5,631 matches
-
servit (este cazul asigurărilor sociale), aceste măsuri nu pot fi asimiliate politicilor sociale ce definesc s.b. Fără a contesta impactul major al teoriei keynesiene, economistul american Robert L. Heilbroner subliniază faptul că o parte din elementele teoriei sunt o reflectare a ceea ce se discuta și aplica deja în epocă (Heilbroner, 2005). În perioada 1980-1999, statele europene înregistrează o amplificare spectaculoasă a acestui fenomen, ajungându-se la valori duble (de la 24,3 la 40,9, în cazul Franței) sau chiar cvadruple
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
treia cale”, o via media între tradiția realistă și cea idealistă, creează confuzie și exclude literatura raționalistă din toate curentele teoretice importante, marginalizând-o. Mai mult, identificarea celor trei abordări ale relațiilor internaționale (hobbesiană, lockeană și kantiană) nu-și găsește reflectarea adecvată în literatura relațiilor internațioanle și în clasificările posibile ale autorilor ei. Prin cei trei „R”, Școala engleză nu face decât să-și justifice propria existență, ca o a treia cale, pe baza unei înțelegeri reducționiste a idealismului - de care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dar și în sens negativ, importantă devenind însă identificarea acelor condiții prin care potențialele avantaje să fie exploatate, iar dezavantajele minimizate. Efectele sunt vizibile nu doar la nivel de organizație, ci și la nivel de grup și de individ, cu reflectare în sfera afectivă, cognitivă, simbolică și comunicațională (Milliken și Martins,1996, apud. Janssens și Steyaert, 2003). 1. Sfera afectivă reflectă influențele emoțiilor asupra implicării personale, satisfacției, identificării, conflictului de rol, ambiguității rolurilor, percepției discriminării și în final, a integrării sociale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în lideri în primar Indicatori de credință de relevanță comportamentali Inegalitate/omogenitate Integrare religioasă rezidențială maritală Intenții de migrație de mutare din locuința actuală de plecare temporară Încredere în primar în actorii instituționali politică Mass-media efectele asupra temei de infracțiuni reflectarea criminalității Mentalitate noțiunea de religioasă Migrație internă externă Modernitate individuală Optimism dinamic Oraș mic Orientare procapitalistă prodemocratică valorică de migrație Participare politică asociativă teorii despre Periferie Politică cultură interes pentru informare discuții despre cunoștințe despre cauze ale dezinteresului pentru efecte
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Întreg studiu. De exemplu, unele studii s-au bizuit doar pe observația participativă, fără a se examina măcar un document; la fel, numeroase cercetări au folosit informații de arhivă, Însă nici un interviu. Această utilizare izolată a surselor poate fi o reflectare a modul tipic În care sunt concepute - ca și cum un cercetător ar fi obligat să aleagă o singură sursă, și anume cea mai adecvată sau cea pe care o cunoaște cel mai bine. Astfel, de multe ori cercetătorii și-au făcut
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pînă acum” (p. 227). Aceasta pentru că, așa cum afirmă la 12 octombrie ambasadorul cubanez la Berlin, citat de diplomatul român, „În acest domeniu [al mijloacelor de informare], În RDG s-a făcut Într-adevăr greșeala de a menține un mod de reflectare În roz a realității - fără critică și autocritică. Chiar și În Cuba, unde - datorită apropierii de SUA - mijloacele de informare trebuie să fie mai militante, se publică mai deschis materiale autocritice” (p. 225). La 10 noiembrie, schimbarea se produce și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
inima de vin. Labilă și insuficientă pentru legitimarea destinului poetic pe care, măcar prin ton, părea că îl anunță, lirica lui M. are un traseu compus din linii frânte. Talentul poetului înclina către surprinderea muzicii înfundate pe care o dă reflectarea unui viu apatic într-un mineral mâlos-receptiv. Rezultatele parțiale ale acestei vocații pot fi, pe porțiuni mici, memorabile: „Harapnice de zei plesneau în nămol și-n turmă/ Boii soarelui pășteau prin beznă fără urmă/ Mânați de ciclopi; trupurile se pierdeau
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
și urne, sugerând un univers circular, închis, suficient sieși, un microcosmos autonom, oglindă a macrocosmosului, realizare a visului mallarméan al cărții unice. În miezul cărții se află eonul-sâmbure, în jurul lui distribuindu-se simetric, dar în ordine inversă, ca într-o reflectare în oglindă, poeme dedicate nunții ca act generator al lumii și morții ca finalitate necesară. În centru se situează poemul Cel ce e („Eu sunt cel ce sunt”), divinul ca energie generatoare a diversității manifestărilor. Inelar, sfârșitul coincide cu începutul
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
