1,713 matches
-
Rights and Democratization in Third Countries, COM (2001) 252 final, p. 8. 293 Strategic Objectives 2000-2005. Shaping the "New Europe", op. cit., p. 2. 294 Structura sistemului de governance transnațională care pune în evidență Uniunea Europeană se prezintă ca un teren de redefinire a capacităților și funcțiilor care la început reveneau actorilor instituționali ai guvernului național (Slaughter, 2005). 295 A se vedea și Bovens (1998). 296 După cum în mod corect sublinia Tocqueville, "concentrarea de putere și supunere a indivizilor crește în democrație direct
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Iugoslaviei pentru stabilitatea regională, condamnarea regimului Iliescu pentru suprimarea prin forță a manifestațiilor studențești și de mineri ostile a încurajat opoziția politică atât înăuntrul României, cât și printre emigranții români din străinătate, ale căror acreditări democratice erau imprecise. Însă în ciuda redefinirii democrației de către aliații occidentali, deși în vederea reînvierii noțiunii de "Europa Centrală care avusese tradiții democratice versus "Balcanii", noțiune care evoca atât de mult conceptul bismarckian "bon pour les Balkans", progresul democratic este evident în întreaga Europă de Est. 5-6. Care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de a o duce până la capăt. Oricât de iluzorie ar fi fost această credință, ea i-a împins ulterior la acțiune la a se implica în transformarea instituțiilor în care lucrau, la schimbarea principiilor după care își conduceau viața, la redefinirea valorilor socialiste în care crezuseră poate până atunci. Vorbeam despre inevitabilitatea revoluției. În Ungaria sau Polonia, transformarea regimului comunist a început de la sfârșitul anilor '70, când țările socialiste s-au confruntat și ele, ca și țările occidentale, cu consecințele crizei
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
profundă de îmbătrânire. Integrarea activităților agricole în circuitele economice și diversificarea activităților în lumea rurală bat pasul pe loc. Virulenta criză economică în curs, care readuce în țară migranții plecați să lucreze în Occident, va conduce oare ca altădată la redefinirea spațiilor rurale ca spații-tampon, ca amortizoare sociale? Criza ar trebui să conducă la un efort suplimentar de imaginație pentru conceperea strategiilor capabile să asigure "dezvoltarea durabilă". Ar putea România să-și convertească suprasarcina agrară din handicap în resursă, dată fiind
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
colaborare între locuitorii zonei și artiști. Arta socială vrea să modifice ceva nu în receptarea estetică, ci prin metode estetice să explice și să înțeleagă cât mai bine problemele minorităților discriminate și excluse. Care ar fi scopul? O mai bună redefinire a comunității dintr-o zonă. Regăsirea legăturilor de identitate, dacă ele există, și formarea toleranței, atât internă comunității (compusă din romi și români), cât și externă ei (legătura dintre cerința de toleranță a romilor și toleranța lor față de alți excluși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
prin care bărbatul evită să dorească femeile, în avantajul Femeii, totodată "înspăimântătoare" și "înspăimântată". Al doilea reproș adus pornografiei este de a fi "transformat bărbatul violent și femeia-târfă în modele de referință"65. Și unul, și celălalt îndeamnă la o redefinire a raporturilor dintre bărbați și femei, bărbații acceptând să renunțe la o dominație care se dovedește distructivă, atât pentru femei cât și pentru ei înșiși. Din această perspectivă, ceea ce face posibilă pornografia nu este ceva intrinsec identității masculine, ci corespunde
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
vizitatori, pe parcursul a șapte zile de vară. 815 august 2007, malul Dunării, Budapesta: love is all! Welcome islanders! Întorc spatele Insulei Obudai, intru în alt plan, arunc prima vorbă în vânt. Filmul mi se dizolvă după cinci zile de plutire, redefinire, experimentare de ego-variante și dragoste de umanitate. Zâmbesc tâmp. Dispare, ca poza căreia îi dai delete din albumul online. De azi redevin ceea ce sunt de fapt, poate cu un plus de toleranță în circumvoluții și trăiri hipioate în aortă. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
la rîndul lor, produc efecte de compoziție pe care nici unul dintre actanți nu le domină. Acest din urmă punct este cu atît mai sensibil, cu cît evaluăm efectele unei campanii nu numai din perspectiva rezultatelor electorale imediate, ci și prin redefinirea unei situații politice, adică în plan simbolic. Semnele care au circulat în perioada secvenței electorale au efecte cognitive și simbolice diferite, precum achiziția și reciclarea cunoștințelor politice, redistribuirea capitalului politic, reconstituirea identităților politice și, într-o manieră globală, legitimarea sistemului
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
