2,014 matches
-
practicată în majoritatea țărilor vestice decât în aproximativ jumătate din cazurile de rezecție hepatică pentru CCI [34,2,71,87]. Shimada [5,78] nu acordă limfodisecției vreun beneficiu în supraviețuire, deoarece a observat în multe cazuri operate fără limfodisecție că recurențele ganglionare nu sunt hilare ci la distanță; în alt studiu [4,49] pe 68 de pacienți cu CCI MF, Shimada concluzionează că limfadenectomia de rutină nu a fost necesară în cazurile cu CCI MF în care metastazarea ganglionară nu este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
studii ce raportează rezultate ce dezamăgesc așteptările inițiale - similare dacă nu mai slabe decât cele pentru colangiocarcinoamele extrahepatice [33,35,44,45,63,83]. Ringe a publicat rezultatele a 10 cazuri - supraviețuire mediană de 4 luni și o rată a recurenței de 90% [33,36]. Alți autori au raportat rezultate ușor mai optimiste: Weimann - rate ale supraviețuirii la 1 și 3 ani de 21%, respectiv 4%; fără nici un supraviețuitor după 5 ani [33,37,60,70]; Robles - rate ale supraviețuirii la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
ale supraviețuirii la 3 și 5 ani de 65%, respectiv 42% [33,59]. Ca atare, mai puțin de 1% din transplantele hepatice din America de Nord și Europa sunt pentru colangiocarcinoame [7]. În majoritatea centrelor CCI reprezintă o contraindicație a transplantului hepatic. Recurența după transplant este frecventă, cu o rată de 55% [33,8] și apariție relativ precoce - circa 2/3 din recurențe apar în primii 2 ani postoperator; supraviețuirea mediană a pacienților cu recurență este de numai 6 luni [33,84]. Cea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
transplantele hepatice din America de Nord și Europa sunt pentru colangiocarcinoame [7]. În majoritatea centrelor CCI reprezintă o contraindicație a transplantului hepatic. Recurența după transplant este frecventă, cu o rată de 55% [33,8] și apariție relativ precoce - circa 2/3 din recurențe apar în primii 2 ani postoperator; supraviețuirea mediană a pacienților cu recurență este de numai 6 luni [33,84]. Cea mai comună localizare a recurenței este intraabdominală, în special în ficatul transplantat [33,52,84]. Au fost publicate și studii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
centrelor CCI reprezintă o contraindicație a transplantului hepatic. Recurența după transplant este frecventă, cu o rată de 55% [33,8] și apariție relativ precoce - circa 2/3 din recurențe apar în primii 2 ani postoperator; supraviețuirea mediană a pacienților cu recurență este de numai 6 luni [33,84]. Cea mai comună localizare a recurenței este intraabdominală, în special în ficatul transplantat [33,52,84]. Au fost publicate și studii care anunțau rezultate încurajatoare în cazurile de colangiocarcinoame descoperite incidental în ficații
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
cu o rată de 55% [33,8] și apariție relativ precoce - circa 2/3 din recurențe apar în primii 2 ani postoperator; supraviețuirea mediană a pacienților cu recurență este de numai 6 luni [33,84]. Cea mai comună localizare a recurenței este intraabdominală, în special în ficatul transplantat [33,52,84]. Au fost publicate și studii care anunțau rezultate încurajatoare în cazurile de colangiocarcinoame descoperite incidental în ficații explantați pentru colangită sclerozantă primitivă. Acestea sugerează avantajul stadiului precoce, nedecelabil clinic [7
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
Hamar-toamele mari sau cele localizate endobronșic pot impune (prin localizare și prin distrucțiile parenchimatoase distale) segmentectomia, lobectomia sau bilobectomia: după cum am amintit, este recomandată evitarea pneumonectomiei. Rezecția prin chirurgie toracoscopică sau chirurgie toracică video-asistată (CTVA) este recomandată ori de câte ori este posibil. Recurența hamartoamelor după excizie nu a fost raportată; foarte rar un al doilea hamartom poate fi diagnosticat [151]. Triada Carney [19] reprezintă un sindrom produs prin asocierea hamartomului pulmonar cu leiomiosarcomul epitelioid gastric și cu un paragangliom extraadrenal funcțional. Deoarece această
