1,097 matches
-
mai ales de bias-ul sovieto-centric, care nu de puține ori ia forma rusolatriei. Lovitura de ciocan percutată de manualul lui Roller viziunii tradițional naționaliste a trecutului românesc constituie o revoluție mnemonică prin care modul de raportare la trecut este dramatic redefinit în deplin acord cu noua agendă politică postbelică. După cum vom vedea în capitolul următor, lovitura percutată de Roller asupra istoriografiei românești, cu intenția subsidiară de reconfigurare radicală a structurii memoriei colective, poate fi catalogată folosind sintagma lansată de L. Eastman
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Daicoviciu et al., 1984, p. 217). Antagonismul clasial între țărani și nobili este îmbogățit prin adăugarea antagonismului etnic dintre români și maghiari. Semantica pur clasială a conflictului este astfel combinată cu semantica națională, ceea ce face ca revolta țărănească să fie redefinită ca răscoală social-națională. Vom decela în continuare procesul de naționalizare serială care cuprinde revoluțiile din 1821, respectiv 1848, războiul de independență din 1877-1878 și "insurgența națională" din 23 august 1944 care a dus la eliberarea țării de "jugul fascist", toate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politic unitar, el a suferit o radicală prefacere internă. Placa turnantă a fost acționată în anii din urmă ai deceniului șase, când a început tranziția de la internaționalism la naționalism și de la sovietocentrism la autohtonism. Această considerabilă întorsătură doctrinară care a redefinit atât relațiile diplomatice ale României cât și politicile identității naționale a contorsionat la rându-i memoria istorică românească, transfigurată în formatul național-comunist. Turnura naționalistă operată în cadrul regimului comunist a provocat o revalorizare masivă a factorului național din istoria, devenită bimilenară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului oficial de stat promovat de autoritățile comuniste. Totodată, Biserica Ortodoxă Română, odată emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tradițional claselor a IV-a, a VIII-a și a XII-a, istoria românilor își pierde caracterul exclusiv național: "Istoria românilor", titlu sub care treceau manualele convenționale, devine, simplificat, "Istorie". Alături de această renunțare la identitatea nominală națională, disciplina istoriei își redefinește substanțial și conținutul: istoria românilor este dizolvată în istoria europeană, iar panteonul figurilor eroice românești este amestecat cu personaje istorice europene. De exemplu, programa școlară de istorie pentru clasa a IV-a din 2005 nominalizează următoarele personalități: Alexandru cel Mare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra trecutului a pulverizat monofonia discursivă. În 1947 autoritățile comuniste au decretat principiul manualului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (pp. v-vi). Ideea istoriei ca "dispozitiv oracular" este înlocuită de înțelegerea istoriei ca deprivată de orice elemente profetice. Din carte oraculară în care viitorul se lasă întrevăzut, trecutul este redefinit ca enigmă, sau chiar contradicție. Ilustrativ în acest sens este citatul din C. Durandin (1998) instaurat ca motto menit să servească drept caveat lector pentru cititorul manualului de Istoria românilor, avertizat asupra faptului că "Istoria românilor este o istorie de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
visului, poveștii. Empiriștii T. Hobbes, J. Locke și D. Hume readuc în discuție conceptul de imaginație, punând-o în relație cu sensibilitatea ca sursă de cunoaștere, însă, fără a se lua în considerare funcția sa creatoare. În schimb, G. Vico redefinește imaginația, considerând-o "forma primară a gândirii omenești", "generatoare de mituri". În viziunea lui Kant, imaginația este o "schemă" cu "funcție structurală" (transcedentală) care particularizează "formele universale", categoriile. În antropologie, imaginația este "o condiție a experienței elementare" care dezvăluie țesătura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca ritual. Dynamis-ul arhetipurilor dă naștere unui nou tip de imagine, imaginea mitică, transfigurând a-temporalitatea inițială în spațialitate cognoscibilă și imagistică. Prin ritual are loc inițierea omului în cunoașterea și construirea universului. Legăturile primordiale se desfac, la nivelul umanului, redefinit din perspectiva a-temporalului, locuirea fiind posibilă în secvențe existențiale, redimensionate mitic. Aflat într-o continuă căutare a universaliilor, individualul se schimbă după chipul și asemănarea lumii, devenind microcosm. Omul și universul se organizează ca un tot unitar ( universul-imaginea omului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i pe sub soare, / Nu-i ca dorul arzătoare. Că dorul unde se pune, / Face inima cărbune; / Căci dorul unde se lasă / Face lacrimilor casă" (s. n. ). 