3,297 matches
-
din partea lui Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a fost promulgat Ritualul Penitenței (în latină, Ordo Paenitentiae), document în care Magisteriul Bisericii prezenta structura pe care confesorul și penitentul trebuie s-o respecte în celebrarea sacramentului reconcilierii. În esența sa, structura propusă reconfirmă ceea ce Biserica trăia de veacuri în practica sa penitențială. Însă, apar și unele aspecte particulare, adaptate cerințelor socio-culturale actuale, în mijlocul cărora penitentul își trăiește viața de credință. În principiu, Ritualul prezintă patru părți ale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
esența sa, structura propusă reconfirmă ceea ce Biserica trăia de veacuri în practica sa penitențială. Însă, apar și unele aspecte particulare, adaptate cerințelor socio-culturale actuale, în mijlocul cărora penitentul își trăiește viața de credință. În principiu, Ritualul prezintă patru părți ale sacramentul reconcilierii, dintre care trei aparțin penitentului, iar una confesorului: 1) căința sau „contritio cordis”: exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica Bisericii, adaptându-le modelului eclezial și pastoral actual. Se recunoaște parcurgerea unui proces dialogic în toate cele trei forme propuse
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
toate cele trei forme propuse, deși prima și a doua formă subliniază mai mult acest aspect, al dialogicității, pentru că este prezent în mod evident raportul personal și direct dintre confesor și penitent. Prin urmare, există: 1. Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
formă subliniază mai mult acest aspect, al dialogicității, pentru că este prezent în mod evident raportul personal și direct dintre confesor și penitent. Prin urmare, există: 1. Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această formă propune un ritual care se realizează în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
raportul personal și direct dintre confesor și penitent. Prin urmare, există: 1. Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această formă propune un ritual care se realizează în mod privat, doar între confesor și un singur penitent. Este cea mai răspândită formă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această formă propune un ritual care se realizează în mod privat, doar între confesor și un singur penitent. Este cea mai răspândită formă de celebrare din cele trei propuse. Dialogul poate fi dezvoltat și structurat în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atent la nevoile și la particularitățile penitenților, pentru a nu ofensa pe nimeni și nici pentru a da ocazie de interpretare eronată. Prin deschiderea, prin disponibilitatea și prin salutul său, confesorul împlinește un act de caritate pastorală, făcând ca sacramentul reconcilierii să nu fie celebrat de un simplu „funcționar”, ci de un adevărat slujitor plin de caritate. După ce dialogul a fost astfel deschis, prin atitudine și prin salut, confesorul face semnul crucii împreună cu penitentul, fapt ce amintește că acest moment nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
invitație pe care confesorul o face penitentului, „printr-o formulă scurtă”, de a avea încredere în Dumnezeu, pentru că sacramentul este, prin excelență, un moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția esențială necesară pentru ca reconcilierea sacramentală să fie celebrată. Penitentul nu se bazează pe rațiuni umane, pe faptul că preotul-confesor ar fi, sau nu, demn de celebrarea sacramentului datorită propriilor calități, ci pe credința în Dumnezeu, care îi inspiră convingerea că merită să se deschidă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu mesajul lui Dumnezeu, care i se adresează în mod personal, în acel moment și loc precis. El se așază în fața unei judecăți din partea lui Dumnezeu, pe care Dumnezeu o exprimă prin intermediul Bisericii, în speță, a confesorului care celebrează sacramentul reconcilierii. Textele propuse au un caracter particular, pentru că folosesc în general imagini biblice neotestamentare în legătură cu persoana sau cu învățătura lui Isus Cristos, care a pătimit și a înviat pentru ca toți creștinii să primească gratuit iertarea și viața nouă fără de păcat. Astfel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
propriu-zisă și nici ca o enunțare fidelă a propriilor păcate săvârșite, ci, mai mult, ca o căutare pe care o face împreună cu preotul-confesor în vederea identificării rădăcinii păcatelor sale și a comportamentelor greșite. b. Intervenția confesorului În practica actuală a sacramentului reconcilierii, există, din partea unora, dubii asupra faptului dacă confesorul trebuie sau nu să spună ceva penitentului în confesional. Un lucru însă este evident: în confesional, penitentul îl întâlnește pe Dumnezeu, al cărui atribut este, printre altele, dialogicitatea. Dumnezeu vrea să fie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din trăsăturile direcțiunii spirituale, însă nu se confundă cu aceasta. Prin acest îndemn, creștinul este ghidat de Duhul Sfânt, de Biserică și de confesor, în mod personalizat, spre a crește în credință și sfințenie, în colaborare cu harul sacramental al reconcilierii. Este important ca penitentul să poată stabili o legătură între sfatul pe care confesorul i-l dă și sacramentul reconcilierii. Există opinii care susțin faptul că intervenția confesorului trebuie să fie scurtă, pentru că puține cuvinte, dar ponderate și adaptate, sunt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Biserică și de confesor, în mod personalizat, spre a crește în credință și sfințenie, în colaborare cu harul sacramental al reconcilierii. Este important ca penitentul să poată stabili o legătură între sfatul pe care confesorul i-l dă și sacramentul reconcilierii. Există opinii care susțin faptul că intervenția confesorului trebuie să fie scurtă, pentru că puține cuvinte, dar ponderate și adaptate, sunt mai utile. Totuși, indiferent de durată, dialogul dintre confesor și penitent trebuie să urmărească realizarea unei adevărate mărturisiri. Aceasta are
