4,978 matches
-
vizează anularea deciziei în litigiu; în al cincilea rând, pe refuzul Tribunalului de a analiza motivul întemeiat pe forța majoră și, în al șaselea și ultimul rând, pe refuzul Tribunalului de a asigura respectarea principiului bunei administrări. Prin intermediul primului motiv, recurentul a susținut că decizia Tribunalului de a se pronunța asupra recursului prin ordonanță, în temeiul articolului 111 din Regulamentul de procedură al acestuia din urmă, l-a privat de posibilitatea de a răspunde la argumentele Parlamentului European și de a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
se pronunța asupra recursului prin ordonanță, în temeiul articolului 111 din Regulamentul de procedură al acestuia din urmă, l-a privat de posibilitatea de a răspunde la argumentele Parlamentului European și de a fi ascultat. În plus, prin necomunicarea către recurent a unei astfel de decizii, anterior soluționării cauzei prin ordonanță, Tribunal l-ar fi privat de posibilitatea de a contesta această decizie. Astfel, Tribunal ar fi încălcat dreptul la apărare, principiul contradictorialității și dreptul la un proces echitabil. În aprecierea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și efectivă, din moment ce această dispoziție nu este aplicabilă decât în privința cauzelor în care Tribunalul este în mod vădit necompetent pentru a judeca acțiunea sau atunci când aceasta este în mod vădit inadmisibilă sau în mod vădit nefondată. În consecință, dacă un recurent consideră că Tribunalul nu a aplicat corect articolul 111, trebuie să conteste aprecierea de către Tribunalul de Primă Instanță a condițiilor de care depinde aplicarea acestei dispoziții 429. Or, în cauză, este suficient să se constate că recurentul se limitează să
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
consecință, dacă un recurent consideră că Tribunalul nu a aplicat corect articolul 111, trebuie să conteste aprecierea de către Tribunalul de Primă Instanță a condițiilor de care depinde aplicarea acestei dispoziții 429. Or, în cauză, este suficient să se constate că recurentul se limitează să critice faptul că Tribunalul a recurs la ordonanța motivată, fără a aminti în niciun fel condițiile de aplicare a articolului 111 menționat și fără a contesta interpretarea dată de Tribunal acestui articol în ordonanța atacată. În aceste
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
că Tribunalul a recurs la ordonanța motivată, fără a aminti în niciun fel condițiile de aplicare a articolului 111 menționat și fără a contesta interpretarea dată de Tribunal acestui articol în ordonanța atacată. În aceste condiții, primul motiv invocat de recurent în susținerea acțiunii sale trebuie respins ca nefondat. Cu privire la al doilea motiv, recurentul a invocat încălcarea dreptului său la o instanță imparțială, astfel cum este consacrat la articolul 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
condițiile de aplicare a articolului 111 menționat și fără a contesta interpretarea dată de Tribunal acestui articol în ordonanța atacată. În aceste condiții, primul motiv invocat de recurent în susținerea acțiunii sale trebuie respins ca nefondat. Cu privire la al doilea motiv, recurentul a invocat încălcarea dreptului său la o instanță imparțială, astfel cum este consacrat la articolul 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, și la articolul 47 din Carta
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
nu poată, inclusiv atunci când este vorba despre același grad de jurisdicție, să judece o cauză care se întemeiază pe fapte identice sau suficient de conexe celor unei cauze asupra căreia s-a pronunțat deja. Parlamentul European replică faptul că teza recurentului este lipsită de orice temei juridic și nu este susținută în niciun fel de jurisprudența comunitară. Pe de altă parte, acesta subliniază că speța în care s-a pronunțat ordonanța atacată se referă, în esență la problema dacă Parlamentul European
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sau să aibă prejudecăți, imparțialitatea personală fiind prezumată până la proba contrară. În al doilea rând, instanța trebuie să fie în mod obiectiv imparțială, și anume trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude în această privință orice bănuială legitimă 434. Recurentul nu a invocat niciun element obiectiv de natură să dea naștere unei incertitudini în ceea ce privește imparțialitatea Tribunalului. În această privință, recurentul se limitează astfel să invoce prezența acelorași judecători în cele două complete de judecată în discuție, și anume o împrejurare
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mod obiectiv imparțială, și anume trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude în această privință orice bănuială legitimă 434. Recurentul nu a invocat niciun element obiectiv de natură să dea naștere unei incertitudini în ceea ce privește imparțialitatea Tribunalului. În această privință, recurentul se limitează astfel să invoce prezența acelorași judecători în cele două complete de judecată în discuție, și anume o împrejurare care nu este, ca atare, incompatibilă cu cerințele dreptului la un proces echitabil. În consecință, al doilea motiv a fost