85 Casa, din colinda bucovineană 86, este un spațiu de trecere, materia înstăpânită devine spirit, redefinind umanul din perspectiva timpului renăscut și domesticit 87. Casa, ca imagine mitică, se deschide unui complex de înțelesuri; obiectualul, trecut prin filtrul subiectivității, este și totem și tabu: "Foc în ziua de Ajun și de Crăciun, în ziua de Anul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate directă de receptare a semnificațiilor. Deicticele antitetice ( aici / acolo) fisurează, parcă, planul expresiei pentru a re-semantiza planul conținutului, în timp ce singularizarea rezultată din opoziția masculin / feminin ilustrată în planul expresiei de opoziția singular / plural redefinește, cu ajutorul comparațiilor, plenitudinea înțelesurilor: "Vai, sărace fetele, / Îs toate ca florile / Aici cresc, / Colea-nfloresc, / Dincolo se veștejesc. Dar feciorul săracul / Este ca grădinarul, / Când se plimbă prin grădină, / Toate florile-i se-nchină. / Și el se plimbă și tace
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
integrarea în viața socială, trecând prin ritualul integrării în cosmic: "Nună mare, fii voioasă, / Că tu ai fină frumoasă, / Mirele un trandafir / Ca să-l porți sara la sân; / Miresuica o zmeurică / Ca s-o porți la cheutorică."167 Incantația profetică redefinește umanul din perspectivă cosmică, ambele tipuri existențiale renăscându-se sub povara sentimentului: "Cine-a făcut dragostea / Aibă trupul ca floarea / Gura ca alămâia, / Tocmai, mândră, ca a ta. / Cui nu-i place dragostea / Dumnezeu să nu i-o dea, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
câtă vrai. Acolo-n pustia moarte / Îți ajung, doamne, de toate, / Nu te bate nici un gând, / Nu te mână nici un vânt."226 "Norocul" poate fi transpus într-un cadru spațio-temporal, prin intermediul planurilor narative alternante, structurate pe baza procedeului singularizării care redefinește relația eu lume: " Când s-o-mpărțit urâtu, / Eram în câmp cu plugu / Și nu știu cum s-o-mpărțit, / Tare mult mi s-o venit, / Că la toți le-o dat cu acu, / Da mie mi-o dat cu sacu. Când s-o-mpărțit dragostea, / Eram în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trece de necaz; / Dar e cucul păsărea, / El cântă pe rămurea / Și zboară pe unde vrea, / Nu-i pasă de jalea mea!"287 Dorința umană, de înstăpânire a timpului, transformă spațiul liric într-o imprecație, negată de tonul elegiac care redefinește cucul ca pasăre a norocului: " Frunză verde de pelin, / Ce-mi ești, cucule, hain, / De cânți vara-n jumătate / Ș-apoi zbori în altă parte? / Cuculeț, pasăre sură! / Mușca-ți-aș limba din gură, / Cântecul să nu-ți mai zici
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de control>, ca atunci când ne gândim, de exemplu, la elementele componente ale unei case)” și schema, “pentru ordinea În care folosim aceste elemente În procesul de Înțelegere a textelor “<ref id=”101”>Butler 1984, p. 6 referință </ref>. Christopher Butler redefinește, mult mai simplu, cei doi termeni: frame Înseamnă background knowledge, iar schema, folosirea ordonată a acestora. Prin background knowledge el Înțelege acele cunoștințe acumulate anterior actului de comunicare și care privesc doar un aspect restrâns, coerent al realității, În care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se recomandă "nu o atitudine defensivă sau de respingere, ci dimpotrivă, un comportament de afirmare, de adoptare senină a unei poziții" (idem, p. 119). Pe scurt, terorismul relațional cere pe măsură eroismul cotidian. Aceasta înseamnă să fim capabili să ne redefinim, să ne reafirmăm poziția, să ne susținem punctul de vedere fără a ne lăsa purtați și transformați de definiția pe care ne-o dă celălalt. Acest eroism în cotidian de care ne amintește J. Salomé (2002) reprezintă "o formă de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a sistemului ideologic al lui B. Discutând opera de psiholog, pedagog și filosof a celui ce-i fusese profesor, el glosează în jurul conceptului de autohtonizare a culturii, reformulează în mod original idei de gnoseologie fundamentală, de teorie a receptării și redefinește contextual însăși ideea de filosofie. „Filosofia integrală”, pe care o vede eseistul în doctrina „personalismului energetic”, este fundamentată pe realitatea etnică, devenind „într-un sens, cea mai etnică disciplină” - adevăr redescoperit, peste o jumătate de secol, de deconstructiviști, în speță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
