1,560 matches
-
totul este dat ca mesaj, ca narațiune, ca poveste"171. Interpretările oferite de o serie de gânditori prefixului "post-" ne-au adus multe indicii în ceea ce privește posibilitățile de poziționare în interiorul acestei certe dintre moderni și postmoderni (după cum consideră unii critici, o "reeditare" în alți termeni a celebrei certe dintre antici și moderni). Aceste trimiteri vor fi aprofundate printr-un număr de teorii care s-au dezvoltat în jurul acestei relații complexe și în mici exemplificări (parțiale) ale alegerilor postmodernilor, cu mențiunea că delimitările
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1983. LYON, David, Postmodernitatea, trad. de Luana Schidu, Editura DuStyle, București, 1998. LYOTARD, Jean-François, Condiția postmodernă, trad. de Ciprian Mihali, Editura Babel, București, 1993 (Condiția postmodernă, trad. de Ciprian Mihali, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2003, reeditare). LYOTARD, Jean-François, Economia libidinală, trad. de Magdalena Mărculescu-Cojocea, Editura Pandora, Târgoviște, 2001. LYOTARD, Jean-François, L'Inhumain. Causeries sur le temps, Galilée, Paris, 1988. LYOTARD, Jean-François, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, traducere și postfață de Ciprian Mihali, Biblioteca Apostrof, Cluj
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a vorbit niciodată pe tonul acesta despre limba română și despre Eminescu. El doar se raporta la cultura română dintr-un anumit moment și dintr-un anumit context. Corect! Era și un entuziasm tineresc, cum spunea chiar el în clipa reeditării Schimbării la față a României. Ce face Patapievici este o caragializare nedreaptă a societății. În unul din textele mele vorbeam despre societatea românească în termenii "fierăriei lui Iocan", din Moromeții lui Preda. Un spațiu în care fiecare vine cu părerea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
el s-a împărțit în două sectoare de producție, funcționînd după logici și valori divergente: pe de o parte, un cîmp de producție mare (i.e. literatura de masă) supus unor exigențe fundamentale de ordin economic (cerere foarte mare, rentabilitate imediată, reeditări rapide); pe de altă parte, un cîmp de producție restrîns (opere realizate pentru cunoscători, apreciate doar de elită) în care aspectul economic nu este pe primul loc și în care agenții doresc să satisfacă exclusiv exigențele unui cod estetic. Astfel
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o lucrare care lămurește foarte bine lucrurile, a lui Morman Cohn, Istoria unui mit. Conspirația evreiască și "Protocoalele înțelepților Sionului", Galimard, Paris, 1967. Și celelalte citate din Protocoale... sînt preluate din aceeași carte. 9. J. Michelet și E. Quinet, Iezuiții, reeditare, J.-J. Pauvert, Paris, 1968. 10. Abatele Augustin de Barrael, Memorii pentru o istorie a iacobinismului, Vouille, Diffusion de la pensée française, 1953, 2 vol. Reeditată de mai multe ori, lucrarea a fost publicată pentru prima dată la Londra în 1797
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
intersectat drumurile cu Nietzsche? Prima manifestare a interesului lui Heidegger față de Nietzsche Potrivit mărturiei autobiografice furnizate de Heidegger în diferite circumstanțe în discursul ținut cu ocazia numirii sale ca membru al Academiei de Științe din Heidelberg (1957), în prefața la reeditarea scrierilor sale de tinerețe (1972), ce reia substanța acelui discurs, pe urmă în Drumul meu în fenomenologie (Mein Weg in die Phänomenologie, 1963) interesul său pentru Nietzsche a apărut destul de devreme, chiar dacă întâlnirea nu a fost imediat hotărâtoare. Făcându-și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