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înseamnă această „condiție”. Este de recomandat ca explicația să fie scurtă și clară. Practic, în această situație, penitentul este dezlegat în măsura în care, în realitate, are dispoziția necesară. b. Confesorul și lipsa dispoziției penitentului Dacă penitentul nu îndeplinește condiția necesară celebrării sacramentului reconcilierii, iar confesorul a epuizat „metodele” prin care a încercat să îl ajute, înseamnă că nu poate primi dezlegarea. Însă confesorul trebuie să se asigure că penitentul este conștient de ceea ce presupune atât primirea, cât și refuzul dezlegării. Totuși, prezența acestei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci acela care știe ce și cum să facă să ajute penitentul să primească dezlegarea. Prin urmare, este datoria confesorului de a se strădui pentru a-l dispune pe penitent să primească iertarea în mod valid și rodnic în cadrul sacramentului reconcilierii. c. Confesorul și dispoziția corectă a penitentului Dacă penitentul îndeplinește condițiile dezlegării, atunci confesorul îi va acorda în mod corespunzător dezlegarea de păcate și darul iertării din partea lui Dumnezeu. Dezlegarea este însoțită de un gest pe care confesorul îl face
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sunt prezentate în cadrul aceleiași acțiuni, a iertării, așa cum le indică însuși Isus când se adresează apostolilor: „în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” (Mt 28,19). Prin aceasta se subliniază continuitatea care există între sacramentul botezului și sacramentului reconcilierii. Imaginile evocate în prima parte, prin expresiile „Dumnezeu, Părintele îndurărilor”, „moartea și învierea Fiului Său”, „a trimis pe Duhul Sfânt”, sunt imagini biblice, în timp ce expresia „prin intermediul Bisericii” accentuează dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii. Roadele pe care Dumnezeu i le dăruiește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care există între sacramentul botezului și sacramentului reconcilierii. Imaginile evocate în prima parte, prin expresiile „Dumnezeu, Părintele îndurărilor”, „moartea și învierea Fiului Său”, „a trimis pe Duhul Sfânt”, sunt imagini biblice, în timp ce expresia „prin intermediul Bisericii” accentuează dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii. Roadele pe care Dumnezeu i le dăruiește penitentului căit sunt: „iertare și pace”. Ele sunt înțelese în sensul lor biblic, reprezentând eliberarea de păcate, rezultat al mântuirii mesianice. 2) În a doua parte a formulei, confesorul pare că trece de la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cât și un „nou început spiritual, adică acela al convertirii și al efortului de conformare cu Cristos”. Prin această structură de celebrare propusă de Ritualul Penitenței, Biserica vrea să facă trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor, propunerea pocăinței, invitația la căință, formula dezlegării și formula trimiterii. Este evident că Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului”, fapt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor, propunerea pocăinței, invitația la căință, formula dezlegării și formula trimiterii. Este evident că Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului”, fapt ce promovează un adevărat proces dialogic, care se derulează pe tot parcursul celebrării sacramentului. Acesta are loc între confesor și penitent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cât și penitentul se vor angaja în procesualitatea dialogului, având conștiința că, de fapt, Dumnezeu este inițiatorul acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, se diferențiază de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, se diferențiază de cea precedentă prin unele aspecte particulare: a) numărul mai mare de penitenți care participă la această celebrare; b) modul comunitar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, se diferențiază de cea precedentă prin unele aspecte particulare: a) numărul mai mare de penitenți care participă la această celebrare; b) modul comunitar în care este celebrată prima parte a momentului, adică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatelor, când, din nou, dialogul este reluat în mod personalizat și privat, între un singur confesor și un singur penitent, urmărindu-se în acest caz aceeași structură a procesului dialogic ca cea prezentă în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Scopul principal al acestei Forme B este accentuarea conștiinței comunitare cu privire la faptul că atât starea de păcat cât și viața de sfințenie a unui singur credincios influențează într-un mod negativ, respectiv pozitiv, viața întregii comunități
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]