1,167 matches
-
întracolo. Am lăsat trăsura jos, pe malul Nemțișorului, și, pe cărarea de sub mesteceni, ne-am suit încet la deal. Amintirile istorice, deși banale, care se insinuează în suflet, foșnetul mărunt al frunzelor, etern în aceste locuri, predispun la tăcere și reculegere. Cărarea suie-n piept: Adela mi se atârnă de braț. Greutatea ei îmi făcea urcușul mai ușor. Dar zidurile înalte, pustii, către care urcam, ne apăsau cu severitatea lor tristă. Intimitatea dintre noi, aici, în singurătate și în infinit, mă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de a-mi Îmbogăți cultura personală...! De la spital, mortul nu se aduce În locuința rudelor, el fiind Înbălsămat și depus la capela cimitirului pentru o perioadă de două zile unde rudele și ce-i interesați pot păstra un moment de reculegere ori depune pe sicriu (Capacul coșiugului fiind fixat În șurupuri) o floare ori a pronunța o cugetare. Atât eu cât și prietenii mei nu ne-am mai ostenit să mergem la capelă ci, am fost orânduiți Împrejurul gropii, așteptând ca
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
zile, dați un telefon...!!” Tony Pavone văzu negru În fața ochilor În timp ce o ușoară amețeală Îi Întuneca gândirea, observând cu multă atenție, directorul nici măcar nu fuma. Toată alergătura, pledoria, mai ales banii cheltuiți urma să fie pierduți...! Stătu câteva momente În reculegere, hotărând să utilizeze tot arsenalul său humoristic adoptat la situația respectivă, potrivindu-și vocea. „Toavarășe Director, În mod sigur, n-ați Înțeles... Hârtia pe care v’am prezentat-o este o „Dispoziție de livrare”, deci...! Am venit să ridic marfa
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
jumătate din contravaloarea tablei la prețul pieții. După cum vezi, noi știm totul...! Doresc să fi-i sincer În declarație, după cum vezi ora e destul de Înaintată și noi nu avem timp de pierdut. Ai Înțeles...?” Tony Pavone păstră o clipă de reculegere. Cercetă figurile așa numitei comisii penale compusă din tineri ofițeri abea ieșiți de pe băncile școlii și care mai mult ca sigur nu Înțelegeau nimic ba mai mult unii se străduiau să-și pondereze căscatul de somn ori de plictiseală. Jumătate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
porțiilor de mâncare, care se petrecea jos. Felul de mâncare cel mai jinduit era o supă de fasole, un fel de fiertură searbădă care avea însă totdeauna la fundul gamelei câteva boabe de fasole, care se mâncau la sfârșit, cu reculegere, unul câte unul, mestecate îndelung. Marea artă, cu adevărat dibace, era cea a polonicarului, care știa să învârtă, la fiecare porție, polonicul în hârdău în așa fel, încât boabele erau puse în mișcare și se răspândeau în mod egal în
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
cârcel, un junghi amplu, ca un cuțit împlântat spre partea stângă a brațului. O doamnă de alături, care m-a privit o clipă, a avut impresia că am intrat brusc în meditație, ca cineva cuprins deodată de un acces de reculegere. Și m-am gândit chiar în acea clipă dacă nu cumva o durere ajunsă la paroxism n-are ceva extatic în ea. Și am mai făcut un pas, cu altă întrebare: chiar așa, cu junghiul acesta puternic și neîngăduitor, nu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
batjocoritor, de actor. Brando patronează această adunare și oficiază, cu gesturi de pontif, gesturi pe care adunarea le primește și cărora i se supune așa cum se supun credincioșii când preotul săvârșește liturghia în fața lor. Și, brusc, în această atmosferă de reculegere sacră, Brando își strâmbă fața într-un râs bufon și mâna i se întoarce cu un deget în sus - în gestul atât de cunoscut al celui pe care-l doare în fund de tot ce se petrece: este bătaia de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
chiar și aspectul cel mai sacru. Dar este asta o dovadă de libertate totală? Când mă întreb astfel, nu pun în cauză gestul lui Brando, dacă are sau nu dreptul să ia în bătaie de joc un moment de maximă reculegere - aici răspunsul meu este direct: din partea mea, are voie s-o facă! -, nu aici am eu ceva de reproșat; reproșul vine abia când mă întreb: pot să văd eu în gestul lui Brando expresia unei mari libertăți a spiritului? Și
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
