4,550 matches
-
crede că ar putea scoate informații de la deținuți. Țurcanu i-a răspuns că nu știe, întrucât ei au experiența anchetelor și știu să se ferească, dar a menționat că la camera 1-corecție există două grupuri: unul pentru, iar celălalt împotriva „reeducării”, care sunt aproape să se ia la bătaie, moment în care Dumitrescu a exclamat: „Asta vreau - să se bată între ei!”. Cei doi s-au înțeles să organizeze o bătaie, cu intervenția lui Dumitrescu 2. Totuși, directorul nu menționează nimic
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu instrucțiuni din partea lui Țurcanu, în timp ce restul s-au amestecat printre ceilalți deținuți pentru a obține informații 1. În primele zile, Pătrășcanu a stat de vorbă, printre alții, cu Alexandru Bogdanovici, care i-a mărturisit că dorește să înceapă o „reeducare” ideologică la Pitești, după modelul celei încercate la Suceava, dar a lăsat să se înțeleagă faptul că ar fi vorba doar despre o acțiune de suprafață. Pe 22 decembrie 1949 a ajuns în cameră și Țurcanu însuși, căruia Bogdanovici i-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiune de suprafață. Pe 22 decembrie 1949 a ajuns în cameră și Țurcanu însuși, căruia Bogdanovici i-a spus același lucru, adăugând că dorește să ceară raport la direcțiune pentru aceasta. Simțind pericolul, Țurcanu a început discuțiile pro și contra „reeducării”, după cum făcuse și la 1-corecție, împărțind deținuții din cameră în tabere. Deși Bogdanovici a fost trecut la cei care susțin acțiunea, în seara de 24 decembrie, Pătrășcanu (în înțelegere cu Țurcanu) l-a acuzat pe acesta de oportunism, opinie susținută
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în înțelegere cu Țurcanu) l-a acuzat pe acesta de oportunism, opinie susținută și de Vasile Pușcașu, Gheorghe Roșca și Virgil Bordeianu. În prima zi de Crăciun a început o bătaie generală, prima dată fiind torturați cei din tabăra împotriva „reeducării”, urmați de Bogdanovici, zdrobit în bătăi de suceveni, spre uluirea sa. Apar și de data aceasta mențiuni cu privire la implicarea gardienilor din închisoare în ostilități 2, dar victimele agresiunii - cu excepția lui Bogdanovici - nu se cunosc. Alexandru Popa povestește chiar discursul directorului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
conștiința clară că aceste condiții mai bune de viață le-ați câștigat prin munca voastră în acest penitenciar și nu le-ați primit ca pomană din partea regimului 1. Au existat numeroase păreri conform cărora acțiunea de la Pitești poate fi denumită „reeducare” tocmai datorită înființării acestei „școli” la camera 4-spital în aprilie-mai 1950. Trebuie să adăugăm însă câteva elemente esențiale: cei selectați să participe la discuțiile din această cameră erau cu toții oameni pe care Țurcanu se baza în acțiunea sa. De asemenea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că Țurcanu știa că va urma împrăștierea lor și i-a prevenit că „vor avea de întâmpinat greutăți pe unde se vor duce, dar să nu se descurajeze, că oamenii liberi nu pot înțelege așa ușor o metodă revoluționară de reeducare ca aceea dela Pitești. Că aceea este singura metodă justă și că ei au o experiență câștigată acolo și deci știu ce au de făcut pe acolo unde se vor duce”2. Prin urmare, Țurcanu nu doar că era informat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiunea de la Tg. Ocna nu este decât o continuare a acesteia, cu forme de manifestare și metode adecvate situației în care s-a putut desfășura ea, neîntâlnite la Pitești, acest lucru datorându-se, pe de o parte, fazei avansate a reeducării cerută de scopurile și condițiile ei de desvoltare, iar pe de altă parte, frânei puternice a Biroului Inspecții, ce i-a impus anumite limite 1. Practic, el recunoaște că evenimentele de la Târgu Ocna nu au pornit din inițiativa deținuților din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în anchetă cincisprezece ore pentru un interogatoriu transcris în doar patru pagini. Ca urmare directă a faptului că anchetatorii scriau procesele-verbale, limbajul uzitat este unul tipic comunist: documentele abundă în referiri la „ajutor legionar”, „activitate legionară”, „comandament legionar”, „așa-zisa reeducare”. Toate declarațiile urmează același tipar și urmăresc să conducă anchetatul spre o anumită idee. În aceste condiții, declarațiile deținuților din anchetă trebuie privite cu maximă mefiență, unele fiind adevărate materiale de propagandă comunistă (este cazul declarațiilor lui Aristotel Popescu, asupra
