2,285 matches
-
în special ale aldosteronului si hormonului antidiuretic), deoarece normovolemia depinde de activitatea metabolică, schimburile hidroelectrolitice și capacitatea sistemului venos și a organelor de depozit a sângelui (ficat, splina, piele). În cursul efortului fizic, din ficat, splina și piele, prin vasoconstricție reflexă, este mobilizată o cantitate de până la 2 litri de sânge, ceea ce duce la creșterea volemiei. Efortul acut, mai ales la persoanele neantrenate, care nu prezintă adaptare metabolică și cardiovasculară, are ca efect extravazarea plasmei în interstiții și scăderea volemiei; efortul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de altă parte acesta este mai bine oxigenat. Printre reacțiile adverse ale Nifedipinei se numără apariția edemelor periferice, hipotensiunea ortostatică și tulburările digestive, iar în ceea ce privește motricitatea, astenia musculară și amețelile. Un alt posibil efect nedorit al acestui medicament este tahicardia reflexă, ceea ce duce la creșterea consumului de oxigen al miocardului. Riscul efectelor adverse cardiace nu mai apare în cazul utilizării Amlodipinei, acest antagonist al calciului fiind dotat și cu acțiune farmacologică prelungită. Verapamilul și Diltiazemul au efecte antianginos și antiaritmic. Deși
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cordul pulmonar cronic sunt principalele complicații ale bronșiectaziei. Astmul bronșic, dispnee paroxistică provocată de disfuncția bronhiolelor, are caracter spasmodic și temporar. Mecanismele producerii bolii sunt multiple, punctul de plecare fiind iritații bronșice sau bronșite acute, sau uneori fiind implicate mecanisme reflexe (astmul cardiac, renal, eferențe de la nivel gastric, uterin, ovarian, uretral, rectal, hepatic). Forma acută de astm bronșic (criza astmatică) este provocată de îngustarea bruscă și exagerată a bronhiolelor, fapt manifestat clinic prin dispnee paroxistică - starea de rău astmatic, ce poate
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sindromului de neuron motor periferic sunt leziunile de diferite etiologii ale neuronilor din coarnele anterioare ale măduvei spinării, ai căror axoni formează nervii rahidieni. Deficitul motor instalat cuprinde grupele musculare inervate motor de prelungirile neuronilor lezați (sunt afectate componentele voluntare reflexă și sincinetică). Ca urmare a denervării se instalează o paralizie de tip flasc (cu hipotonie musculară, diminuarea sau abolirea reflexelor osteo-tendinoase și reflexelor cutanate) care dacă persistă mai mult de 4 luni se soldează cu atrofie musculară ireversibilă [23]. Cu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
3. Sindromul cornului posterior, în care sunt lezați deutoneuronii senzitivi din substanța cenușie medulară și ca urmare în dermatoamele corespunzătoare nivelului leziunii apare mai întâi hiperestezia, apoi hipo sau anestezia pentru sensibilitățile tactilă grosieră și termic- dureroasă. Din cauza perturbării activității reflexe în dermatoamele respective se poate instala hipotonia musculară. Din aceeași categorie face parte și sindromul comisurii cenușii, rezultat prin lezarea fibrelor sensibilității termic-dureroase care se încrucișează la acest nivel. După altă clasificare, sindroamele spinale se pot grupa în sindroame ale
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
întindere în cursul mobilizării pasive rapide. Din punct de vedere fiziopatologic poate fi descrisă o spasticitate spinală, produsă printr- un mecanism de intensificare lentă a excitației spinale datorită aferențelor provenite de la fusurile neuromusculare, caracterizată printr-o creștere lentă a activității reflexe, și o spasticitate cerebrală (hemiplegică), care afectează predominant mușchii flexori ai membrului superior și mușchii extensori ai membrul inferior, produsă printr-un mecanism de diminuare a controlului inhibitor exercitat de ariile motori corticale asupra motoneuronilor spinali, în care apare precoce
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
spasticitate cerebrală (hemiplegică), care afectează predominant mușchii flexori ai membrului superior și mușchii extensori ai membrul inferior, produsă printr-un mecanism de diminuare a controlului inhibitor exercitat de ariile motori corticale asupra motoneuronilor spinali, în care apare precoce o activitate reflexă exagerată. Spasticitatea cerebrală se manifestă prin contractură, definită ca un tonus muscular extins, ce duce la scurtarea mușchilor și tendoanelor, plus modificări ale articulațiilor adiacente [56]. Contracturile pot avea drept cauze și hipocalcemia, imobilizarea prelungită sau kinetoterapia aplicată incorect, și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
central la nivelul eliberării de gonadotropine [42, 55 58]. Administrarea de flutamidă la șobolani hipertensivi duce la scăderea marcată a presiunii arteriale atât la masculi cât și la femele, demonstrând rolul androgenilor endogeni în homeostazia cardiovasculară [44, 45, 59-63]. Creșterea reflexă a secreției de testosteron trebuie însă luată în considerare în interpretarea acestor rezultate, deoarece s-a demonstrat un efect direct al testosteronului asupra tonusului vascular, independent de interacțiunea acestuia cu receptorul androgenic [64-67]. Recent a fost demonstrat un efect direct