cu pricina era un monument al naturii, semnalat lui Franz Joseph printr-o scrisoare a bunicului, pe care îl tutuia fiind „Amtskollegen“ (colegi de vechime). Înainte de a începe vânătoarea, împăratul a îngenuncheat la mormântul lui Ștefan cel Mare. Momentul de reculegere a fost imortalizat de pictorul Curții într-o schiță înfățișându-l pe Franz Joseph cu coatele pe lespede, sprijinindu-și capul între mâini. Într-o zi de început de iunie, clasa întâi primară a școlii de băieți din Ebensee organiză
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
volanul mașinii. M-a adus pînă la hotel. M-a rugat să nu-ți spun nimic, mai ales de brîndușe. Dar n-am putut. Vreau să mă cunoști bine... Odată cu ultimele vorbe, peste încăpere se instalează liniștea. O liniște de reculegere. Liliana și-a ridicat piciorul drept peste stîngul și descrie cu vîrful pantofului legănat ușor oscilații imaginare. Aș vrea să fiu pictor în clipa asta! se umple de zîmbet Mihai, privind-o lung, cu aviditate. Aș vrea să fiu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de odihnă. Și asta numiți dumneavoastră "mică modificare"?! se alarmează Mihai. Trebuie rearanjat tot materialul. Îmi pare rău, dar nu mă simt în stare acum. Cîteva clipe nu se mai aude nimic în telefon. Apoi, ca după un moment de reculegere, vocea stinsă a regizorului îngînă ceva, o încuviințare. Mihai se scuză că e singur acasă cu copiii și, oricum, n-ar putea merge la București. Chiar vrei să renunți? îl întreabă Petre cînd îl vede că stă abătut, cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
București. Am aflat că i-l recomandaseși tu cu cîteva zile înainte, cînd ai trecut pe la ea la spital. A fost șansa ei acest medic... Mult timp nici unul nu mai spune vreo vorbă, de parcă ar păstra un lung moment de reculegere. Și, ca la un semn, hotărăsc amîndoi să se ridice. La despărțire, pe peronul gării, își strîng mîinile cu căldură, continuînd să tacă. Ce mai știți de Liliana? întreabă Mihai pe un ton care pare să pună punct discuției. Bătrînul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ieși afară ca să ne odihnim puțin. Juan Lucas nu arăta mai bine ca o scîndură havaiană de surfing uitată Într-un patio Într-o zi ploioasă: vitraliile vechii biserici, lumina slabă care pătrundea prin ele, Întunericul atît de potrivit pentru reculegerea dintr-un templu, toate acestea Îl Împiedicau să pună În valoare nuanța fină care deosebea costumul lui de orice alt costum Închis; pielea lui bronzată Își pierdea culoarea și sănătatea, iar ochelarii de soare, care-i veneau atît de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
stărui, fiindcă se gîndea, acum cînd vedea din nou camerele servitorilor, se gîndea că nu era o idee rea să mute cusătoria În prima odaie, călcătoria rămîne liberă, e un loc ideal pentru ascensor... Intră să păstreze un moment de reculegere, dar ieși scîrbit văzînd că apărea Abraham scoțînd niște gemete Îngrozitoare și cădea În genunchi În fața mesei, ce femeie bună a fost!, ce femeie bună a fost!, iertați-mă, don Juan. Dar Juan Lucas nu mai era acolo. „Poor thing
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cinci zile de rugăciune și de meditație. Un check-up al sufletului pentru adolescenții aceia care se Îndreaptă agale spre vîrsta la care vor fi nevoiți să decidă ce vor face În viață. Nu ni se vorbise de check-up, ci de „reculegere“: erau preferate cuvintele care veneau din latină și care defineau viața spirituală. Aidoma unor șefi de antrepriză care-și organizează seminariile la țară, În hoteluri de lux cu piscină, călugării ne duceau Într-o abație pe care am cunoscut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
eu, unul, Înotam ca toporul la fund.) A sosit și ziua cînd trebuia să ne adunăm cu toții la gară, după-amiaza. La prînz, tata mi s-a părut mai Încordat ca de obicei. Era cumva emoționat că mă vede plecînd În reculegere? I-am povestit ce ni se spusese dimineața: În timpul Postului, pentru a ne pregăti să participăm la Învierea lui Hristos, trebuie mai Întîi să consimțim să murim Împreună cu el. Era un program care Îmi dădea o stare de exaltare. Aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și Încă Într-un mod și mai Îngrozitor. Ai să fii ispitit să te folosești cum nu trebuie de trupul tău. Ar trebui să-ți vorbesc mult despre acest lucru, dar rămîne pe altă dată. Hai, du-te repede, și reculegere plăcută!“. În tren, nu m-am mai gîndit la poveștile cu spermatozoizi și erecție, am Încercat să uit păcatul și am visat la domeniul fermecat pe care mă lăsase să-l Întrezăresc discursul tatei: dragostea unei femei, căsătoria, procreația și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
