2,274 matches
-
523-524; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 184-204; Nicolae Manolescu, „Ia te uită ce Don Juan”, RL, 1982, 3; Gorcea, Structură, 78-81, 151-159; Livescu, Scene, 190-193; Simuț, Diferența, 107-170; Manolescu, Arca, III, 190-215; Dimisianu, Lecturi, 137-145; Marcea, Concordanțe, 232-236; Țeposu, Viața, 166-172; Gheorghiu, Reflexe, 29-33, 55-65; Dimisianu, Roman și personaj, RL, 1984, 25; Nicolae Manolescu, Castor și Pollux, RL, 1984, 27; Paul Dugneanu, Nicolae Breban, „Drumul la zid”, LCF, 1984, 37, 38; Steinhardt, Un personaj literar, ST, 1984, 11; Ion Vlad, Glose la un
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
mulți contemporani și de posteritate, este a unui poligraf perseverent. Încurajat de I. Heliade-Rădulescu, un mentor literar generos, el publică, în chiar anul debutului în presă, și cel dintâi volum de versuri - Câteva ore de colegiu (1846). Se întâlnesc aici reflexe ale lecturilor din Byron, Lamartine, Musset, Hugo, fructificate având în față și modelul poeziei lui Heliade. Tânărul condeier versifică, într-o manieră pretențioasă, cu o sentențiozitate greoaie, multe dintre motivele romantice consacrate, cum va face și în Arpa română (1852
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
Viorica Oancea); Hector Bianciotti, Fără îndurarea lui Iisus, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 15-17; Iorgulescu, Scriitori, 175-176; Stănescu, Jurnal, I, 159-166; Raicu, Contemporani, 52-56; Iorgulescu, Critică, 119-123; Moraru, Semnele, 175-180; Piru, Debuturi, 88-92; Ciobanu, Opera, 275-276; Gheorghiu, Reflexe, 46-49; Dana Dumitriu, Le Roman de l’année 1984, CREL, 1984, 4; Condurache, Portret, 153-154; Manea, Contur, 44-48; Cristea, Fereastra, 201-215; Holban, Profiluri, 358-363; Tuchilă, Privirea, 31-42; Nicolae Manolescu, Proza scurtă, RL, 1989, 37; Simion, Scriitori, IV, 453-465; Vladimir Bălănică
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
cu diferite niveluri de structurare și integrare, alcătuind un sistem funcțional ierarhic. • Actul motric este definit ca fiind elementul de bază al oricărei mișcări, efectuat în scopul adaptării imediate sau al construirii de acțiuni motrice. Acesta se prezintă ca act reflex, instinctual. (De exemplu, o mișcare de "pompare" a mingii în sol, în cazul driblingului sau retragerea bruscă a unui segment la atingerea unei suprafețe fierbinți). Acțiunea motrică desemnează un sistem de acte motrice prin care se atinge un scop imediat
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
sub influența exercițiilor fizice, a mijloacelor antrenamentului au un caracter fizic și se mențin un timp limitat. Pornind de la ideea fundamentată științific, conform căreia mecanismul formării și perfecționării deprinderilor motrice, ca și dezvoltarea calităților motrice se conduc după regulile temporare reflexe, este indispensabil să se asigure continuitatea antrenamentului sportiv. Perfecționările morfofuncționale caracteristice sportivilor nu sunt câștigate pentru totdeauna, ci reprezintă modificări reversibile, tocmai datorită capacitații organismului de a se adapta mereu la condițiile de mediu în continuă mișcare. Dacă efortul nu
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
în colaborare cu Anca Balaci); Anna Rinonapoli, Cavalerii lui Tau, București, 1993 (în colaborare cu Anca Balaci). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 301-303; Piru, Panorama, 530; Mincu, Critice, II, 259; Michaela Șchiopu, Alexandru Balaci, „Alessandro Manzoni”, „Synthesis”, 1974, 1; Piru, Reflexe, 49-54; Andreia Roman, Afinitățile și opțiunile unui italienist, SXX, 1977, 6; Stan Velea, Al. Balaci, LCF, 1980, 19; Dan Grigorescu, Giuseppe Ungaretti, „Carnetul bătrânului”, CNT, 1981, 29; Felea, Prezența, 145-149; Corbea-Florescu, Biografii, III, 9-23; Ierunca, Dimpotrivă, 177-181; Velea, Universaliști, 100-108
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