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
aparatului cognitiv, mecanismele de apărare sunt susceptibile de a se dezvolta și perfecționa. Cramer (1991) rezumă punctele de vedere contemporane cu privire la dezvoltarea mecanismelor de apărare în felul următor: - orice apărare își are originea într-o reacție înnăscută particulară, de tip reflex; - în numeroase cazuri, acest prototip fiziologic poate fi identificat; - reacțiile motorii voluntare, derivate din reflexul înnăscut, servesc drept precursori ai mecanismului de apărare; - diferitele apărări au precursori motorii diferiți; - în secvența de dezvoltare, interiorizarea și transformarea precursorului motor într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
prin apelul la modele de gândire mecanice, printr-o corespunzătoare mecanică a sufletului. În acest sens, Descartes s-a sprijinit nu numai pe mecanica lui Galilei, ci și pe progresele tehnice ale vremii, pe cele ale meșteșugarilor de atunci. Modul reflex de comportare a ființelor a fost imaginat din aceeași perspectivă din care Hartley a descris mecanismul circulației sanguine. Deosebirea consta doar în faptul că nivelul cunoștințelor despre funcționarea sistemului nervos încă nu se putea compara cu cel al informațiilor deținute
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
încetează, aceasta se întâmplă nu pentru că sufletul (credo-ul) ar fi părăsit corpul, ci pentru că o anumită parte principală a corpului mecanic s-a deteriorat atât de mult, încât nu mai poate asigura funcționarea organismului în ansamblul său. 2. Mecanismul reflex și fenomenele psihice Prin descoperirea caracterului reflex al activității viețuitoarelor, Descartes propune atât o metodă distinctă pertinentă pentru studierea mecanismului nervos și muscular al mișcării, cât și un principiu fundamental de funcționare a psihicului. Astfel, el a încercat să demonstreze
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
credo-ul) ar fi părăsit corpul, ci pentru că o anumită parte principală a corpului mecanic s-a deteriorat atât de mult, încât nu mai poate asigura funcționarea organismului în ansamblul său. 2. Mecanismul reflex și fenomenele psihice Prin descoperirea caracterului reflex al activității viețuitoarelor, Descartes propune atât o metodă distinctă pertinentă pentru studierea mecanismului nervos și muscular al mișcării, cât și un principiu fundamental de funcționare a psihicului. Astfel, el a încercat să demonstreze că nu sufletul este cel ce pune
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
însă, din acest sistem al său cibernetic este elementul informațional. La acea vreme, el a considerat suficient principiul autoreglator de funcționare a sistemelor automate, proprii sistemului nervos, dar care încă nu se poate dispensa de elementul propulsor al informației. Reflectarea reflexă pe care Descartes a imaginat-o nu avea nevoie de această informație, după cum nu au nevoie de ea nici sistemele fizice când este vorba de reflectarea luminii pe o suprafață lucioasă. Sistemului său mecanic îi scapă nota în plus informațională
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
această informație, după cum nu au nevoie de ea nici sistemele fizice când este vorba de reflectarea luminii pe o suprafață lucioasă. Sistemului său mecanic îi scapă nota în plus informațională, ideea reîntoarcerii "spiritelor vieții" la creier. Din această cauză, reflectarea reflexă la Descartes este ruptă de cunoaștere. O ruptură pe care gândirea scolastică nu i-o putea imputa, pentru că ea era mediată de un credo realizat în viața de după moarte. Ambele, în acest sens, reprezintă pași succesivi spre abordarea vieții psihice
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu doar postulatul unei autonomii și al unei independențe a corpului în raport cu sufletul, ci și cel al influenței reciproce limitate, relative, suflet corp: ceea ce a reprezentat o contribuție în plus și, în același timp, potrivnică modelului mecanic cartezian unde determinismul reflex al voinței era redus și epuizat de cel al corpului. Spinoza a demonstrat că este falsă concepția conform căreia corpul se mișcă sau se odihnește în funcție de semnalele primite de la suflet. În accepțiunea sa, corpul este ceva mai mult decât un
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
creier a acțiunii anterioare și reacția musculară actuală, ca și posibilitatea metamorfozării acestei legături, ca urmare a repetabilității ei pe calea asociației: ceea ce reprezintă o a doua încercare, diferită de cea carteziană, de explicare a reflexului. De data aceasta, reacția reflexă inițiată are loc pe un plan superior, de suprapunere și unificare a acțiunii reflexe în raport cu semnificația actului, realizată pe calea asociației. O explicație care a luat în considerare producerea activității pe un plan superior, de necuprins din perspectiva carteziană. 7
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca urmare a repetabilității ei pe calea asociației: ceea ce reprezintă o a doua încercare, diferită de cea carteziană, de explicare a reflexului. De data aceasta, reacția reflexă inițiată are loc pe un plan superior, de suprapunere și unificare a acțiunii reflexe în raport cu semnificația actului, realizată pe calea asociației. O explicație care a luat în considerare producerea activității pe un plan superior, de necuprins din perspectiva carteziană. 7. Voința și gândirea dintr-o perspectivă asociativ-reflexă Secolele al XVII-lea și al XVIII
