16,853 matches
-
O făcea și Vittorini, când conducea populara colecție "Gettoni" de la editura Einaudi și se trezea destul de des cu necunoscuți care veneau și-i puneau pe masă volume de 1000 de pagini iar el le reducea la 200. In fond, munca redactorului constă și în această triere. Din fericire, având un public fidel, eu discut cu editorul de pe o poziție de forță. Când un scriitor are deja un public al său, când are o structură narativă proprie, când are o anumită imagine
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
a respectat-o. După absolvirea Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, în 1970, Adriana Bittel a îndeplinit mulți ani la rând atribuția de corectoare la România literară, găsind un refugiu în această îndeletnicire. Din 1990 este redactor la aceeași revistă, ocupându-se de paginile de literatură străină, care, datorită ei, se remarcă prin profesionalitate și bun-gust. Căsătorită cu poetul și publicistul Toma Roman și mamă a lui Toma Roman jr., el însuși un ziarist apreciat încă din
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
ediției, să poarte numele de Opere, sub acest titlu generic urmînd să fie publicate și celelalte compartimente ale creației sale (teatrul, eseistica, tălmăcirile și corespondența). Și să nu uit încă un fapt. Prima ediție inaugurată, la Editura Eminescu, avea ca redactor pe d-na Doina Uricariu. Acum reluarea ei se produce la editura aceleiași stimate doamne, Du Style. Voi reveni mai tîrziu la comentarea ediției acum reluate cu titlul decis Opere anunțat din capul locului. Deocamdată, aș vrea să notez că
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
revista scoasă în exil de Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței între 1951 și 1960. Din cele 13 numere care s-au urmat la intervale neregulate, primul volum de la Jurnalul literar le cuprinde pe primele 4, toate din 1951. Cei doi redactori își amintec, pe rînd, cum s-au zbătut să tipărească revista. Textele-prefață au mai fost publicate în revista Jurnalul literar în 1998 și respectiv 2000. Caete de dor (așa se scria cuvîntul mai demult: Caete) nu e cea dintîi revistă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
în românește. De la Caete de dor încoace, Virgil Ierunca a semnat cu pseudonimul care l-a făcut celebru. Revista a beneficiat de aportul redacțional al lui C. Amăriuței, cel puțin pentru primele numere. Din 1954, Ierunca i-a fost unic redactor. Înainte de a o descrie sumar, Cronicarul ține să amintească și de publicațiile din exil care i-au succedat sau pe care le-a avut contemporane. E vorba de Cuvîntul în exil a lui G. Racoveanu, de Destin de la Madrid a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
de suferința lor sau, cu o expresie care circulă la Paris, de un "anticomunism visceral". Dar, probabil, că întrebarea bate undeva în niște locuri mai ascunse și ea mi-a mai fost pusă, chiar dacă nu așa direct. Prietena mea și redactor a două dintre cărțile mele, Gabriela Omăt, mi-a spus că în cărțile mele este un fel de nevoie ascunsă de ispășire. Și Ruxandra Cesereanu, nici ea victimă directă a comunismului și totuși autoare a unei teze de doctorat pe
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
generoase de la început. Ion C. Brătianu, mai ales în lunga sa guvernare de 12 ani (1876-1888) a devenit pragmatic și a practicat compromisul (dar a făurit România modernă!) intrînd în ireconciliabil conflict cu Rosetti mai ales în contenciosul legii electorale, redactorul Românului cerînd, cu dreptate, Colegiul Unic, șeful guvernului abia acceptînd trecerea de la patru la trei colegii, deși astfel păstra întreagă cangrena sistemului nostru electiv redus la cîteva zeci de mii de alegători, țăranii (90% din populație) fiind cu toți excluși
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
este 2000. Primul volum a fost elaborat la Iași, de lexicografi de la Institutul de Filologie Română "Alexandu Philippide", iar cel de-al doilea la București, la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan". În Cuvîntul înainte la acest ultim tom, semnat de redactorii responsabili - Marius Sala și G. Mihăilă -, este rezumată istoria complicată a dicționarului: de la fișele lui Al. Philippide, de la rolul de coordonator al lui Pușcariu și apariția în fascicule între 1907 și 1949, pînă la reluarea (în "serie nouă") sub conducerea
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