aflau printre alții, Nicolai Hartmann, Walter F. Otto și Adhémar Gelb acesta și-a manifestat intenția de a transfera dispoziția testamentară a lui Scheler la Arhiva- Nietzsche din Weimar. Raporturile lui Heidegger cu Arhiva-Nietzsche și implicarea sa în proiectul unei reeditări a fragmentelor postume din Voința de putere reprezintă cealaltă circumstanță hotărâtoare care trebuie avută în vedere. Deja la sfârșitul anilor '20 Heidegger a avut câteva contacte cu Arhiva, datorită și editării operelor lui Scheler, al cărei coordonator, Richard Oehler (1878-1948
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fost făcută a posteriori de sora sa cu ajutorul lui Peter Gast. În cursul lecțiilor sale, Heidegger se întoarce în mod repetat asupra acestei chestiuni cu critici extrem de vădite privind alegerile editorilor 166, iar circumstanțele colaborării sale cu Arhiva-Nietzsche pentru o reeditare a Voinței de putere clarifică rațiunile digresiunilor sale filologice ulterioare. Ceea ce îl interesează în primul rând este însă confruntarea filozofică cu Nietzsche, în cadrul căreia pune în scenă o subtilă strategie de apropriere și distanțare. Limitându-ne la cele două doctrine
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
1952) 1961. Radcliffe-Brown, A. R., The Andaman Islanders, Glencoe, IL; Free Press, 1922. Rădulescu, Sorin M.; Banciu, Dan, Sociologia crimei și criminalității, Editura "Șansa SRL", București, 1996. Rădulescu-Motru, C., Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor, București, Editura Casa Școalelor, 1932; reeditare la Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1997. Rădulescu-Motru, Constantin, Cultura română și politicianismul, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1998. Rădulescu-Motru, Constantin, Personalimul energetic, București, 1927, f.e., reeditare Personalismul energetic și alte scrieri, studiu, antologie și note de Gh. Al. Cazan, Editura
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
1996. Rădulescu-Motru, C., Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor, București, Editura Casa Școalelor, 1932; reeditare la Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1997. Rădulescu-Motru, Constantin, Cultura română și politicianismul, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1998. Rădulescu-Motru, Constantin, Personalimul energetic, București, 1927, f.e., reeditare Personalismul energetic și alte scrieri, studiu, antologie și note de Gh. Al. Cazan, Editura Eminescu, București, 1984. Rădulescu-Motru, Constantin, Psihologia poporului român, Editura Albatros, Buscurești, 1999. Rădulescu-Motru, Constantin, Puterea sufletească, Ediție îngrijită și revizuită de Dumitru Burghelea, Editura Moldova, 1995
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
geneza lucrurilor, le atribuie o dimensiune sacră 237. Prin reactualizarea evenimentelor, omul transcende timpul cronologic plasându-se în anistorie. Timpul mitului este timpul sacru, iar a retrăi acel timp semnifică a aduce sacrul în cotidian și a-l reactualiza prin reeditările rituale contemporane. Omul arhaic trăiește sacrul, îl povestește prin mit și îl reactualizează prin ritual pentru a-l transforma într-un prezent etern care îl face mereu contemporan cu sacrul. Eliade pune accent pe capacitatea omului de a trăi miturile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
celelalte mari Doamne ale României Mari: Regina Elisabeta și Regina Maria, mai ales prin activitățile caritabile și culturale, multe dintre ele, puțin cunoscute încă. Apreciem ca pozitivă inițiativa editării acestui prezent albumdocumentar, însă îndrăznim a propune ca la o viitoare reeditare, să se aibă în vedere un rezumat al textelor într-o limbă de circulație mondială, în egală măsură reținându se și acele mici corecții de natură istorică, pe care le-a formulat, cu pertinență, prof. univ. dr. Mihai Cojocaru, de la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Antonescu, acest Quisling român, ale cărui legi rasiale și pogromuri sunt trecute sub tăcere, dar al cărui antisovietism e instrumentalizat cu perseverență. Un joc destul de subtil la început, dar care devine tot mai brutal, distribuie pe mai multe voci aceste reeditări ale fascismului românesc, cele mai agresive teme fiind lăsate în seama unor colaboraționiști ai regimului din emigrație prototipul lor fiind Iosif Constantin Drăgan, fost legionar refugiat în Italia și devenit (se spunea că datorită banilor care îi fuseseră încredințați de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