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cartezieni sau ale lui La Mettrie cereau tot mai multe dovezi experimentale, iar rezultatele investigațiilor fiziologice nu erau contrapuse teoriilor care aveau ca scop divinizarea fenomenelor sufletești. În aceste condiții s-a născut nevoia pentru o nouă perspectivă asupra activității reflexe, pentru explicarea vieții psihice cu argumentele fiziologiei. Soluțiile propuse pentru explicarea reflectării senzoriale trebuiau puse în acord cu cele propuse pentru explicarea fenomenului gândirii. Ambele aparțineau naturii, condițiile cauzatoare erau de aceeași natură, se adresau unor mecanisme fiziologice, de control
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
2. Concepția biopsihologică a lui Georgius Prochaska O concepție unitară interesantă despre suflet și suportul său organic l-a avut ca autor pe medicul anatomist și psihofiziolog ceh Georgius Prochaska (1749-1820). Pentru el, toate fenomenele comportamentale sunt de aceeași natură reflexă ca și cele neuronale. Învățătura sa a fost realizată în spiritul frământărilor sociale și ideologice din Cehia acelei vremi, însuflețită de ideea de eliberare națională, fiind expresia unui echilibru superior al relației cunoașterii științifice cu ideologia scolasticii. Prochaska a moștenit
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asupra unor fenomene psihice. Acest lucru a fost confirmat când Prochaska a făcut referire la fenomenul senzorialității generale din creier, a cărei reflexivitate este mai mult decât fiziologică, pentru explicarea căreia a cerut admiterea intervenției unor legități speciale. În ceea ce privește mișcările reflexe de bază ale organismului, pe acestea Prochaska le-a separat totuși de cele sufletești, după cum ele se proiectează în zona "senzorialității generale" sau se adresează conștiinței caz în care devin fapte gândite. În lucrările sale, cu titlul, Manualul de fiziologie
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
XIX-lea s-au inițiat tot mai multe studii de neurofiziologie menite să pună în evidență însemnătatea creierului în producerea reflectării psihice. Aceste cercetări au constat în operarea de diverse leziuni pe creier, cu înregistrarea efectelor acestora la nivelul activității reflexe primare, al desfășurării arcurilor reflexe și, în final, asupra producerii vieții psihice. În această ordine, Mayo, în 1823, a reușit să descopere efectele unor astfel de leziuni operate din creier asupra circuitelor nervoase care deserveau receptorii vizuali; în 1826 Legalloiss
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tot mai multe studii de neurofiziologie menite să pună în evidență însemnătatea creierului în producerea reflectării psihice. Aceste cercetări au constat în operarea de diverse leziuni pe creier, cu înregistrarea efectelor acestora la nivelul activității reflexe primare, al desfășurării arcurilor reflexe și, în final, asupra producerii vieții psihice. În această ordine, Mayo, în 1823, a reușit să descopere efectele unor astfel de leziuni operate din creier asupra circuitelor nervoase care deserveau receptorii vizuali; în 1826 Legalloiss a făcut studii similare, cu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asupra producerii vieții psihice. În această ordine, Mayo, în 1823, a reușit să descopere efectele unor astfel de leziuni operate din creier asupra circuitelor nervoase care deserveau receptorii vizuali; în 1826 Legalloiss a făcut studii similare, cu referire la activitatea reflexă respiratorie etc. Progresiv s-au putut acumula tot mai multe argumente pentru susținerea circuitului reflex general ca bază pentru satisfacerea nevoilor organismului, cu localizare anatomică strictă a diferitelor elemente neuronale componente. Plecând de aici s-a pornit, cu pași mici
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru satisfacerea nevoilor organismului, cu localizare anatomică strictă a diferitelor elemente neuronale componente. Plecând de aici s-a pornit, cu pași mici și siguri, la formularea unui principiu reflexologic general de funcționare nu doar a unor grupări limitate de circuite reflexe din creier, ci și a circuitelor din întregul sistem nervos. Principiul arcului reflex era încă insuficient formulat pentru a-i fi declarată valabilitatea universală, la nivelul funcționării întregului creier; această valabilitate nu fusese confirmată pentru funcționarea etajelor superioare de organizare
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de Filosofie s-a mai găsit loc pentru o altă comunicare a lui Hall, pentru o a doua disertație a acestuia. În această lucrare, Hall a lansat o altă ipoteză, după care măduva spinării repre-zintă doar un etaj al reflectării reflexe, a cărei unitate funcțională este arcul reflex. Această disertație s-a făcut prin referire la date de fiziologie și clinice prin care s-a susținut că funcționarea creierului respectă același principiu reflex ca și funcționarea cordonului spinal. Argumentul principal al
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]