n-am fi putut porni la construirea socialismului, dar orice urmă de independență ar fi fost distrusă, iar poporul nostru ar fi căzut în vasalitatea cea mai distrugătoare față de țările imperialiste”. Condițiile noi, în care evoluează relațiile internaționale, impun o redefinire a noțiunii de patriotism, orice om al muncii urmând a fi convins că Uniunea Sovietică nu este o țară oarecare, ci „reprezintă cel mai puternic scut al independenței propriei sale patrii, cel mai puternic sprijin al dezvoltării democratice, al înfloririi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fi utilizate cu succes în cadrul diverselor activități, iar profesorul urmărește implicarea activă a elevului la predarea temei noi cunoscând deja unele informații dobândite la alte discipline. O analiză a abordării interdisciplinare în domeniul limbilor moderne se cere inițiată printr-o redefinire a specificului acestora în cadrul disciplinelor de învățământ. Limba modernă utilizează concepte (semnificații) din toate domeniile, în mare parte cunoscute elevilor de la studiul limbii materne, cărora li se atribuie, însă un nou semnificant. Așadar, de la început profesorul apelează pe parcursul studierii textelor
Rolul interdisciplinarităţii în predarea limbilor moderne. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Alina Sună () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1353]
-
fost intensă în perioada 1935-1936, eforturile depuse în direcția extinderii alianței cu alte partide nu au adus rezultatele scontate. Constatând scăderea în intensitate a activității organizațiilor georgiste, Gheorghe Brătianu a inițiat o nouă etapă de reorganizare a partidului și de redefinire a programului său politic. În acest sens, cu ocazia ședinței Comitetului central executiv, din 22 aprilie 1936, președintele georgiștilor afirma: "Elaborarea programului nostru nu este decât o parte din acțiunea de reorganizare pe care o vom intreprinde [...] Am hotărât ca
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
măsurile propuse pentru micșorarea prețului produselor industriale. Reformularea și completarea programului PNL-Gheorghe I. Brătianu s-a dovedit, din nou, a fi necesară în primăvara anului 1936. Potrivit declarațiilor făcute de președinte la ședința Comitetului executiv din 22 aprilie, se impunea redefinirea programului grupării sale "naționale și de centru", pentru că se intensificaseră manifestările curentelor extremiste, iar zvonurile despre o eventuală fuziune între cele două partide liberale deveniseră tot mai insistente 282. Cum liderii georgiști respingeau încă ideea reunificării liberale, iar Partidul Național
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
erau depășite, după părerea lor, în ideologia liberalilor vintiliști. Astfel, deși, inițial, se afla mai mult, sub influența ideilor liberale de după primul război mondial, Gheorghe Brătianu a conștientizat realitatea anilor 1933, 1934 și a contribuit, alături de fruntașii partidului său, la redefinirea ideologiei georgiste, apropiindu-se în unele domenii, neintenționat, de ideile susținute de "tinerii" liberali, rivali, din jurul lui Gheorghe Tătărescu 343. În scrierile sale, Gheorghe Brătianu a abordat, de asemenea, și problema structurii sociale a României. Șeful georgiștilor arăta, astfel, că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care impunea o politică liberală de alcătuire a elitelor. În condițiile în care, în 1936, liberalismul românesc trebuia să înfrunte curente ideologice din ce în ce mai numeroase și mai diverse, culminând cu ideologii ale partidelor de extremă dreaptă și stângă, georgiștii încearcă o redefinire a ideologiei proprii, pentru a o delimita cât mai răspicat de cele extremiste. Aderând la partidul condus de Gheorghe Brătianu, Gh. Strat va formula o astfel de definiție: "Liberalismul românesc se află astăzi [...] într-unul din cele mai grele momente
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Odată cu politica "metropolelor de echilibru", care este pusă în act în 1965, obiectivul prioritar nu mai este acela de a bloca exodul rural, ci de a organiza creșterea economică pornind de la amenajarea rațională a teritoriului francez. Două noțiuni inspiră această redefinire a politicii de amenajare teritorială: noțiunea de pol de dezvoltare și noțiunea de spațiu polarizat. Economistul François Perroux le-a conferit acestora o aură științifică. Teoria polilor de dezvoltare impunea ideea că progresul nu se propagă uniform pe ansamblul teritoriului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
formată din mai multe regate barbare, creștinismul alcătuind liantul puternic al acestora. Prin intermediul religiei creștine se reeditează, pentru prima oară, o solidaritate lărgită de factură organică la nivelul întregii Europe (Duțu, 1970, 8-9). Convertirea la creștinism generează nu numai o redefinire a ansamblului credințelor, ci modifică cadrul temporal și spațial, precum și sistemul relațional, economic, politic etc. Legăturile organice de natură creștină sunt prezente în viața cotidiană, în relațiile dintre membrii familiei, în toate formele de asociere create, fiind mult mai puternice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de mai mulți intelectuali ai vremii, precum André Gide, Paul Valéry sau André Malraux. Reacția acestor mari spirite europene în fața perspectivelor sumbre ale viitorului era căutarea unor soluții care să salveze de la pieire civilizația continentului. Iar primul pas îl reprezenta redefinirea surselor și trăsăturilor caracteristice ale spiritualității europene. Paul Valéry (1871-1945), așa cum menționam, a dat o definiție clară a europenismului, iar Thomas Mann (1875-1955) vedea calea de salvare prin dezvoltarea unui nou umanism european, bazat pe libertate, toleranță și rațiune. José
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