rurale să fie reprezentate și codificate. Chiar și În aceeași localitate, practicile variau mult de la o fermă la alta și de la o perioadă la alta, astfel că orice codificare ar fi fost Într-o oarecare măsură arbitrară și statică. Așadar, reflectarea practicilor locale Într-un cod era un act profund politic. Unii notabili locali și-ar fi putut impune preferințele acoperiți fiind de litera legii, În vreme ce alții și-ar fi pierdut drepturile cutumiare de care depindeau. Cea de-a doua problemă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
țărani din Anzi: aceștia pornesc de la caracteristicile parcelei, sol, condiții naturale, pentru ca apoi să creeze soiuri cu șanse de a se dezvolta foarte bine În respectivul mediu. Diversitatea de cultivare Într-o astfel de comunitate este, În mare măsură, o reflectare a varietății de nevoi locale și de condiții naturale. În procesul de cultivare științifică a cartofului, dimpotrivă, punctul de plecare este noul cultivar sau genotip, de dragul căruia se fac toate eforturile pentru a transforma și omogeniza condițiile de mediu, astfel Încât
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dornici să pară altfel decât sunt în realitate. Din conflictul lor cu lumea și din fuga după câștiguri facile și ilicite rezultă ratarea carierei, sacrificarea iubirii, dificultatea regăsirii de sine, moartea (Goana). Fără a se distanța pe deplin de intenția reflectării unor momente de criză, piese precum Ascensiunea unei fecioare și Carlo contra Carlo (jucată în 1995 la Teatrul Odeon din București) conferă o dimensiune nouă dramaturgiei lui I., prin actualizarea câtorva figuri și situații din teatrul universal (Salomeea - de această
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
atât asupra ta, cât și asupra mea, eu voi sta deoparte, și te voi l)să pe tine s) rezolvi chestiunea”. Dac) B acționeaz) efectiv, A câștig) beneficii gratuite. Dac) B, devenind nemulțumit, nu acționeaz), A și B pierd amândoi. Reflectarea asupra unei sorți comune poate s) nu conduc) la o distribuție echitabil) a efortului - sau chiar la nici un efort. Dac) se întâmpl) sau nu astfel, aceasta depinde de m)rimea grupului și de inegalit)țile din interiorul s)u, ca
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
confruntărilor dure cu viața rurală. Autorul consemnărilor apare ca un idealist dispus să lupte cu împrejurările ostile, susținut de dorința cunoașterii, transformată în adevărată pasiune. Valorii beletristice a scrierii, modestă, i se substituie, din nou, valoarea documentară, prin inventarierea și reflectarea participativă a riscurilor asumate de această categorie a intelectualilor autoexilați în anonimatul universului sătesc. În Revizori și inspectori, capacitatea de observație rămâne omniprezentă, situațiile și comportamentele sunt contabilizate cu sobrietate, dar aici funcționează o neinspirată tendință de coborâre a esențialului
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
Přemyslizilor pe parcursul întregii sale domnii, cu excepția ultimilor ani, a fost un om perfid cum n-a existat altul pe lume - el a acaparat Cracovia prin vicleșug și i-a omorât pe toți cehii găsiți în oraș29. Animozitățile și-au găsit reflectare până și în hagiografie. O legendă de la sfârșitul secolului XII - începutul secolului XIII istorisește că întorcându-se de la păgâni in Poloniam, sfântul ceh Adalbert i-a întrebat pe locuitorii unui sat despre drumul spre Gniezno. Aceștia l-au înțeles foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cea mai bună carte de călătorie a sezonului, „abundând în episoade interesante și informații cerute de public“, sau „o carte atrăgătoare care dezvăluie în fiecare rând al ei un perfect observator al celor descrise“27. Cu toate acestea, semnificativ pentru reflectarea chestiunii românești - metamorfozată în problemă politică europeană - în opinia publică americană la acea dată este faptul că „The North American Review“ din Boston, prezentând aceeași carte, reproșa pe un ton academic autorului lipsa ori insuficiența unor detalii referitoare la chestiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Astfel, de la principiul rupturii cu trecutul, Stalin va trece la acela al continuității puterii; el este succesorul lui Lenin, eliberându-se de nevoia unui consens popular, chiar dacă această nevoie se conturase mai ales pe plan teoretic. Și mai interesantă este reflectarea acestui mod de legitimare prin falsificarea istoriei, posibilă datorită deținerii monopolului puterii în relația dintre U.R.S.S. și Statele Unite, de-a lungul Războiului Rece. Exista în Occident posibilitatea spunerii adevărului despre Octombrie, dar, observă tot R. Pipes, în anii ’60
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cunoașterii, socializarea și dresajul 40. În această calitate, marxismul își făcea un titlu de glorie din a contracara legenda cunoașterii dezinteresate. Ajungea, în consecință, la un compromis extrem de precar între două concepții despre cunoaștere: aceea care vedea în ea o reflectare și aceea care definea cunoașterea drept o operațiune 41 sau exercițiu. Blocajul era, astfel, inevitabil: cunoașterea nu poate fi când corectă, când deviată 42. Dacă factori precum interesul de clasă sau puterea au capacitatea de a o vicia știința, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
