului de la Brăila este de-acum prea
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
la Sala Radio Carmen MANEA În seria manifestărilor organizate cu ocazia aniversării celor 85 de ani de existență a Radio România, recitalul extraordinar susținut de violonistul Gabriel Croitoru și pianistul Horia Mihail pe 1 noiembrie 2013 a avut conotații speciale. S-a desfășurat exact în ziua în care prestigioasa instituție a luat ființă în anul 1928, constituind în același timp punctul culminant
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
culturală a celebrului înaintaș. Programul susținut în studioul de concerte al Radiodifuziunii a fost alcătuit din lucrări reprezentative ale repertoriului violonistic și cameral, pe care Enescu însuși le-a cântat cu mare succes pe marile scene ale lumii. În deschiderea recitalului, Gabriel Croitoru și Horia Mihail au interpretat Sonata „Trilul diavolului” de Giuseppe Tartini, capodoperă a genului, considerată de-a lungul timpului, grație inovațiilor aduse în tehnica instrumentului, o probă de încercare pentru violoniști. De la primele sunete, publicul a fost fascinat
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
publicul prin prestația emoționantă, armonioasă, remarcabilă prin firescul exprimării, prin varietatea dinamică și agogică. Poemul pentru vioară și orchestră opus 25 de Ernest Chausson (prezentat în varianta pentru vioară și pian), a constituit un moment de excepțională importanță în cadrul recitalului. Artiștii și-au concentrat atenția asupra evidențierii originalității expresive și semantice a lucrării. Înzestrați cu calități muzicale de excepție, aceștia au realizat o variantă impresionantă prin frumusețea sonoră și timbrală, prin expresia concentrată și profundă. În secțiunea introductivă, pianistul Horia
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
momentului culminant; lucrarea se încheie într-o atmosferă misterioasă, ce sugerează contemplarea și meditația filozofică. Interpreții au întruchipat cu multă sensibilitate și măiestrie universul sonor original, specific poemului, în care muzica, poezia și pictura se află într-o simbioză particulară. Recitalul s-a încheiat cu Rapsodia de concert „Tzigane” de Maurice Ravel, capodoperă violonistică ce încântă publicul de pretutindeni. Scrisă în anul 1924, lucrarea stă mărturie pentru capacitatea inventivă a compozitorului, care evidențiază în mod strălucit posibilitățile sonore și virtuozitatea instrumentului
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
Adevărul despre Benjamin Britten Andreea DRAGU În așteptarea lunii decembrie, am primit în dar prima ninsoare din acest an și un recital organizat cu prilejul centenarului Benjamin Britten. Intitulat “Tell me the Truth about Love”, spectacolul ne-a adus în față instrumentiști ai Operei Naționale din București, dar și soliști invitați ce ne-au ajutat să pătrundem în lumea marelui compozitor englez
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
unele din acelea calde, care parcă ne transpuneau în lumea sofisticată a Londrei de la începutul secolului XX. Galbenul se potrivea cu eșarfa prezentatorului, în timp ce roșul intens scotea în evidență rochia neagră și elegantă a mezzosopranei Andra Bivol care a deschis recitalul. În interpretarea acesteia am ascultat cele 4 cântece din Cabaret Songs, primul din acestea fiind și cel care a dat numele evenimentului. Am pășit în lumea tânărului Britten printre armonii de blues, alături de o prezență feminină ce ne-a încântat
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
un tușeu frumos realizat, frazări și nuanțări ce se pliau perfect pe muzica interpretată, pianista a creat o atmosferă melancolică, propice meditației și a nostalgiei, atmosferă întreruptă doar de scârțâitul scaunului și de aplauzele nestăpânite ale publicului între părțile suitei... Recitalul a continuat cu Ruxandra Urdăreanu și ale sale Patru cântece franceze, acompaniată la pian de Ioana Maxim, urmată apoi de cele Cinci valsuri pentru pian în interpretarea Mădălinei Florescu. Seara noastră muzicală petrecută în foayerul operei s-a încheiat cu
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
Spasinovici (violă), Mladen Spasinovici (violoncel) și Iustin Carp (contrabas). Entuziasmul tineresc al temelor, comicul din partea a 2-a, climaxul liric din Sarabanda sentimentală (partea a 3-a) sau caracterul vivace, jucăuș, al ultimei părți au ridicat publicul în picioare. Așadar, recitalul a fost unul pe măsura așteptărilor, încadrat perfect într-o seară în care primii fulgi de nea șiau făcut timid apariția în peisajul bucureștean. Ce este dragostea? Nu am aflat nici până acum, poate că este tocmai acea primă ninsoare
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
of Minnesota - în care poate fi studiată și compoziția în cadrul unei facultăți de muzică, School of Music - , există din 2003 un eveniment muzical internă- țional, Balkanicus, dedicat muzicii contemporane din Balcani. Duminică, 27 aprilie, a avut loc la Lloyd Ultan Recital Hall - Ferguson Hall University of Minnesota, o nouă ediție, a 10-a, a Concertului anual Balkanicus inițiat în 2003 de violoncelistul și profesorul bulgar Nickolai Kolarov, conducătorul Ansamblului Balkanicus. Stabilit de mai mulți ani în orașele gemene („twin cities“) Minneapolis-
O prim? audi?ie rom?neasc? ?n Concertul anual BALKANICUS de la Minneapolis by Sorin Lerescu () [Corola-journal/Journalistic/84266_a_85591]
-
Carmen MANEA Recitalul susținut de pianistul Constantin Ionescu-Vovu pe scena Ateneului Român la sfârșitul anului trecut, a inclus în program câteva lucrări reprezentative din principalele epoci creatoare. După studiile temeinice de la Conservatorul bucureștean, realizate sub îndrumarea unor renumiți maeștri precum Sylvia Șerbescu (pian
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
dialogul vocilor, acordând o atenție particulară calității sonore și expresive. Publicul a apreciat firescul cu care s-a desfășurat discursul muzical, sentimentul continuității și preocuparea de a integra detaliile în liniile mari ale arhitecturii muzicale. În partea a doua a recitalului, Constantin Ionescu-Vovu a prezentat publicului o altă capodoperă a repertoriului pianistic: Sonata în la major D 959 de Franz Schubert, lucrare de ample dimensiuni, creată de compozitor în anul 1828, remarcabilă prin profunzimea expresivă și semantică, prin diversitatea sentimentelor pe
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
tema a doua, grațioasă, plină de eleganță și candoare), precum și metamorfozele permanente percepute în cadrul discursului muzical. Pianistul a reliefat cu măiestrie imaginile muzicale contrastante (de factură lirică ori dramatică), dialogul inedit al vocilor (plasate adesea în registre diferite). Pe parcursul recitalului, pianistul a respectat întocmai indicațiile autorilor în ce privește repetarea secțiunilor creațiilor prezentate. Dacă din punctul de vedere al compozitorilor și al interpretului, ideea este perfect justificată, publicul actual nu mai este obișnuit (și antrenat) să asiste la un concert
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]