1,567 matches
-
au avut până la acest mijloc de mai sau vor avea de aici încolo, până în decembrie dintr-un an cu multe date „rotunde”, norocul unui cuvânt de comemorare în presa culturală (la televiziuni nici nu mă gândesc!), ca să nu vorbesc de reeditări sau de ediții critice, de monografii, biografii, inedite? În câte școli sau librării, s-a găsit cineva să le sărbătorească? Câți cronicari literari au lăsat fierbintea actualitate ca să scrie un rând la aniversară? Istoria unei literaturi nu trebuie să fie
Aniversări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5533_a_6858]
-
important, de ce proza lui e atât de puțin discutată în prezent? Iar dacă nu este un scriitor realmente reprezentativ, cum ne explicăm vechile referințe critice, numeroase și aproape întotdeauna pozitive? O explicație există, chiar dacă ea nu va părea prea măgulitoare. Reeditarea romanului Zmeura de câmpie îmi confirmă ceea ce aflasem demult: că autorul acesta atât de inteligent, cu lecturi întinse și aprofundate, cu o mobilitate intelectuală deosebită și o vie curiozitate în a desface mecanismele literaturii, nu se numără printre romancierii de
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
George Bacovia. Bibliografie 1971-2001, Ed. Corgal Press, 2001, ca instrument de lucru; două ediții bibliofile: George Bacovia, Stanțe burgheze, Ed. Look Design, 2000, și George Bacovia, Lacustră, ediție bibliofilă alcătuită de Mircea Coloșenco, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2001. Plus numeroase reeditări obișnuite ale operei bacoviene (pe care Mircea Coloșenco nu se învrednicește să le înregistreze complet), reeditări fără echivalent (ca număr) printre interbelici sau contemporani.
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
Bacovia, Stanțe burgheze, Ed. Look Design, 2000, și George Bacovia, Lacustră, ediție bibliofilă alcătuită de Mircea Coloșenco, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2001. Plus numeroase reeditări obișnuite ale operei bacoviene (pe care Mircea Coloșenco nu se învrednicește să le înregistreze complet), reeditări fără echivalent (ca număr) printre interbelici sau contemporani.
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
atins cote isterice. Salinger, cu intuiția lui sigură, a simțit că simpla valoare a cărții nu e suficientă pentru a-i perpetua succesul, astfel încât a considerat necesar să provoace periodic scandaluri - fie că e vorba de ecranizări, adaptări, traduceri sau reeditări. Copertele cărților sale trebuie să fie întotdeauna, și în orice limbă, extrem de simple, fără vreo ilustrație grafică și fără prefețe sau aparat critic. Constat din propria-mi experiență de predare că interesul față de carte e în pierdere de viteză. Dar
De când n-ați mai stat de veghe în lanul de secară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7147_a_8472]
-
Florian LUNGU Ne bucură să semnalăm reeditarea, sub egida Editurii Muzicale, a unui valoros opus teoretic prin intermediul căruia un muzician de ținută ne introduce, apoi ne călăuzește cu recunoscută competență în mirificul tărâm al armoniilor jazz-ului - suport și stimul pentru creativitatea spontană caracteristică genului. Intitulat
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
cîte nume de români figurează în ofensiva de toamnă a editorilor, care au lansat numai în luna septembrie peste o mie de titluri noi în beletristică! Sînt mai puțini decît degetele de la două mîini, și asta dacă binevoim să numărăm reeditări din plutonul Eliade, Cioran, Panait Istrati... Iar noutăți absolute: o carte despre Dracula, scrisă de Matei Cazacu, o alta despre moroi și rituri de înmormîntare din Oltenia, semnată de Ioana Andreescu, o șarmantă carte de bucate de Radu Anton Roman
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Actualitatea literară franceză își ,reciclează" periodic clasicii și modernii, așa încît o ediție masivă de aproape 1 800 de pagini din Artaud devine eveniment al sezonului (sînt puse pentru prima dată împreună textele revoltei sale iremediabile din anii 46-47); după cum reeditarea unor cronici mai puțin cunoscute ale lui Mauriac trimite pe toată lumea în perioada confuziilor tensionate din deceniul al cincilea al veacului trecut, prilej să primești și reverberația verbului magnific al acestui magician care vedea în redescoperirea lui Mozart ,consolarea unui
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