când deviată 42. Dacă factori precum interesul de clasă sau puterea au capacitatea de a o vicia știința, ar însemna că aceștia se află în joc și atunci când ea spune adevărul. Cunoașterea reprezintă, potrivit marxismului, produsul acestor forțe, nu o reflectare a obiectului ei43. Mitul regenerează și justifică acolo unde știința doar explică 44. Și nu oricum: față de explicația științifică, animată de un determinism fragmentar, cea susținută de mit este funciarmente teleologică 45, o singură cauză fiind responsabilă pentru milenii de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vladimir Dogaru, Pan M. Vizirescu (autor și de proză scurtă). Răzbește însă tot mai multă publicistică literară și politică de ținută intelectuală joasă, de expresie trivială (Toma Vlădescu, Nicolae Roșu ș.a.). O permanentă preocupare a revistei a fost aceea de reflectare critică a fenomenului literar și artistic din epocă. Preocupare realizată doar parțial. Până la preluarea cronicii literare, în 1926, de către Tudor Vianu, cărțile noi sunt menționate la întâmplare și superficial, în rubrici improvizate. Dar în același an Vianu renunță la critica
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
el a primit, evident, și mai multe definiții de-a lungul timpului. În sensul cel mai larg, se poate spune că imaginația este funcția psihică creatoare de imagini. Platon deja distingea Între idei și imagini, Înțelegând prin cele dintâi niște reflectări corecte și apropriate ale esențelor, iar prin ultimele niște cópii, adesea deformatoare, ale acestora. Din această valorizare a luat naștere o atitudine disprețuitoare și condescendentă față de imaginație, considerată adeseori, În raport cu rațiunea și cu intelectul, ca fiind un fel de „nebună
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În spațiul rupturilor, afirmând că „ceea ce seamănă e tocmai ceea ce se opune”, e tocmai ceea ce e contrar și disruptiv. Figura retorică predominantă În epocile textualiste, după cum spun și noii istoriști americani, e chiasmul. E vorba de un mod specific de reflectare a subiectului În oglindă și a oglinzii În subiect: „istoria literaturii și literatura istoriei” sau orice sintagme de acest tip. Ajungând În epoca de azi, mie mi se pare că păstrăm gândirea analogică atunci când gândim lumea, dar o mutăm de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înainte, l-am fi putut defini drept un dat rece, autosuficient și lipsit de o viață a sa). șStai În fața oglinzii. Miști mâna dreaptă; simultan, cel din fața ta mișcă mâna lui stângă. Diferența aceasta totuși nu te neliniștește: deși răsturnată, reflectarea rămâne guvernată de o simetrie desăvârșită. În limpezimea absolută a cristalului, te vezi - Îți spui - așa cum ești. O geometrie liniștitoare, pe deplin euclidiană, domină impasibil relația ta cu celălalt. Sau poate ar trebui să punem totul pe seama absenței timpului dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Alternativa, totuși, te sperie: pentru că ți se sugerează că doar un subiect ar putea oglindi ceea ce În mod esențial ești. „Dar mă va vedea și mă va spune el Întocmai așa cum sunt?” „Dar nu se va insinua, Între mine și reflectarea mea, timp?” Îl vei vedea gândind - și vei avea de trăit o penibilă așteptare până când vorbele sau gesturile (imperfecte limbaje, comparate cu demnitatea neabătută, neocolită a luminii) lui Îți vor răspunde, te vor descrie. Și când Într-un sfârșit o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
esențiale ale existenței. Colorarea intensă are loc prin invocarea memoriei, care trimite la timpi dilatați și timpi condensați, de fiecare dată altminteri, În funcție de filtrul unei subiectivități sau ai alteia, dar și la o Înlocuire a măsurătorilor precise din fizică, prin reflectarea temporală specific umană pe care o presupune chiar și memoria colectivă, un produs al intersubiectivității sociale, deci unul În care reflexele prea intens subiective sunt relativizate de Împărtășirea lor de către alți subiecți. „Locuri ale memoriei” vor fi deci toposurile - nume
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imposibilitatea contactului direct și ubicuu cu el. Dar tocmai această circumstanță permite viziunii despre trecut să se construiască, lacunar și selectiv, din aproape În aproape sau prin salturi nu lipsite de semnificație, devenind substitutul prin excelență al acestuia. Pe scurt, reflectarea este rezultatul prelucrării unor subiectivități diverse. Este exact ce spune și R. Gildea atunci când observă că nu există o memorie colectivă..., ci memorii colective paralele și competiționale, elaborate de comunități ce au trăit și utilizat trecutul În moduri diferite 2
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]