însă să interzică membrilor săi să participe la acest imens festival politic. Opoziția spontană a grupurilor active ale societății, mai ales din mediile urbane și educate, a dobândit astfel coerență și legitimitate politică în raport cu evenimentul fondator al Pieții Universității ca reeditare amplificată a revoluției din decembrie. Replici ale replicii se organizează la Constanța, Cluj, Iași, Timișoara, în aceeași atmosferă de creativitate spontană, care instituie și generalizează nu numai temele majore ale luptelor politice ulterioare de la simplul "Jos Iliescu" la "16-22, cine
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
operă "ficțională", neconvingătoare, și nu depășește nivelul mediocru al compunerilor după model. Dar, dincolo de nereușita estetică, prozatorul atrage atenția asupra mizei exclusiv psihologice a scrierilor sale, ca în "meditația" cu valoare de ars poetica din textul inclus în volum, la reeditarea din 1912, în chip de concluzie (Amfora). Tocmai aici, în această confesiune metaforică trecută cu vederea de majoritatea exegeților, scriitorul își afirmă răspicat credința, formulată în termeni aproape blagieni, că sufletul nu e atât o "realitate" investigabilă, care așteaptă să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
peceți (posibilă reminiscență din lectura odei lui Keats la urna grecească) îl regăsim, în variate formule, până în romanele târzii de la sfârșitul deceniului patru, semn că scriitorul îi acorda o mare importanță. Mai întâi, textul ce încheia volumul din 1912 (o reeditare fără modificări importante a "nuvelelor florentine") a fost preluat tale quale din Scenete și fantezii (culegere apărută un an mai devreme, în 1911), deși pretențiile "psihologului" Lovinescu se arată a fi, aici, mult mai modeste, nedepășind nivelul foiletonistic al schiței
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
completată de consumator. Ajunsă în artă, politica măsluiește ierarhiile și sporește confuzia. Culturile se polenizează reciproc. Arta are voluptatea ocolișurilor. Roiesc mulți în jurul ei, deși arta nu a fost niciodată un cașcaval îmbietor. Cota adevărată a unui scriitor o dau reeditările. Și în artă e important ca atunci când ești sub gheață, să - ți facă cineva copcă, să poți respira. Bine că unii scriitori importanți nu au scris jurnale. Numai așa au rămas la înălțimea operelor pe care ni le - au lăsat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
aprofundeze subiectele abordate în fiecare capitol. I. NAȘTEREA PRIN MOARTE BENVENISTE (Émile), Le Vocabulaire des institutions indo-européennes, vol. 2, Pouvoir, droit, religion, Minuit, Paris, 1969. BRETON (André), L'Art magique, Éditions des Amis du Club français du livre, Paris, 1957; reeditare: Phébus, 1991. BUCHER (Gérard), La Vision et l'énigme. Eléments pour une analytique du logos (prefață de Michel Serres), Cerf, Paris, 1989. CLAIR (Jean), Méduse, Gallimard, Paris, 1989. DÉTIENNE (Marcel), (coord.), Les Savoirs de l'écriture en Grèce ancienne, Presses
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
artistique", Revue internationale des sciences sociales, vol. 20, nr. 4, 1968. EISENSTEIN (Elisabeth), La Révolution de l'imprimé dans l'Europe des Temps modernes, La Découverte, Paris, 1991 (trad. franceză). FOCILLON (Henri), Vie des formes, P.U.F., Paris, 1981 (reeditare). HENNION (Antoine), La Médiation musicale, teză E.H.E.S.S., Paris, decembrie 1991 (policopie). HUYGHE (René), Les Puissances de l'image, Flammarion, Paris, 1965. KLEIN (Robert), La Forme et l'Intelligible. Écrits sur la Renaissance et l'Art moderne, Gallimard, Paris, 1970. MICHAUD