catolic. Un critic spusese că tatăl meu relua În epoca noastră mesajul lui Claudel! Niște călugări trapiști ne așteptau la gară și ne-au Îmbarcat În două camionete de care se serveau de obicei pentru a livra bere. Vedeam această reculegere ca pe o croazieră. Abația ne va fi pachebotul, iar noi vom avea chilii pe post de cabine. Ne-am Întîlnit În majoritatea timpului pe punte, adică În capela În care un cucernic călugăr s-a grăbit să ne facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
bată la ușă spunînd: „François, trebuie să dormi!“. Așezat În fața unei tăblii agățate de perete, care servea drept masă - chilia mea nu semăna cu cea pe care călugării o fotografiaseră pentru a atrage la ei clase Întregi de doritori de reculegere - mă gîndeam la ce-mi spusese tata Înainte de plecare. De ce alesese el tocmai ziua aceea pentru a rosti cuvinte atît de puțin curente În conversație, cum ar fi spermatozoizi și vagin? Nu cumva toți părinții primiseră aceeași scrisoare care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
tocmai ziua aceea pentru a rosti cuvinte atît de puțin curente În conversație, cum ar fi spermatozoizi și vagin? Nu cumva toți părinții primiseră aceeași scrisoare care le cerea să-și informeze fiii asupra realităților vieții Înainte de Începutul perioadei de reculegere? Și atunci tata se executase În ultimul moment, nevoind să nu-și țină cuvîntul. În chilia mea, l-am rugat pe Iisus să vegheze asupra lui și asupra mamei, asupra surorilor mele, asupra viitoarei mele soții, și să-mi ierte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
după părerea mea... Pentru a-mi arăta cu adevărat independența, nu mi-am pus pijamaua pe care mama mi-o călcase și, pentru prima oară În viață, la paisprezece ani și jumătate, am dormit gol pușcă. La sfîrșitul perioadei de reculegere, am fost primiți unul cîte unul de Părintele Buzelet. Voia să-l cunoască mai bine pe fiecare dintre noi, astfel că afișase la ieșirea din capelă o foaie de hîrtie liniată pe care se găseau Înșirate numele noastre și ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
sfîrșit năvală În viața mea. Nu chiar sub aspectul ăsta Îmi imaginam eu viitoarea-mi soție, dar nu eram un exclusivist. Și cînd mă gîndesc că fusesem pe punctul să cer un certificat medical ca să fiu scutit de perioada de reculegere! Preotul ăsta era cu adevărat genial: — Uită-te, Îmi spunea el. Uită-te bine. Vedeam, unul lîngă altul, chipul vesel al preotului iezuit și corpul cambrat al unei femei care nu lăsa să-i fie ignorat nici unul dintre farmece. — Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
găsise deja lipsit de apărare -, pe atît de repede avea să Înțeleagă, dacă ne apucam să vorbim de cărți, că În acest domeniu nu eram chiar un neavenit. Grăsanul ăsta vrea să știe ce citesc acum? Fie! Pentru perioada de reculegere, am ales o lucrare recentă, scrisă de un părinte iezuit care tocmai murise la New York, Părintele Pierre Teilhard de Chardin. Cartea se numește Fenomenul uman, coperta are culoarea albastru pal a cutiilor cu bomboane care sînt oferite la botez, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Gobi, a fost și un savant care a căutat amprentele digitale ale lui Dumnezeu pe scheletele unor australopiteci. La fiecare pagină, Își Încîntă cititorul prin cuvinte care Încep toate cu majuscule, Sensul Cosmic, Ultra-Umanul, Omega, Noosfera. De la Începutul perioadei de reculegere, citeam cu pasiune, sărind peste numeroasele pagini din care nu pricepeam nimic, lucrarea acelui iezuit căruia autoritățile religioase Îi interziseseră să-și publice cărțile În timpul vieții. I se mai interzisese, de asemenea, să accepte o catedră la Collège de France
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
memorială a lui Mozart. Fusese condus Într-un cimitir unde i fusse tradusese o inscripție săpată În mai multe limbi pe crucile Înjghebate din două bucăți de scîndură: „Mort de foame“. — Încerci cumva să ne conduci spre un minut de reculegere? a intervenit Zscharnack. O reculegere care ar veni În ajutorul rezistenței dumitale... Nu sîntem aici ca să-ți iei drept paravan toată mizeria lumii. Îmi vei face plăcerea să te urci Înapoi În mașina tatălui dumitale. — Pe drum, uneori Îi semnalam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]