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
predominant în lobii inferiori, fiind asimptomatică sau însoțită de febră, tuse, dureri toracice sau dispnee [152]. Pentru formele parenchimatoase se recomandă excizia chirurgicală prin rezecție pulmonară atipică (prin abord clasic sau miniinvaziv), cu mențiunea că în cazul rezecției incomplete apare recurența tumorală locală. Gal și colaboratorii descriu extensia tumorală în mediastin, recurența și invazia vasculară la forme intermediare de tumori între pseudotumora inflamatorie și histiocitomul fibros malign [52]. În cazul leziunilor endobronșice se practică rezecții în funcșie de topografia tumorii - lobectomii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
dureri toracice sau dispnee [152]. Pentru formele parenchimatoase se recomandă excizia chirurgicală prin rezecție pulmonară atipică (prin abord clasic sau miniinvaziv), cu mențiunea că în cazul rezecției incomplete apare recurența tumorală locală. Gal și colaboratorii descriu extensia tumorală în mediastin, recurența și invazia vasculară la forme intermediare de tumori între pseudotumora inflamatorie și histiocitomul fibros malign [52]. În cazul leziunilor endobronșice se practică rezecții în funcșie de topografia tumorii - lobectomii și/sau procedee bronhoplastice sau bronhoanastomoze - deoarece aceste tumori prezintă potențial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
148]); sunt descrise și leziuni multiple. Jumătate din pacienți sunt asimptomatici [109, 136]. Tratamentul constă în rezecția tumorii: endobronșic cu Nd:YAG-laser [39] sau prin intervenție chirurgicală (pe care o recomandăm), împreună cu țesutul pulmonar afectat supurativ. Rareori tumora poate prezenta recurență [172]. Adenomul glandular mucos Sinonim: adenomul chistic bronșic. Este o tumoră benignă rară derivată din glandele bronșice. Este alcătuită din glande chistice și câteva glande bronșice normale seromucoase. Apare la adulți cu vârsta medie de 52 de ani și se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
carcinoidul oncocitic se realizează prin microscopie electronică și teste de imunohistochimie. Pacienții cu oncocitom pulmonar sunt în majoritate bărbați adulți. Tumora poate fi endobronșică sau intraparenchimatoasă, având aspect macroscopic gălbui sau maro-roșcat [29]. Tratamentul este chirurgical; nu s-au raportat recurențe după rezecție [21, 28, 44, 165]. A fost publicat un singur caz de oncocitom bronșic cu metastaze microscopice într-un ganglion limfatic peribronșic [128]. Tumora mixtă de tip glandă salivară Sinonim: adenomul pleomorf. Este o tumoră bifazică deoarece conține elemente
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
analize retrospective, efectuată pe un lot de 174 de pacienți chinezi, cu Ag HBs pozitiv, care au beneficiat de tratament chirurgical cu intenție curativă, stadializarea CLIP a fost confirmată ca fiind un instrument de predicție viabil pentru stabilirea riscului de recurență [20]. Limitele acestui sistem sunt date de:includerea in stadiul 0 a unei tumori uninodulare cu limita superioara foarte mare (până la 50% din ficat);lipsa unei corelații bune dintre diversele stagii CLIP și curbele de supraviețuire;indicațiile terapeutice oferite sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92138_a_92633]
-
și Ag HBe pozitiv recidiva tumorală este mai frecventă și supraviețuirea după hepatectomie mai mică față cei cu Ag HBe negativ [3]. O încărcătură virală mai ridicată (viremie VHB > 106 copii/ml) se asociază cu un risc mai mare de recurență postoperatorie tardivă [4]. Diferențele s-ar datora creșterii la pacienții cu replicare virală activă a sensibilității la acțiunea diverșilor carcinogeni [5]. La bolnavii cu hepatopatie cu VHB se întâlnesc frecvent tumori de mari dimensiuni ce prezintă invazie vasculară. Unele studii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