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Hervé), L'histoire de l'art est terminée, Balland, Paris, 1981. GOMBRICH (Ernst H.), Histoire de l'art, Flammarion, Paris, 1982. L'Écologie des images, Flammarion, Paris, 1983. HEGEL (G.W.F.), Esthétique, trad. de S. Jankélévitch, Flammarion, Paris, 1979 (reeditare), 4 vol. VASARI (Giorgio), Les Vies des meilleurs peintres, sculpteurs et architectes (trad. franceză de N. Blamoutier), Berger-Levrault, Paris, 1983. Winckelmann. La Naissance de l'histoire de l'art à l'époque des Lumières, sub direcția lui E. Pommier, Actes
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Paris, 1986. JAUBERT (Alain), Le Commissariat aux archives, Bernard Barrault, Paris, 1986. LÉVY (Pierre), La Machine univers. Création, cognition et culture informatique, La Découverte, Paris, 1987. MALRAUX (André), Esquisse d'une psychologie du cinéma, Édition du Festival de Cannes, 1976 (reeditare). PERRIAULT (Jacques), Mémoires de l'ombre et du son. Une archéologie de l'audiovisuel, Flammarion, Paris, 1981. La Logique de l'usage, Flammarion, Paris, 1989. La recherche photographique, nr. 7, 1989, Le monde des images, les territoires de la photographie. ROEGIER
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
420. 36 http://www.slate.fr/story/45939/islam-interdit-images-mahomet 37 Les sciences sociales en mutation, p. 47. 38 Idem, p. 59. 39 Emile Durkheim, "Individualisme et intellectuels", în Revue blue, 1898 (citat de F. de Singly la p. 63, după reeditarea din 1897 în La science sociale et l'action, Paris, PUF). 40 D. Martuccelli, Forgés par epreuve. L' Individu dans la France contemporaine, Paris, Armand Colin, 2006. 41 Les sciences sociales en mutation, p. 78. 42 Marc Ferro, în Les
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Daniel Bell cu privire la lumea occidentală: aici, în concepția sa, ideologia nu mai joacă niciun rol în plan social, iar ideea este susținută de către teoreticianul politic american cu ocazia deselor reveniri datorate necesității de a răspunde criticilor sau pur și simplu reeditărilor cărții din anii '50 asupra tezei inițiale. Astfel, luând în considerare evenimentele politice care s-au întâmplat în lumea occidentală în anii care au urmat anunțului privind "sfârșitul ideologiei", Bell consideră că niciunul dintre acestea nu este sinonim cu o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
20th Century, OUP 2006 J. M. Roberts, Twentieth Century. A History of the World: 1901 to the Present, Penguin 2004 Vyvyan Brendon, Primul Război Mondial 1914-1918, BIC ALL 2006 / Hodder & Stoughton 2000 Winston Churchill, The World Crisis 1911-1918, Penguin 2007 (reeditare) J. M. Roberts, The History of Europe, Penguin 1998 Nicolae Bocșan, Valeriu Leu (coord.), Cronologia Europei Centrale: 1848-1989, Polirom 2001 Duncan Townson, A Dictionary of Modern History 1789-1945, Penguin 1995 Paul Johnson (coord.), Twentieh Century Britain: Economic, Social and Cultural
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
sfidătoare potențând disidența. La același autor, o compensare prin ficțiune justifică tratarea ironică a prototipului caragialian al ipistatului, devenit anchetator, șef de cadre sau securist. Printr-o comică inversiune de roluri, anchetatorul din Frica (titlu semnificativ care-l substituie la reeditare pe cel de Confesiuni paralele) este terorizat realmente de subiectul chestionat, decis să-i completeze oral, telefonic, printr-o avalanșă de scrisori, etc. o autobiografie cu numeroase variante, de-a dreptul flexibilă și proliferabilă la infinit. În structura personajului de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]