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de Alexandru Petrescu, cel care prezidase și la procesele lui Iuliu Maniu și ale sabotorilor de la Canal. Rechizitoriul procurorului militar recunoaște că o parte dintre informațiile oferite de deținuții maltratați erau „neesențiale și nereale” și prezintă numele unor decedați în timpul reeducărilor. Actul este însă material de propagandă, prezentând întreaga acțiune ca pe o idee a lui Horia Sima, transmisă șefilor legionari din țară și, mai apoi, legionarilor din închisori. Au fost considerate probe inclusiv declarațiile ridicole care susțineau că ordinele au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
PCR, unde a activat până pe 15 iulie 1948, când a fost descoperit și exclus. A fost arestat în iunie 1948 și încarcerat la Suceava, unde ar fi avut un comportament legionar 2. În primăvara lui 1949, după condamnări, a condus „reeducarea” și apoi ODCC-ul, pentru a induce în eroare autoritățile și a obține favoruri în detenție. La Pitești a schimbat forma de activitate, pentru că cea de la Suceava fusese deconspirată. Documentul recunoaște morțile lui Corneliu Niță, Eugen Gavrilescu, Gheorghe Șerban și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pedeapsă de 3 ani închisoare corecțională de la Curtea Marțială Chișinău. Student la Agronomie, ar fi recrutat mai multe persoane, până în iunie 1948, când a fost arestat și închis la Suceava, unde ar fi dus o activitate ostilă regimului. A condus „reeducarea”, a pregătit informatori și a fost implicat în „activitatea criminală” și la Pitești. Varianta comuniștilor asupra morții lui Bogdanovici spune că Popa l-ar fi „demascat” la Pitești pe acesta, pentru ca regimul să nu le oprească activitatea și ca deținuții
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
parte la o acțiune legionară, al cărei scop a fost subminarea regimului comunist. Ion Stoian ar fi făcut parte din FDC Bacău încă din 1946. Arestat doi ani mai târziu și închis la Suceava, în iunie 1949 a participat la „reeducare” și ar fi fost pregătit de Constantin Bogos pentru reeducarea de la Târgșor, unde a activat cu Iosif Cobzaru, adunând informații. În decembrie 1950 a fost mutat la Gherla, unde a lucrat cu Popa, a condus camera 99 împreună cu Livinschi, Murărescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
subminarea regimului comunist. Ion Stoian ar fi făcut parte din FDC Bacău încă din 1946. Arestat doi ani mai târziu și închis la Suceava, în iunie 1949 a participat la „reeducare” și ar fi fost pregătit de Constantin Bogos pentru reeducarea de la Târgșor, unde a activat cu Iosif Cobzaru, adunând informații. În decembrie 1950 a fost mutat la Gherla, unde a lucrat cu Popa, a condus camera 99 împreună cu Livinschi, Murărescu, Botez și Liviu Boeru până în martie 1951, torturând treizeci și cinci de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1949 a fost mutat la Cluj. A ajuns la Pitești în luna noiembrie 1949 și, fiind bătut la camera 4-spital pentru a se alătura acțiunii, a fost instruit de Țurcanu și Popa. În mai 1950 a participat la sesiunile de „reeducare” de la camera 4-spital, unde a fost primul care le-a spus celor prezenți că oriunde vor merge trebuie să aplice „demascarea”. A torturat și el la Pitești, din iunie 1950 activând la Gherla. În urma bătăilor la care a participat, au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Austria. A fost luat prizonier de armata rusă în martie 1945, dar, în iunie, a scăpat prin declarații false, întorcându-se acasă și activând în FDC Câmpulung. Arestat în 1949, a fost închis la Suceava, unde ar fi participat la „reeducare”, iar în septembrie 1949 a fost mutat la Pitești, unde, după ce a fost schingiuit („fusese pus în cunoștință de către ȚURCANU EUGEN despre noua activitate legionară”4), a torturat, a strâns informații și a participat la reeducarea ideologică de la camera 4-spital
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ar fi participat la „reeducare”, iar în septembrie 1949 a fost mutat la Pitești, unde, după ce a fost schingiuit („fusese pus în cunoștință de către ȚURCANU EUGEN despre noua activitate legionară”4), a torturat, a strâns informații și a participat la reeducarea ideologică de la camera 4-spital din mai-iunie 1950. La Gherla a activat la camerele 99, 103 și 107, dar ar fi strâns și informații din bucătărie (sic!) și ateliere. Zbranca recunoaște că acțiunea a fost o școală a legionarilor, dar urmărea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