deci în educația desfășurată dincolo de zidurile academice. Ceea ce i-a ajutat nu numai să nu privească de sus o asemenea activitate, dar și să capete o anumită înțelegere, mai adecvată, a culturii populare, a „culturii de masă” de mai târziu. Redefinirea culturii „ca un adevărat mod de viață” În articolul de față ne vom concentra asupra creației lui Raymond Williams. Vom începe analiza noastră cu viziunea lui Raymond Williams∗1 despre cultură, sintetizată cu deosebire în Culture and Society (1958). În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pe cele care ar fi rezultat din nepromovarea reformelor educaționale, și să-și echilibreze atât eforturile, cât și așteptările. Abordările axate pe tehnologie se concentrează cu predilecție pe modificarea, inovarea proceselor tehnologice, în timp ce abordările axate pe structură și strategie implică redefinirea structurilor organizației și reexaminarea misiunii, a obiectivelor sau planurilor acesteia. Elementul de noutate al acestor abordări constă în considerarea, ca agenți ai schimbării, a progresului tehnic (element întâlnit la Durand și Weil) și a strategiilor organizațional-manageriale, element ce vine în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Accentul cade pe motivarea indivizilor pentru schimbare și reducerea sau anularea rezistențelor. Reprezintă, de asemenea, momentul repunerii în discuție a sistemului, a eficienței acestuia. 2. Schimbarea Reprezintă momentul de căutare a direcției în care se va realiza schimbarea și implică redefinirea cognitivă, ca urmare a acumulării de informații suplimentare. Dacă inițial sensul și conținutul schimbării erau vagi, acum capătă sensuri sporite și determină, implicit, reconsiderarea atitudinii față de schimbare. 3. Recristalizarea Este momentul în care are loc stabilizarea și integrarea schimbărilor, mecanismele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care schimbarea devine o acțiune fundamentală a organizației școlare, interesată de analiza factorilor implicați și a disfuncționalităților prezente la nivelul procesului educațional. Accentul trebuie să cadă pe: * revizuirea curriculum-ului; * optimizarea modalităților de organizare și desfășurare a procesului de predare-învățare-evaluare; * redefinirea parametrilor comunicării profesor-elevi și a relației pedagogice dintre aceștia; * îmbunătățirea activității de management educațional etc. Accentul cade pe proces, pe mecanismele de îmbunătățire a calității acestuia, reflectată în performanțele demonstrate ale educabililor, în competențele pe care aceștia le dovedesc după
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
formare, metodologice, teoretice etc.; * Descentralizarea sistemului de învățământ, școala fiind nevoită să se deschidă și să se adapteze provocărilor societății; * Modificarea culturii organizaționale a școlii și adoptarea strategiilor de profesionalizare a profesiei didactice; * Reconsiderarea activității manageriale de pe poziția managerului profesionist; * Redefinirea culturii generale și prelungirea duratei studiilor; * "Consumerismul" educațional; * Creșterea costurilor unei educații de calitate; * Internaționalizarea formării prin demararea unor proiecte internaționale (Leonardo, Socrates etc.). La acestea se adaugă și: scăderea efectivelor școlare, existența unei adevărate "piețe" a ofertanților de educație
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu mediul social. Deși aspectele ce țin de comunicarea organizațională au uneori o vizibilitate redusă, marea majoritate a organizațiilor moderne conștientizează importanța creării unei culturi puternice și a unui capital de imagine care le poate asigura reușita. Dacă își propune redefinirea rolului său în viața societății, organizația școlară trebuie să includă pe lista preocupărilor sale și problema comunicării, esențială în eforturile acesteia de inițiere și aplicare a schimbărilor educaționale. V. 5. Resursele organizației școlare Organizația școlară, similar tuturor organizațiilor moderne, operează
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
multiplicarea ofertanților și a produselor/serviciilor educaționale oferite, pentru a răspunde presiunilor demografice și "consumerismului" educațional; * deconcentrarea și descentralizarea majorității sistemelor școlare, nevoite să se deschidă nevoilor individuale și comunitare reale; * prelungirea duratei studiilor și întârzierea opțiunii profesionale; * redescoperirea și redefinirea culturii generale; * concurența dintre școală și alți factori educativi și chiar între diferitele componente ale sistemului de învățământ; * impunerea pregătirii manageriale la nivelul profesorilor, apelul la manageri profesioniști pentru conducerea unităților școlare; * diminuarea încrederii în conceptul clasic de "educație permanentă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
componente ale sistemului de învățământ; * impunerea pregătirii manageriale la nivelul profesorilor, apelul la manageri profesioniști pentru conducerea unităților școlare; * diminuarea încrederii în conceptul clasic de "educație permanentă", datorită costurilor mari și eficacității îndoielnice (Iosifescu, p. 9). Asistăm așadar la o redefinire completă a școlii ca organizație și a ceea ce înseamnă calitate în educație. Este nevoie de o adevărată situare în concret a educației, de raportarea sa la necesitățile reale ale individului și comunității și de renunțarea la vechile paradigme necompetitive. Toate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]