care sechestrează fete tinere, aluzie la Natascha Kampusch, finanțiștilor și manipulatorilor de opinie, dar solilocul ei se înfundă după trei paragrafe în mortarul unei scriituri mai rigide decât o pereche de chiloți bavarezi”. Jean d’Ormesson se confesează Cu ocazia reeditării tuturor romanelor sale de dragoste, șase la număr, în volumul intitulat Ceea ce iubim este iubirea de la Robert Laffont, 1296 de pagini, laureatul Marelui Premiu Ovidius de la Neptun, Jean d’Ormesson, a acordat hebdomadarului „Le Point” din 10 mai un amplu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4658_a_5983]
-
romancierului s-a îndreptat spre corpul femeii, care îi era bine cunoscut, de vreme ce se lăuda al fi cunoscut în 2500 de exemplare. Fotograf talentat, a fotografiat, ce credeți?, corpul femeii, cu o pricepere la fel de mare. „Le Point” ilustrează articolul consacrat reeditării operei cu o fotografie în care romancierul fotograf este protagonistul unei scene de o mare și crudă frumusețe.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4658_a_5983]
-
căutat la Cluj pentru încurajări, consideră irealizabil proiectul de a descoperi originea limbajului. Nu e sigur că lui Constantin Fântâneru i-ar fi convenit neapărat comentarea sa ca precursor al postmodernismului, cum prea grăbit, cred eu, s-a spus la reeditări. Jurnalele se citesc cu interes fiindcă propun o radiografie a bolii și o descriere cu luminișuri de luciditate a gestionării ei. După o prezență ezitantă, dar destul de consistentă în viața literară interbelică - e redactor la Universul și Universul literar, membru
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
din cărți se fac" s-a transformat - evident - și asupra cinematografului așa că se poate spune și "filmele din filme...". Istoria celei de a 7-a arte a înregistrat - de altfel - numeroase metode de "reciclare". De la remake la sequel, respectiv de la reeditarea liberă sau identică a subiectului la continuarea intrigii ori - pur și simplu - la preluarea ștafetei ca în cazul lui Steven Spielberg care consideră o datorie de onoare să finalizeze personal A.I. (Artificial Intelligence), proiectul mai vechi al lui Stanley Kubrick
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
muncitoare. Autorul consideră că e cea mai de seamă datorie a sa să consemneze faptele acestei a doua Cronici; și e nerăbdător s-o încheie pe cea dintâi, spre a se consacra Cronicii vremii sale". Mai târziu, cu ocazia primei reeditări a romanului de după 1989, revine, într-o scrisoare adresată tot lui Geo Șerban, cu o scuză inversă, de astă dată referin-du-se la compromisurile necesare pentru apariția romanului: "Spune, te rog, cititorilor Cronicii de familie, că sub teroarea intelectuală și psihologică
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
Este, cred eu, ceea ce-l împiedică pe Eugen Negrici să fie un critic de reacție rapidă. Prea ocolește mult. Asta, s-a văzut deja, la suprafața textului. Dar nu numai. Și pe dedesubt, procedura e aceeași. (Scriind, anul trecut, despre reeditarea Imanenței literaturii, îl defineam drept un „prozator al criticii”. Formula mi se pare, în continuare, potrivită.) Între ipoteză și concluzie, Negrici mai adaugă, cu dichis, câțiva pași. Pentru el, albul nu e niciodată alb. Iar negrul parcă ar fi, de
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
Iordan Datcu În ultimele două decenii interesul pentru opera și viața lui M. Gaster a fost constant și a fost marcat de apariția unor prețioase cărți: mai întâi reeditarea cărții sale din 1883, Literatura populară română, ediție și studiu introductiv de Mircea Anghelescu (1983), apoi M. Gaster în corespondență, ediție și introducere de Virgiliu Florea (1985) și Prieteni români ai lui M. Gaster. Cercul „Junimii” bucureștene (1997), ediție și
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
Ion Simuț Un principiu elementar în reeditarea clasicilor și a modernilor stabilește că se folosește ca text de bază ultima ediție antumă supravegheată de autor. Adaosul din final nu e superfluu, pentru că nu în toate situațiile ultima ediție antumă e supravegheată și autorizată de autor. Pe de
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
supravegheată de scriitor, poate fi viciată de anumite împrejurări nefaste, ca, de pildă, constrângerile și intervențiile cenzurii. Putem face aici speculații interesante și teorii inutile. În cele din urmă, contează fiecare caz în parte. Nenorocirea este că editurile angajate în reeditarea clasicilor nu procedează profesionist, adică flexibil, în funcție de fiecare situație, crezând că e de ajuns dacă respectă un principiu unanim acceptat, fără a mai decide pe cont propriu dacă e și adecvat, adică pe deplin justificat. Să luăm în discuție, pe