asemenea, ar fi ascuns cauza morții a patru victime și ar fi ținut ședințe legionare. Constantin P. Ionescu, judecat în 1949 de către Tribunalul Militar Iași pentru uneltire împotriva ordinii sociale, a ajuns, în mai 1949, la Suceava, unde a cunoscut „reeducarea”. Deși se menționează că ar fi acuzat mișcarea de duplicitate, a acceptat-o destul de rapid. Pe 15 septembrie 1949 a fost transferat la Gherla, unde, în anul următor, a devenit membru în conducerea acțiunii, apoi unul dintre principalii conducători, din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Din cauza acestui lucru, precum și a condițiilor inumane din Casimcă 2, vor muri, pe rând: Vică Negulescu, Dan Dumitrescu, Costache Oprișan, „Nutti” Pătrășcanu, Aristotel Popescu și Gheorghe Caziuc. Cei care s-au încăpățânat să nu moară aveau să treacă și prin reeducarea de la Aiud din perioada 1962-1964. Se poate concluziona că, dintre toate procesele înscenate de comuniști în legătură cu acțiunea de la Pitești, acesta este cel mai fantezist și mai ridicol. Numai Gheorghe Caziuc și Virgil Bordeianu au făcut parte din echipele de agresori
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
departe de soție și copil, ale căror poze le avea ascunse în haină. Țurcanu a lăcrimat atunci când i-a arătat lui Bâgu cele două poze și îi învinovățea pe legionari pentru situația sa. Bâgu susține că s-a pus problema „reeducării” în cameră, iar majoritatea deținuților au fost de acord, dar au cerut să cunoască noua doctrină și să țină conferințe. Țurcanu i-a cerut să țină un discurs, ca să se lămurească de inutilitatea demersului său, astfel că Bâgu a vorbit
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
demersului său, astfel că Bâgu a vorbit despre „Ireversibilitatea mutațiilor în evoluția materiei”. După discursul lui „Nutti” Pătrășcanu, care a condamnat crimele antilegionare, a început bătaia generală în celulă. Bâgu spune că el a avut noroc, fiind considerat bun pentru „reeducare” de la început, dar un fost coleg l-a denunțat că îl sfătuise să se ascundă sub pat pentru a evita bătăile, astfel că Țurcanu l-a transferat în camera 7-corecție, în care, teoretic, erau cei refractari 1. A scăpat de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
el permanent urmărit de Securitate. S-a căsătorit (logodnica sa fusese și ea arestată) și are o fată. Alexandru („Șura”) Bogdanovicitc " Alexandru („Șura”) Bogdanovici" Unul dintre destinele cele mai tragice implicate în acțiunea de la Pitești, Alexandru Bogdanovici a fost inițiatorul „reeducării” de la Suceava. Născut la 8 iunie 1924 în Soroca, Bogdanovici era cunoscut ca având simpatii și activitate legionară, fiind închis la Aiud, după evenimentele din 1941, și la Chișinău, din vara lui 1943, pentru că inițiase o organizație legionară de tineret
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
importante de la Suceava este povestit de Dan Lucinescu, pe care Bogdanovici l-a chemat la o discuție privată, în care i-a spus că trebuie să se facă ceva pentru salvarea vieților celor închiși, încercând să-l convingă să simuleze „reeducarea”, pentru a fi eliberat din închisoare. Lucinescu l-a refuzat ferm, acuzându-l pe Bogdanovici de oportunism și naivitate 4. Confruntarea a avut loc ca urmare a încercării grupului lui Bogdanovici de a intona cântece comuniste în celulă, într-un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a încercării grupului lui Bogdanovici de a intona cântece comuniste în celulă, într-un moment în care unii deținuți se rugau. Țurcanu afirmă că, la Suceava, l-a întrebat pe Bogdanovici ce anume l-a determinat să pornească acțiunea de „reeducare”, iar acesta i-a răspuns că „naționalismul este îngust, iar internaționalismul este ceva mare, că a citit material marxist, în special operele lui Lenin, și că în ființa lui structura de legionar s-a clătinat mai demult și că a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu cât Cobîlaș însuși afirmă în declarațiile sale că a intrat în conflict cu Bogdanovici din cauza insistențelor acestuia. În luna octombrie 1948, Bogdanovici a redactat un memoriu în care explica autorităților motivele pentru care dorește să pornească o acțiune de „reeducare”, memoriu în urma căruia închisoarea din Suceava a început să fie vizitată de înalți oficiali. Totuși, restul detenției în acest penitenciar și l-a petrecut cu timide încercări de a convinge îndeosebi pe liderii celor închiși de necesitatea unei schimbări de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
-i: Deși nu văd cu ce drept unul sau altul dintre noi și-ar asuma răspunderea de a pedepsi pe ceilalți colegi de cameră pentru activitatea lor de afară, văd că și tu ai ajuns la concluzia că o reală reeducare nu este posibilă fără a studia cât de cât pe Marx, pe Engels, pe Lenin. Ceea ce tu, Eugene, la Suceava, nici n-ai vrut să auzi!, moment în care Țurcanu a început să îl calce în picioare. Ulterior, a fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]