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cerințele dreptului la un proces echitabil. În consecință, al doilea motiv a fost respins ca nefondat. Cu privire la al treilea și la al patrulea motiv. Prin intermediul celui de al treilea și al celui de la patrulea motiv, care au fost analizate împreună, recurentul a criticat, în esență, Tribunalul pentru că a considerat în mod greșit că argumentele sale invocate în primă instanță și prin care contesta legalitatea deciziei în litigiu erau vădit inadmisibile în măsura în care încălcau autoritatea de lucru judecat care rezultă din Hotărârea Gorostiaga
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
iar neregularitățile procedurii care a condus la adoptarea acesteia nu ar fi putut să fie îndreptate. În aceste condiții, decizia în litigiu ar constitui o decizie nouă și distinctă de cea din 24 februarie 2004, astfel încât toate motivele invocate de recurent împotriva deciziei în litigiu ar fi trebuit să fie analizate de Tribunal. Parlamentul European a respins aceste afirmații amintind în principal că, în Hotărârea Gorostiaga, Tribunalul s-a pronunțat în sensul că Parlamentul European stabilise în mod corect că anumite
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
să fie analizate de Tribunal. Parlamentul European a respins aceste afirmații amintind în principal că, în Hotărârea Gorostiaga, Tribunalul s-a pronunțat în sensul că Parlamentul European stabilise în mod corect că anumite indemnizații parlamentare fuseseră plătite în mod nejustificat recurentului. În consecință, neregularitățile procedurii care a condus la adoptarea Deciziei din 24 februarie 2004 ar fi putut să fie în mod valid îndreptate. Mai întâi, s-a arătat că Decizia din 24 februarie 2004 cuprindea, în esență, două aspecte, și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
să fie în mod valid îndreptate. Mai întâi, s-a arătat că Decizia din 24 februarie 2004 cuprindea, în esență, două aspecte, și anume, pe de o parte, constatarea potrivit căreia sumele menționate în aceasta fuseseră plătite în mod nejustificat recurentului și trebuiau recuperate și, pe de altă parte, decizia de a efectua această recuperare, în măsura posibilului, prin compensarea cu indemnizațiile care trebuiau încă plătite acestuia din urmă. Așadar, Tribunalul a anulat Decizia din 24 februarie 2004 doar în măsura în care prin
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
decizia de a efectua această recuperare, în măsura posibilului, prin compensarea cu indemnizațiile care trebuiau încă plătite acestuia din urmă. Așadar, Tribunalul a anulat Decizia din 24 februarie 2004 doar în măsura în care prin aceasta se dispunea că recuperarea sumelor datorate de recurent trebuia efectuată prin compensare, respingând astfel celelalte capete de cerere. În consecință, în mod contrar susținerilor recurentului, o astfel de anulare în parte a Deciziei din 24 februarie 2004 nu îl împiedica pe secretarul general să reia procedura de recuperare
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
acestuia din urmă. Așadar, Tribunalul a anulat Decizia din 24 februarie 2004 doar în măsura în care prin aceasta se dispunea că recuperarea sumelor datorate de recurent trebuia efectuată prin compensare, respingând astfel celelalte capete de cerere. În consecință, în mod contrar susținerilor recurentului, o astfel de anulare în parte a Deciziei din 24 februarie 2004 nu îl împiedica pe secretarul general să reia procedura de recuperare a sumelor datorate după ce ar fi fost împuternicit în mod corespunzător de Birou, conform articolului 27 alineatul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
nu a făcut obiectul unui recurs la Curte și că, în consecință, dispozitivul, precum și motivele care constituie temeiul necesar al acestuia au dobândit un caracter definitiv 436. În consecință, problema privind caracterul nedatorat al sumelor care trebuie recuperate și obligația recurentului de a le rambursa nu putea fi din nou supusă examinării Tribunalului și nu putea fi analizată de acesta fără a încălca autoritatea de lucru judecat aferentă Hotărârii Gorostiaga. Prin intermediul celui de al șaselea motiv, europarlamentarul a susținut că Tribunalul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
pregătitor, și nu de act normativ, a Codului de bună conduită. În aprecierea Curții s-a subliniat că acest motiv de atac al hotărârii Tribunalului rezultă dintr-o interpretare greșită a ordonanței atacate. Astfel, în primă instanță, motivul invocat de recurent se întemeia exclusiv pe o încălcare a articolului 20 din Codul de bună conduită, potrivit căruia instituția, pe de o parte, se asigură că deciziile care afectează drepturile sau interesele cetățenilor se notifică în scris persoanelor interesate de îndată ce decizia în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