Cronicar Stînga nu trage niciodată pe dreapta Numărul 3-4 pe 2000 al revistei A treia Europă, editat (la Polirom) de Fundația cu același nume și de revista Orizont, este consacrat Poloniei. Sau, mai bine, cu expresia lui Marius Lazurca, redactorul responsabil, "ideii de polonitate". E, după spusele aceluiași, doar un început. Vor urma, așadar, și alte țări central-europene. Numărul colaboratorilor, din Polonia și din România, dar nu numai, este impresionant. Editorii au profitat de programe și de contacte personale pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
pitit" de ochii autorităților, ca și Ștefan Popa (alias Șt. Aug. Doinaș), în funcții fără importanță. Cînd l-am cunoscut, prin G. Ivașcu, fostul lui colaborator iar acum protector, prin anii '60, n-am făcut imediat legătura de nume cu redactorul șef (între 1939 și 1944) al cotidianului Timpul, de sub direcția lui Grigore Gafencu, a cărui colecție o răsfoisem în căutarea debutului lui Marin Preda. Mi-am dat seama mai tîrziu că sexagenarul afabil, spiritual, bine clădit, chiar voluminos, cu sprîncene
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
profesorului Dan Setlacec, cu ochi rotunzi, proeminenți și foarte vii, era unul și același cu faimosul gazetar și, în anii războiului, șef al cenzurii antonesciene. Mircea Grigorescu era o legendă printre tipografii bătrîni de la Casa Scînteii, ca și printre puținii redactori antebelici care supraviețuiseră deceniului și jumătate de comunism. Am lucrat eu însumi cu el, între 1971 și 1974, cît am fost redactor șef adjunct al României literare. De nu greșesc, G. Ivașcu ne-a adus cam o dată pe amîndoi, cînd
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
al cenzurii antonesciene. Mircea Grigorescu era o legendă printre tipografii bătrîni de la Casa Scînteii, ca și printre puținii redactori antebelici care supraviețuiseră deceniului și jumătate de comunism. Am lucrat eu însumi cu el, între 1971 și 1974, cît am fost redactor șef adjunct al României literare. De nu greșesc, G. Ivașcu ne-a adus cam o dată pe amîndoi, cînd a preluat revista Uniunii Scriitorilor, după scoaterea lui de la Contemporanul. Primul lucru care îmi vine în minte, gîndindu-mă la Mircea Grigorescu, este
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
ceea ce Cronicarul remarcase ceva mai devreme, anume că după venirea la putere a PDSR în mass-media de la noi se produc replieri din ce în ce mai suspecte. Dar iată ce scrie Cornel Nistorescu: "Vineri, la o întîlnire a președintelui Ion Iliescu cu directorii și redactorii șefi din mass-media, Sorin Roșca Stănescu îi explica actualului președinte de ce ziarul său a schimbat direcția. Făcea trimitere la voința electoratului, ca și cum procentele obținute în alegeri ar fi suficiente pentru ca adevărurile enunțate de Ziua să se modifice peste noapte (adică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
membră a grupării din jurul lui Partisan Review, a inițiat și supravegheat publicarea unei noi colecții de eseuri ale autorului, reunite sub titlul The Moral Obligation to Be Intelligent (rom. Obligația morală de a fi inteligent) și editate de Leon Wieseltier, redactorul șef al revistei The New Republic. Wieseltier însuși e un personaj fascinant, cum cititorul român a avut prilejul să descopere citind volumul despre identitate pe care l-a tradus Mircea Mihăieș în urmă cu trei sau patru ani, la Editura
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
întîmplare că, dintre numele mari ale literaturii române din secolul XX, cele cu opera cea mai restrînsă și neînseriabilă apar că preferate ale universitarilor și criticilor azi? În "revista multilingva de cultură și literatura PARADIGMĂ" nr. 3-4 (director Marin Mincu, redactor-șef George Popescu) o bună parte din texte e despre Bacovia. Scrie redactorul-șef: "Oricat s-a scris și s-a vorbit despre Bacovia și despre bacovianism, senzația că esențialul a rămas nu doar neatins, ci chiar intangibil instiga încă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
opera cea mai restrînsă și neînseriabilă apar că preferate ale universitarilor și criticilor azi? În "revista multilingva de cultură și literatura PARADIGMĂ" nr. 3-4 (director Marin Mincu, redactor-șef George Popescu) o bună parte din texte e despre Bacovia. Scrie redactorul-șef: "Oricat s-a scris și s-a vorbit despre Bacovia și despre bacovianism, senzația că esențialul a rămas nu doar neatins, ci chiar intangibil instiga încă pe lectorul model, ca și pe cel comun. După ce eforturile, adesea supradimensionate în raport cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
a semnat abuzivul M. Roller și pentru unele a primit chiar premiul de stat. Dar, treptat, Gheorghiu-Dej îi repune în drepturi pe Const. Daicoviciu, Andrei Oțetea, Emil Condurachi, Oțetea izbutind să devină chiar director al Institutului de Istorie și, implicit, redactor șef al revistei de istorie Studii. Toți trei istoricii devin repede academicieni, răpindu-i lui Roller monopolul în domeniul istoriografiei. Iar Andrei Oțetea, savant autentic, își asociază destul de repede un grup de tineri istorici în frunte cu conferențiarul Barbu Cîmpina