Forkhead box M1) se asociază cu o evoluție nefavorabilă în timp ce expresia genei AKR1B10 ( aldo-keto reductază) este întâlnită în cazul tumorilor mai puțin agresive [14,15]. La pacienții cu hepatopatie VHB concomitentă prezența CD 24 se asociază cu risc crescut de recurență tumorală precoce [16]. Supraexpresia AURKB-Sv2 (aurora B kinaza) se asociază cu recurențe agresive [17]. Markeri tisulari propuși dar care necesită confirmare prin studii suplimentare sunt EpCAM, subclasele de proliferare G3, miR-26a, SP1 și PPARs (peroxisome proliferator-activated receptor). Între evaluările imagistice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
AKR1B10 ( aldo-keto reductază) este întâlnită în cazul tumorilor mai puțin agresive [14,15]. La pacienții cu hepatopatie VHB concomitentă prezența CD 24 se asociază cu risc crescut de recurență tumorală precoce [16]. Supraexpresia AURKB-Sv2 (aurora B kinaza) se asociază cu recurențe agresive [17]. Markeri tisulari propuși dar care necesită confirmare prin studii suplimentare sunt EpCAM, subclasele de proliferare G3, miR-26a, SP1 și PPARs (peroxisome proliferator-activated receptor). Între evaluările imagistice preoperatorii, tomografia computerizată cu emisie de pozitroni (PET) este utilă în stabilirea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
postoperatorii. Absența hipertensiunii portale semnificative clinic (gradientul presional venos hepatic < 10 mm Hg sau prezența varicelor esofagiene), a trombocitopeniei și un nivel normal al bilirubinemiei pot prezice evoluția favorabilă postoperatorie [35]. Eșecul rezecțiilor hepatice se datorează cel mai frecvent dezvoltării recurențelor. Recurențele precoce sunt cel mai frecvent asociate cu boala diseminată prezentă preoperator încât riscul poate fi prezis prin diagnosticarea la examenul anatomopatologic a invaziei vasculare microscopice și a prezenței nodulilor sateliți [36]. Localizarea recurențelor tumorale postoperatorii are valoare prognostică, cele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
Absența hipertensiunii portale semnificative clinic (gradientul presional venos hepatic < 10 mm Hg sau prezența varicelor esofagiene), a trombocitopeniei și un nivel normal al bilirubinemiei pot prezice evoluția favorabilă postoperatorie [35]. Eșecul rezecțiilor hepatice se datorează cel mai frecvent dezvoltării recurențelor. Recurențele precoce sunt cel mai frecvent asociate cu boala diseminată prezentă preoperator încât riscul poate fi prezis prin diagnosticarea la examenul anatomopatologic a invaziei vasculare microscopice și a prezenței nodulilor sateliți [36]. Localizarea recurențelor tumorale postoperatorii are valoare prognostică, cele extrahepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
se datorează cel mai frecvent dezvoltării recurențelor. Recurențele precoce sunt cel mai frecvent asociate cu boala diseminată prezentă preoperator încât riscul poate fi prezis prin diagnosticarea la examenul anatomopatologic a invaziei vasculare microscopice și a prezenței nodulilor sateliți [36]. Localizarea recurențelor tumorale postoperatorii are valoare prognostică, cele extrahepatice asociindu-se cu o evoluție nefavorabilă [37]. La pacienții cu rezecții curative, stadializarea TNM evaluează cel mai bine prognosticul. După rezecții curative supraviețuirea la 5 ani depinde de prezența și gradul invaziei vasculare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
nu influențează major prognosticul în aceste cazuri. Dimensiunea tumorii, nivelul AFP și evidențierea creșterii tumorale sunt parametri ce pot prezice progresia bolii la pacienții aflați pe lista de așteptare pentru transplant. Examenul anatomopatologic al piesei poate estima suplimentar riscul de recurență. Stratificarea pacienților înaintea transplantului hepatic după criteriile Milano (tumoră unică ≤ 5 cm sau 3 noduli ≤ 3 cm ce nu se pretează la rezecție) a permis scăderea mortalității postoperatorii la 5 ani sub 30% [44]. Modelele prognostice actuale la pacienții cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