drepturile sau interesele cetățenilor se notifică în scris persoanelor interesate de îndată ce decizia în discuție a fost adoptată și, pe de altă parte, se abține să comunice această decizie altor surse, atât timp cât persoanele interesate nu au fost informate. Or, contrar susținerilor recurentului, Tribunalul nu a omis să analizeze dacă lipsa comunicării Deciziei Biroului din 1 februarie 2006 produsese o încălcare a drepturilor persoanei interesate. Astfel, la punctul 72 din ordonanța atacată, Tribunalul, chiar înainte de a se pronunța asupra naturii Codului de bună
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
2006 produsese o încălcare a drepturilor persoanei interesate. Astfel, la punctul 72 din ordonanța atacată, Tribunalul, chiar înainte de a se pronunța asupra naturii Codului de bună conduită, a arătat că decizia menționată nu constituia decizia finală care îl prejudicia pe recurent și că lipsa de comunicare a acesteia nu putea, așadar, să aducă atingere drepturilor acestuia din urmă, apreciere care nu este, de altfel, contestată în cadrul prezentului recurs. Întrucât niciunul dintre motivele invocate de către europarlamentar în susținerea recursului său nu a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
al experienței colective (Hofstede, Hofstede 2005: 7). Orice organizație trebuie să ia în considerație cinci elemente ale culturii organizaționale: povestirile (despre reușite și eșecuri referitoare la crearea întreprinderilor), miturile (construite pe credințe cu o bază non-rațională), riturile (activități standardizate și recurente), ritualurile (acțiuni de glorificare a reușitelor), eroii (persoane vii sau decedate, reale sau imaginare, care servesc ca model) și simbolurile (obiecte, acțiuni sau evenimente cu o semnificație culturală). În opinia autorilor teoriei excelentei în relații publice, termenul "imagine" trimite la
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
relevabil în fiecare poem eminescian, indiferent de "forma" lui particulară, astfel încât "acordul dintre personalitate, experiența adânc trăită și forma internă" lămurește și "stăruința de a plăsmui", propensiunea creatoare. Căutând, deci, "forma internă" a liricii eminesciene, criticul identifică o "structură dramatică" recurentă (mai precis: balada), "cerută de chiar personalitatea lui", așadar o "formă" ce are la bază o experiență psiho-erotică sui generis (în cazul lui Lovinescu avem de-a face tot cu o structură dramatică "romanul-melodramă" impusă în mod involuntar de personalitatea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
modestie îi cere regizorului Nicolas Bataille să-i șteargă numele de pe afiș. Moment neinspirat, deoarece succesul piesei îl va determina pe Bataille să nege regia colectivă. Monica Lovinescu îi oferă materialul pentru piesa Omul cu valize, povestindu-i un coșmar recurent: fără să știe cum, ajunge într-o gară din România unde este imediat arestată. Spectacolele lui Ionescu au dublu rol: exprimă starea de fapt a exilaților și mijlocesc întâlnirile dintre aceștia. Eugen Ionescu evită, la început, să-și afișeze apartenența
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să drămuiesc epitetele, astfel aș risca o cronică doar de semne de exclamație. Să le drămuiesc și să explic impresia de stare de excepție pe care atât de rar am întâlnit-o"313. Termenii cu care operează în interiorul cronicii sunt recurenți: tehnici întrebuințate, personaje, strategii narative, procedee, ton, cititor, detaliu, atmosferă, discurs, personaje, autenticitatea, facilitatea lecturii, inedit. Fiecare este explicat și, mai ales, exemplificat cu citate din text. Vorbește, de exemplu, despre împletirea sigură și justificată a dialogului cu monologul, moduri
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
În era profeților până și țărâna este disciplinată. Conținuturile semantice ale cuvintelor nu reies simultan cu lectura, deoarece ele nu pot fi separate de plurivalența configurației sensurilor. Romanul, deși ambiguu și aparent neîncheiat, conține înăuntrul său un înțeles descifrabil. Structurile recurente, alături de cele sporadice, configurează imagistica textului, generată de atracția autoarei pentru suprarealism. În romanul Cuvântul din cuvinte, credibilitatea personajului, obscuritatea sau claritatea evenimentelor, distanța dintre autor și personaje, sunt toate create de autoarea care și-a propus de la început un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cel nou: să fie lipsit de amintirea teiului și a mirosului său din zori, de grădini, bombardament, război, de morții ce se țin scai, de visele în care nu poate vedea marea, de fiecare noapte în care dă bacalaureatul (coșmar recurent amintit de Monica Lovinescu în memorii). Condițiile pentru obținerea unui nou cap sunt numeroase și nu corespund în totalitate, dar respingerea cererii survine în urma constatării că, deși are studii superioare, nu deține nicio profesie, iar toate capetele lor sunt garantate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]