hohotul de râs, indiferent că este vorba de parodie, imitație sau chiar blasfemie, denotă prezența presantă a sacrului, a cărui energie numinoasă, generatoare a unei tensiuni imposibil de suportat de fragila ființă umană, este disipată, „umanizată” printr-o explozie vocală reflexă. În această perspectivă, atitudinea reținută a Mântuitorului (faptul că, așa cum reiese din Evangheliile canonice, Iisus nu a râs niciodată) devine motivul central al unei dispute teologice și culturale care nu a încetat să fascineze gândirea europeană, de la Părinții Bisericii - dintre
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
de stimulare externă cu persoana se determină, la niveluri diferite, impulsuri care, raportate la context, capătă o motivație și o direcție de manifestare. La acest nivel impulsul se organizează și devine act, în cazul nostru, act psihomotor. ACT REFLEX (engl. reflex action) - Forma cea mai simplă de răspuns al organismului la un stimul; orice reacție a organismului, fie ea motoare, secretoare sau vasomotoare, care constituie răspunsul la o excitație, se numește act reflex (Robănescu, 2001). O mișcare reflexă, în expresia sa
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în cazul nostru, act psihomotor. ACT REFLEX (engl. reflex action) - Forma cea mai simplă de răspuns al organismului la un stimul; orice reacție a organismului, fie ea motoare, secretoare sau vasomotoare, care constituie răspunsul la o excitație, se numește act reflex (Robănescu, 2001). O mișcare reflexă, în expresia sa cea mai simplă, se compune din trei faze succesive: a) excitarea nervului senzitiv; b) excitarea centrului reflex intermediar; c) excitarea nervului motor și mișcarea reflexă care o însoțește. Este un fapt simplu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ACT REFLEX (engl. reflex action) - Forma cea mai simplă de răspuns al organismului la un stimul; orice reacție a organismului, fie ea motoare, secretoare sau vasomotoare, care constituie răspunsul la o excitație, se numește act reflex (Robănescu, 2001). O mișcare reflexă, în expresia sa cea mai simplă, se compune din trei faze succesive: a) excitarea nervului senzitiv; b) excitarea centrului reflex intermediar; c) excitarea nervului motor și mișcarea reflexă care o însoțește. Este un fapt simplu de comportare realizat prin mușchii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fie ea motoare, secretoare sau vasomotoare, care constituie răspunsul la o excitație, se numește act reflex (Robănescu, 2001). O mișcare reflexă, în expresia sa cea mai simplă, se compune din trei faze succesive: a) excitarea nervului senzitiv; b) excitarea centrului reflex intermediar; c) excitarea nervului motor și mișcarea reflexă care o însoțește. Este un fapt simplu de comportare realizat prin mușchii scheletici în vederea obținerii unui efect elementar de adaptare sau de construire a unei acțiuni motrice. Orice act motor are ca
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
răspunsul la o excitație, se numește act reflex (Robănescu, 2001). O mișcare reflexă, în expresia sa cea mai simplă, se compune din trei faze succesive: a) excitarea nervului senzitiv; b) excitarea centrului reflex intermediar; c) excitarea nervului motor și mișcarea reflexă care o însoțește. Este un fapt simplu de comportare realizat prin mușchii scheletici în vederea obținerii unui efect elementar de adaptare sau de construire a unei acțiuni motrice. Orice act motor are ca finalitate un obiectiv precis, fapt pentru care, în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tegumentelor; răcirea labei piciorului și a degetelor, iar în stadiul mai avansat, chiar necroză și ulcerații. Tratamentul urmărește dilatarea vaselor periferice ale membrelor pentru îmbunătățirea proceselor trofice și dezvoltarea circulației colaterale, ce se obține prin mișcare, mers, masaj al zonelor reflexe. Pentru arterita labei piciorului se aplică gimnastica tip Burger, care, utilizând gravitația, golește și umple vasele, antrenând musculatura netedă a arterelor. Mersul este cel mai indicat în tratarea arteritei. Va fi controlat și identificat gradat, în funcție de toleranța pacientului. La tratamentul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