mulți ani după puncție și chiar după efectuarea transplantului hepatic. Riscul de însămânțare poate fi scăzut la 0% prin utilizarea tehnicii coaxiale [34]. Tratamentul însămânțării tumorale, mai ales a celei parietale, este chirurgical, postoperator majoritatea pacienților având o supraviețuire fără recurențe. Producerea însămânțării tumorale nu modifică supraviețuirea globală a pacienților, aceasta fiind dată de progresia tumorii primare sau a cirozei [35]. A fost demonstrat faptul că atât puncția biopsie a CHC-ului cât și rezecția hepatică se asociază cu apariția celulelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
unei biopsii hepatice pre transplant se referă la importanța aprecierii gradului de diferențiere tumorală și de invazie vasculară. Există dovezi clare că diferențierea tumorală a CHC are un efect evident asupra supraviețuirii, atât după rezecție cât și după transplant. Riscul recurențelor este mai mare la pacienții cu CHC slab sau moderat diferențiat față de cei cu tumori bine diferențiate [14,41]. Acest fapt este valabil și pentru pacienții cu tumori în afara criteriilor Milano, dar respectând regula up-to-seven, cei cu CHC bine diferențiat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
CEUS poate fi utilizată în cadrul protocoalelor de monitorizare postterapie. Pe de altă parte, poate avea un rol important în monitorizarea nodulilor displazici pentru surprinderea momentului în care nodulul devine hipercaptant arterial și astfel poate beneficia de terapie loco-regională. Pentru detectarea recurențelor se recomandă monitorizare imagistică la fiecare 3 luni în primul an apoi la 6 luni în al doilea an, apoi reintrarea în programul de supraveghere ecografică la fiecare 6 luni în cazul tuturor terapiilor (locale, locoregionale, sistemice sau al rezecției
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
sporirea riscului de complicații acute și cronice. Astfel, procentul raportat pentru TVP fatale la 30 de zile este extrem de variabil între studii, de la 1% la 33%, riscul fiind determinat de embolia pulmonară acută (2,8), iar 30% dintre supraviețuitori prezintă recurențe. Riscul de recurență crește cu aproximativ 15-20% cu fiecare decadă de vârstă și este influențat de asocierea neoplaziilor, obezității, afecțiunilor cardiovasculare, trombofiliei (5). Deși se afirmă valoarea predictivă pentru riscul de recurență a D-dimerilor, datele nu pot fi extrapolate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
complicații acute și cronice. Astfel, procentul raportat pentru TVP fatale la 30 de zile este extrem de variabil între studii, de la 1% la 33%, riscul fiind determinat de embolia pulmonară acută (2,8), iar 30% dintre supraviețuitori prezintă recurențe. Riscul de recurență crește cu aproximativ 15-20% cu fiecare decadă de vârstă și este influențat de asocierea neoplaziilor, obezității, afecțiunilor cardiovasculare, trombofiliei (5). Deși se afirmă valoarea predictivă pentru riscul de recurență a D-dimerilor, datele nu pot fi extrapolate la vârstnici în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
acută (2,8), iar 30% dintre supraviețuitori prezintă recurențe. Riscul de recurență crește cu aproximativ 15-20% cu fiecare decadă de vârstă și este influențat de asocierea neoplaziilor, obezității, afecțiunilor cardiovasculare, trombofiliei (5). Deși se afirmă valoarea predictivă pentru riscul de recurență a D-dimerilor, datele nu pot fi extrapolate la vârstnici în absența istoricului de tromboembolism pulmonar venos deoa rece aceștia au niveluri bazale mai mari (12,13). Un procent impresionant de pacienți cu TVP (30-50%) dezvoltă în următorii 10 ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]