a treia secțiune este dedicată dezvoltărilor teoretice din domeniu, urmată fiind de definirea unei categorii speciale de amenințări, specifice procesului de globalizare. În ultima parte a capitolului sunt schițate câteva concluzii asupra modului în care studiile în domeniu și-au redefinit obiectul investigației prin lărgirea sferei noțiunii de securitate. Analiza sectorială prin obiectele de referință ale securității Abordarea academică tradițională a politicului face o distincție netă între spațiul intern și cel extern al statului, pe baza suveranității acestei entități politice în
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
a teoriei este cea politic-normativă. Teoria este utilizată astfel pentru a identifica și interpreta din punct de vedere social funcția organizației, și principiilor etice ce trebuie să ghideze managementul organizației. Evan și Freeman (1988) afirmă chiar că teoria trebuie să redefinească scopurile firmei. Obiectivul central al firmei este, În opinia autorilor, să servească drept vehicul pentru coordonarea intereselor constituenților. Din această perspectivă, este important modul În care teoria percepe actorii În analiză: nu doar ca indivizi sau grupuri ce dispun de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituționale diferite, În contexte diferite, pentru a le servi propriile scopuri. Friedland și Alford (1991:257) explică felul În care muncitorii au reușit să extindă logica democrației și drepturile „cetățeniei” la locul de muncă, În corporațiile capitaliste. Muncitorii Încearcă să redefinească relațiile de producție pe baza drepturilor democratice ale cetățeniei mai mult decât pe baza drepturilor de proprietate contractuale. În felul acesta drepturile și interesele forței de muncă (la fel ca și ale altor constituenți sociali) Încep să capete aceeași legitimitate
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
alătura Uniunii Vamale, în 1865, au eșuat 406. Wilhelm I va întâmpina serioase obstacole politice odată cu creșterea Partidului Liberal, care a înțeles că trebuie să controleze finanțele monarhiei și să o constrângă să reia politica de unificare. Sfântul Imperiu romano-german, redefinit prin pacea din Westfalia (1648) și menținut până la 1806, a înfățișat structuri imperiale în care instaurarea absolutismului era împiedicată de un edificiu instituțional care limita puterea suveranului 407. În perioada următoare, reactualizarea ideii de Reich se îndepărtează de realitatea istorică
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
reactualizarea ideii de Reich se îndepărtează de realitatea istorică a Sfântului Imperiu dizolvat în 1806408. Noua ideologie "imperială" promova tradiția medievală, mitizată de figura legendară a lui Carol cel Mare sau Frederic Barbarossa. Misiunea pe care o propagă această tradiție redefinește limpede "ideea Reich-ului". Este contextul în care Bismarck își începe activitatea de cancelar. O serie de reprezentanți ai Partidului național-liberal german devin susținătorii politicilor bismarckiene, promovând la rândul lor idei și soluții pentru realizarea unității germane. Chiar și marele istoric
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Constituția este în vigoare pentru întreaga Germanie reunificată. Între drepturile fundamentale ale cetățenilor se regăsește dreptul de a refuza îndeplinirea serviciului militar pentru motive de conștiință. Pentru prima dată în Constituția germană este prevăzut dreptul la azil politic pentru străini, redefinit în anul 1993 ca art. 16a din legea fundamentală. Fiecare cetățean are dreptul de a adresa plângeri împotriva Constituției, sesizând în acest sens Curtea Constituțională federală, după epuizarea căilor de recurs, dacă se simte lezat în vreunul din drepturile sale
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
securitate, dezvoltându-se treptat o abordare terminologica pluralistă, astfel că începând cu acel moment securitatea nu mai reprezintă (nici pentru teoreticieni, nici pentru practicieni) o direcție de analiză strict politico-militară a unui stat. În noul context, conceptul de securitate se redefinește (aproape de la sine) acordându-se pentru prima dată importantă unor factori de natură economică, socială, culturală, politica, mediu etc. În primele studii de securitate (aparținând aproape exclusiv școlii teoretice realiste) securitatea a reprezentat un subiect prepoderent militar, direct legat de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ulterior teoreticienii Școlii de la Copenhaga)87 va deschide perspectiva unei noi dezbateri asupra securității dovedind că este perimata definiția lui Stephen Walt, conform căruia securitatea trebuie să fie redusă la "studiul amenințărilor, utilizării și controlului forțelor militare".88 B. Buzan redefinește conceptul de amenințare (threats) și cel de vulnerabilități (vulnerabilities) subliniind faptul că "securitatea colectivităților umane este afectată de diverși factori în cinci sectoare majore: militar, politic, economic, societal și de mediu".89 După cum rezultă din definițiile prezentate mai sus dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]