aplică gimnastica tip Burger, care, utilizând gravitația, golește și umple vasele, antrenând musculatura netedă a arterelor. Mersul este cel mai indicat în tratarea arteritei. Va fi controlat și identificat gradat, în funcție de toleranța pacientului. La tratamentul prin mișcare se adaugă masajul reflex al țesutului conjuctiv al zonei lombare, precum și vibromasajul. Se fac unele recomandări persoanelor cu arterită: să poarte încălțăminte largă și călduroasă; noaptea să folosească ciorapi largi și călduroși, dar nu aplicați direct pe piele; spălarea picioarelor cu apă caldă și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Hemiplegia se caracterizează prin această sinergie, manifestată printr-o mișcare globală atunci când se încearcă mobilizarea activă a segmentului respectiv. Antrenarea sinergiei determină mișcări globale, dismetrice, cu oarecare finețe și precizie. În hemiplegie, reflexele primitive care reapar de obicei sunt: a) reflexele tonice cervicale, simetrice și asimetrice; b) reflexele tonice labirintice; c) reflexele tonice lombare. Mișcările sinergice ce apar în alte părți ale corpului sunt reacții asociate, ca de exemplu: rezistența opusă ridicării umărului sau flexia cotului membrului superior valid poate facilita
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
printr-o mișcare globală atunci când se încearcă mobilizarea activă a segmentului respectiv. Antrenarea sinergiei determină mișcări globale, dismetrice, cu oarecare finețe și precizie. În hemiplegie, reflexele primitive care reapar de obicei sunt: a) reflexele tonice cervicale, simetrice și asimetrice; b) reflexele tonice labirintice; c) reflexele tonice lombare. Mișcările sinergice ce apar în alte părți ale corpului sunt reacții asociate, ca de exemplu: rezistența opusă ridicării umărului sau flexia cotului membrului superior valid poate facilita o sinergie în flexie a membrului superior
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
policelui și auricularului, care afectează prima articulație. Sunt cazuri când afectează și degetele de la picioare. Se poate asocia și cu alte malformații congenitale (Stroescu, 1979). CLONUS (< fr. clonus, cf. gr. klonos - agitație) - Întinderea bruscă a unor mușchi care determină contracții reflexe rapide și ritmice irepresibile (care nu pot fi reprimate sau înlăturate). Clonusul piciorului se declanșeză prin ridicarea bruscă a piciorului; clonsul rotulei, prin tracțiunea sa bruscă în jos. Acest fenomen este adeseori semnul unei atingeri a căilor piramidale. Clonusul patelar
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unui mușchi sau grup muscular manifestată printr-un tonus muscular extins și care nu poate fi remediat în mod activ. Poate fi întâlnită în afecțiunile traumatice, inflamatorii, degenerative, în tulburări de statică și în leziunile nervoase. Este frecvent un răspuns reflex la o excitație dureroasă, ce poate să apară și ca o tulburare dinamică sau ca o dereglare a mecanismului de contracție. Fiind o stare patologică a organismului, contractura prezintă următoarele disfuncții:frânează buna funcționare a segmentului afectat, menține un sistem
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acționa prin diminuarea informației aferențiale, prin scăderea eferentației gamma asupra plăcilor motoare, prin infiltrații cu alcool, prin activarea rolului inhibitor al cortexului, prin neurotrofice, prin activarea aferențelor intramedulare excitante, prin inhibarea neuronilor intercalari sau a mecanismelor sinaptice, prin inhibarea mecanismelor reflexe, prin kinetoterapie. CONTRACȚIE IZOMETRICĂ (fr. contraction isométrique) - Reprezintă o formă de contracție în care lungimea fibrei musculare rămâne constantă, în timp ce tensiunea de la nivelul mușchiului atinge valori maxime, prin activarea tuturor unităților motoare ale respectivului grup de mușchi. În timpul efectuării contracției