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
pe deplin creditabilă, deși nu a apucat să fie tipărită sub supravegherea autorului. După 1990, unele edituri au luat decizia, deloc blamabilă, de a prelua identic prima ediție a Istoriei..., cea din 1941. Oricât ar părea de surprinzător pentru necunoscători, reeditarea identică înseamnă două posibilități: 1. o culegere nouă a textului într-o ediție ne varietur și 2. fotocopierea sau scanarea paginilor într-o ediție facsimilată. Ambele forme tipografice au fost exploatate după 1990, pentru a autentifica întoarcerea la textul originar
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
fost exploatate după 1990, pentru a autentifica întoarcerea la textul originar, deși, repet, din punct de vedere științific, este preferabilă ediția a doua, revizuită de autor. Dar ediția din 1941 este un document prea important ca să nu justifice, la fel de bine, reeditarea ei (fără fetișizare, dacă s-ar putea). Mai complicate sunt situațiile celorlalte cărți ale lui G. Călinescu, apărute înainte de 1945, în mod special situațiile celor mai cunoscute, reeditate frecvent și pentru scop didactic: biografia Viața lui Mihai Eminescu, romanele Enigma
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
din comentariile paren-tetice ale tatălui o replică agasantă, cerută de cenzură. Din acest motiv, Nicolae Mecu optează pentru dactilograma romanului, așa cum a fost pregătită pentru editură, ca text de bază. Astfel că de acum încolo această de-cizie trebuie asumată de reeditările ulterioare. Ediția din 2006 de la Editura Gramar a romanului Bietului Ioanide adoptă "textul definitiv" din ediția de Opere șnu Scrieri, cum se spune în nota de la p. 4ț G. Călinescu, volumele V-VI, apărută în 1967 la Editura pentru literatură
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
maximum de profesionalism. În nota asupra ediției și în corpusul de note, comentarii și variante se găsesc toate argumentele pentru această opțiune. În cazul lui G. Călinescu este o alegere nefericită să fie adoptat ca text de bază pentru o reeditare ultima ediție supravegheată de autor, fie că e vorba de Viața lui Mihai Eminescu, fie că ar fi vorba de poezie sau de oricare dintre romane.
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
revăd Victoria de la Samothrace, care că orice victorie, și-a pierdut capul". În loc de-a aprobă acest voiaj unui autor ce începuse a le aduce servicii (fără a deveni, totuși, un propagandist de primă mînă), autoritățile îi fac șicane în legătură cu reeditarea, la Hachette, a traducerii inofensivului român pentru copii, Fram ursul polar. Deși prudent, scriitorul nu se poate înfrîna de la expresia amărăciunii sale: "Probabil că și întîrzierea sau dispariția volumului trimis pe adresa ta, prin Uniunea Scriitorilor, este încă un supliment
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
o operă profund marcată de personalitatea centrifugă a autorului ei - amenințată, în plus, cu dispersia de fenomenele menționate mai sus -, recuperarea sensului prim are o semnificație aparte. Echidistanța, discreția, modestia, aplicarea fermă la obiect au făcut ca toată acțiunea de reeditare a scrierilor călinesciene, fie că e vorba de romane, fie că avem de-a face cu publicistica, să reprezinte un succes. Devotamentul lui Nicolae Mecu pentru opera lui Călinescu e cu atât mai demn de admirație cu cât el nu
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
Vicu Mândra și a lui Ion Vitner, ambii instalați în curând în locul său la catedră. Extrem de relevante pentru pozi- ționarea lui G. Călinescu în sistemul politic al epocii sunt și „studiile de genetică, variantistică și receptare” pe marginea publicării sau reeditării romanelor, cu atât mai mult cu cât observațiile de editor se transformă în problematizări și judecăți de critic literar. Procesul de aservire ideologică poate fi probat la modul cât se poate de concret prin preocuparea regimului de a rescrie, cu
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
supuse unor analize dure, preîntâmpinate adesea de precauția scriitorului însuși. Pentru a mă rezuma la un singur exemplu din nenumăratele reținute de Nicolae Mecu, într-un capitol din Cartea nunții, înșiși spectatorii unui meci de box își schimbă identitatea odată cu reeditarea: „«Mecanicii și șoferii» «cu uitături vulgare și bestiale» devin în ediția din 1965 «băieți de pră- vălie»; «buzele groase» «de lucrătoare» ale unei spectatoare de sex incert sunt acum «de vânzătoare»; alți lucrători primesc un statut social nou, de tejghetari
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]