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
Altă chestiune în dezbatere, deși departe de însemnătatea celei dintîi, a fost aceea a caracterului răscoalei lui Tudor Vladimirescu. Chestiunea prezenta, în epocă, de fapt, un interes mai mult conjunctural. Andrei Oțetea, acum academician, director al Institutului de Istorie și redactor șef al revistei Studii publicase, în 1945, lucrarea de peste 400 de pagini, Tudor Vladimirescu și mișcarea eteristă în țările române în 1821-1822. Or, în această carte, Andrei Oțetea susținea că, în fapt, Tudor n-a urmărit decît scopuri personale, cu
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
absurd cu viguroase rădăcini în situațiunea postelectorală 2000. Dacă vă cade în mînă acest almanah, vă sfătuiesc să-l începeți de la coadă, fiindcă textele concursului România viitoare dovedesc într-adevăr că "cititorii lor sînt șcel puținț la fel de inteligenți ca ei", redactorii Academiei Cațavencu. Un adio fără speranță Răsfoind cotidianele acestui sfîrșit de an Cronicarul n-a băgat de seamă ca ele să fi căpătat acel plus de substanță dătător de speranță pentru anul următor. Unele dintre ele au mizat pe sfîrșitul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
politică a vulgarității - în limbaj, în gîndire, în comportament - care a invadat mass-media românească după revoluție. Acest Ubu, acest Arturo Ui a fost fabricat de edítorii și de jurnaliștii români ieșiți din mantaua primului Eveniment al zilei. Nu întîmplător, tocmai redactorul lui șef era singurul care sărea să-l apere pe Vadim de... linșajul mediatic. El nu accepta să-i fie distrus mitul.
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
amuză. [...] Marți am fost la Bălăiță în birou. M-a chemat să-mi spună să mă duc la Dulea (vicepreședintele Consiliului Culturii, numărul unu al cenzurii) pentru că "ar fi de acord să mă angajeze la o casă de filme ca redactor". Am abătut discuția cu Bălăiță spre gâlcile mele umflate. Mi-a recomandat să mă duc, din partea lui, la doctorul Bogdan (autor de romane cu titluri ca Poduri suspendate, Nemuriri trecătoare etc.) și miercuri, 10 februarie, m-am și dus. A
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
abatere de la etică, o gravă greșeală politică și o patronare a samavolniciei de către Gheorghiu-Dej... Pătrășcanu a fost o jertfă de sînge în istoria noastră." Alte informații din cartea pe care o comentez sînt curat hagiografice. Se istorisește, de pildă, că redactorii care îi pregăteau discursurile nu făceau decît să aștearnă pe hîrtie ideile pe care le dezvolta înaintea lor chiar Gheorghiu-Dej. Apoi că a trăit modest, efectiv numai din salariu pe care, de fapt, îl administra șeful de cabinet. Apoi că
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
general n-a reușit să-i astenizeze. * Se vede asta și din revista lor, ANTITEZE, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Neamț, Consiliul local și Primăria Piatra Neamț și concepută de Adrian Alui Gheorghe și Lucian Strohi - directori-editori, Cristian Livescu - redactor șef, Emil Nicolae - secretar general de redacție, Vasile Spiridon, Vasile Baghiu, Dorin Ploscaru, Mihai Merticaru, Vladimir Tescanu, Nicolae Sava - redactori. În nr. 8-9-10, de 142 de pagini frumos machetate de Dana Mîndru, cu excepția cîtorva fragmente de roman cam plicticoase, fiindcă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
al Județului Neamț, Consiliul local și Primăria Piatra Neamț și concepută de Adrian Alui Gheorghe și Lucian Strohi - directori-editori, Cristian Livescu - redactor șef, Emil Nicolae - secretar general de redacție, Vasile Spiridon, Vasile Baghiu, Dorin Ploscaru, Mihai Merticaru, Vladimir Tescanu, Nicolae Sava - redactori. În nr. 8-9-10, de 142 de pagini frumos machetate de Dana Mîndru, cu excepția cîtorva fragmente de roman cam plicticoase, fiindcă "nu se țin" așa, fără cap și coadă, toate textele sînt interesante și "la zi" (mă rog, la trimestru). Datoria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
Marius Chivu Acum știu că atunci când am acceptat să fiu redactor la "Cultura" eram destul de naiv să cred că se poate face presă culturală curată doar pentru că tu ești "neînregimentat". Însă numai din postura de redactor, confruntându-te direct cu "finanțatorul", cu "concurența", cu întregul mecanism al scenei culturale și cu
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]