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fiziologică. Deficitul de mobilitate poate avea diverse cauze: hipertonie, hipotonie, dezechilibru tonic, redoare articulară sau periarticulară; b) stabilitatea se referă la posibilitatea realizării unei contracții normale simultane a mușchilor din jurul articulației (cocontracție). Stabilitatea se realizează prin intermediul a două procese: integritatea reflexelor tonice posturale de menținere a contracției în zona de scurtare a mușchiului contra gravitației sau contra unei rezistențe manuale; cocontracția, adică contracția simultană a mușchilor din jurul unei articulații; c) mobilitatea controlată reprezintă abilitatea de a executa mișcări în timpul oricărei posturi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
actului profesional sau doar în intenția de a efectua actul respectiv. Acest lucru demonstrează că de fapt crampa este o tulburare funcțională a activității nervoase superioare, un proces de inhibiție limitat la nivelul analizatorului motor cortical, determinată printr-un mecanism reflex condiționat patologic ce apare fie pe o scoarță suprasolicitată, ca o inhibiție de protecție, fie ca un proces inhibitor rezultat din ciocnirea proceselor corticale (intenția de a efectua actul profesional și teama că nu va reuși). CREATIVITATE (< fr. créativité) - Capacitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
comun al patologiei aparatului locomotor. Se manifestă în afecțiunile traumatice (fracturi, luxații, entorse), inflamatorii (artrite, miozite, torticolisul sindromului Griesel etc.), degenerative (discopatie vertebrală, coxartroză, spondiloză etc.), în tulburări de statică (picior plat), dar și în leziunile nervoase. Contractura este răspunsul reflex la o excitație dureroasă, dar poate apărea și ca o tulburare dinamică sau ca o dereglare a mecanismului de contracție (Robănescu, 1983). Procesul de decontractare dispune de o serie de mijloace cum sunt cele chimice, produse prin intermediul cărora se suprimă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
suferința fizică (durerea) provocată de o boală și gravitatea ei. Durerea vie provoacă reacții vegetative (și de șoc) care pot periclita viața chiar atunci când leziunea de la care pornesc semnalele algice este lipsită de importanță. Durerea se însoțește de impotențe funcționale reflexe sau generate de teama de durere (Athanasiu, 1983). După Constantinovici și Adam (1997), durerea se examinează astfel: se comprimă cu putere mușchi, tendoane, apăsând pe nervii aflați la suprafață (cubital, sciatic popliteu extern). Semne patologice: semnul Abadie - pierderea durerii profunde
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
faza expiratorie. Manevrele cu cea mai largă utilizare și eficacitate sporită sunt tapotamentul și vibrațiile. Sunt situații în care, pentru a provoca tusea la copil și la persoanele în stare de inconștiență, se apelează la procedeul de stimulare a punctelor reflexe tusigene de la nivelul traheii. Eficacitatea tusei provocate este condiționată de modul în care se reușește colectarea secrețiilor la nivelul traheii. EDUCAȚIA COPILULUI CU NEVOI SPECIALE - Totalitatea strategiilor, metodelor, procedeelor și mijloacelor utilizate în scopul influențării sistematice și conștiente pentru dezvoltarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
curs de execuție. Procesele care determină producerea gesturilor sunt totuși evolutive. Astfel, în cursul dezvoltării (proces lent, care se derulează de la naștere până la moarte) sau sub efectul unei învățări, se observă modificări profunde în cooperarea dintre procesele cognitive și organizarea reflexă, ca și în rolul jucat de informațiile senzoriale. GIBOZITATE (< fr. gibbosité, cf. lat. gibbus - cocoașă) - Curbare a coloanei vertebrale (cocoașă), localizată la nivelul vertebrelor dorsale, ca urmare a tasării anterioare a vertebrelor, consecința unei osteoporoze, a unui traumatism, dar care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]