2,072 matches
-
o diversiune care prelungește existența nefericită a umanității", scrie Istrati în 1935. Acest mers cu pași mari de la începutul secolului pînă la deceniile de după război, acest parcurs refractar al lui Istrati și această experiență tragică a lui Racovski ajută la regăsirea măsurii unei atmosfere românești a anilor 1900. Interogațiile identitare se pun și se repun la scară locală, iar răspunsurile date în diversele domenii ale economiei, ale culturii și ale politicii nu sînt adesea decît o manieră reducționistă de a defini
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ordine era democratică: ei s-au organizat în partid politic pretinzînd însă să păstreze fidel un discurs esențialmente etic. Deoarece comunismul nu murea pe măsură ce societatea apărută în perioada 1947-1989 se menținea, opozanții au rămas cu celebrarea morților comunismului și cu regăsirea unei memorii antecomuniste și anticomuniste. Comemorarea tragediilor anilor '50 este una din acțiunile opoziției române care a deschis calea unui discurs pînă atunci cenzurat. O parte din opoziție a regăsit în persoana Regelui Mihai, exclus în 1947, o figură credibilă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
amăgiri, alt miracol: / simt oboseala oglinzii / care nu se-odihnește-ntr-un singur chip" (Vorbe în gol). Există însă o ieșire din labirint: "ieșirea prin vis", care apropie și mai mult cele două poetici în discuție. La Eminescu, visul este o formă de regăsire a memoriei inițiale. Cu memoria se percepe timpul: "ești aevea" sau "o-nchipuire". Tragicul eminescian se naște dintr-o perpetuă confruntare cu "umbrele" ("Zadarnic după umbra ta dulce le întind / Din valurile vremii nu pot să te cuprind" Se bate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
instruirii, care trebuie să fie în centrul psihologiei pedagogice, are în principal drept obiect modul în care urmează să fie organizat mediul, pentru a se ajunge la optimizarea în conformitate cu diverse criterii, de pildă la optimizarea transferului sau a posibilității de regăsire a informațiilor”. (Bruner, p. 51) Emil Păun apreciază că: „școala este un loc simbolic, și de aceea putem formula ipoteza că ea influențează procesul de socializare a copilului nu numai prin conținutul și climatul relațional pe care-l structurează, prin
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
insulele Dominique din arhipelagul Marchizelor și, finalmente, Tahiti. Aici, unde își trăiește "barbaria" după care tînjise. De fapt: "Am mers mult îndărăt, dincolo de caii Partenonului, pînă la căluțul copilăriei, bunul meu căluț de lemn". Pentru ce să bați pămîntul! Pentru regăsirea căluțului de lemn! Metafora hoinarului însă numește exact "reîntinerirea". O dată, a personajului. Încă o dată, a picturii mondiale. Mă-ntorc în Bermude, se numea volumul meu de proze scurte de-acum un an. Titlul pleca de la mica poveste a unei ființe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de idei, îl asigur pe grijuliul meu interpelator că în atelier nu trag chiulul. Îl și invit, de altfel, să se convingă. Str. Armeană 18, etaj 2, scrie pe ușă. Bătînd recent, după zeci de ani, străzile Dorohoiului natal, frisonul regăsirii nu a putut rămîne întreg, fiind minat de constatarea... înnoirilor. Am pe peretele atelierului o ilustrată, palid colorată, din... 1927: ei bine, aerul cochet al străzii principale, cu străvechile clădiri umbrite de copaci seculari, numește o Românie netraumatizată, dezvoltîndu-se armonios
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vechiul prieten! • tot așa, vizita unui amic drag în atelierul din Armeană, George Bălăiță, dibuind cîndva, în aceiași ani '70, prin bolgiile provinciei, dar dînd marea lovitură bucureșteană și plasîndu-se definitiv în rigurosul top al romanului românesc actual; ce plăcut-mirată regăsire a vechiului prieten, aureolat suprem acum! • nimic nu poate egala troturarul nocturn, în sus, spre eminescianul Copou, sau spre cupola astrologică a lui Stere, de pe Sărărie; promenadele odorate ale fetelor și băieților, frumoșii și eleganții unei Românii care va uita
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
revizioniste și-o fi zicînd el din drumul lui fără întoarcere cu care îl pișcau vigilenții săi urmăritori. Mult necesar sanitar necesar, zicem noi într-o literatură atît de fracturată de dictatură, dar și atît de convulsiv preocupată acum de regăsirea respirației ei autentice, antebelice. Și pentru că riscant de sumarele noastre notații sînt făcute aici, într-un atelier de pictură, e de observat că și în regimul acesteia s-au consumat drame, dacă nu atît de vocalizate ca în vocalizata literatură
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de toate naturile, nu în ultimul rînd cele copios bănoase ale unora, aflați în raporturi oricum descalificante etic și profesional cu puterea. De revăzut, așadar, ce se întîmplă azi. Într-o țară ieșită dramatic din vechiul sistem și bîjbîind în regăsirea naturii ei adevărate. E minunat că nimeni nu-l mai poate opri pe tînărul O. să facă ce vrea cu pictura lui: să și devină peste noapte miliardar; dacă poate. Altceva ar fi în discuție. În discuția privind valoarea în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trezește bucuria, optimismul și speranța. Textele lirice propuse pentru învățare sunt: Primăvara și Oaspeții primăverii de George Topîrceanu; Rapsodii de primăvară de Vasile Alecsandri; Vestitorii primăverii de George Coșbuc. În aceste poezii nelipsite sunt păsările călătoare care se bucură de regăsirea cuiburilor, a oamenilor și a locurilor dragi. „Stol bălai De îngerași Cu alai De toporași. Primăvară cui le dai? Primăvară cui le lași?...” (GeorgeTopîrceanu, Rapsodii de primăvară) „A trecut iarna geroasă, Câmpul iată-l înverzit Rândunica cea voioasă La noi
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
valori, dar și pentru cauza finalității absolute, anume identificarea cu transpersonalul). Nu este posibilă o identificare totală a persoanei cu Absolutul, ar spune Em. Mounier, dar ținta spre care neîncetat ea se îndreaptă este aceasta: pierderea întru Absolut; sau, poate, regăsirea în absolut. Istoria umanității este impregnată de "istoria sacră": "așadar, istoria sacră și istoria nu sunt străine una de alta"297, afirmă L. Guissard, un interpret al filosofiei mounieriste; ea este, în fond, mersul către împărăția lui Dumnezeu. Toate proiectele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-lea, așa cum sunt: E. Cassirer, B. Russell, N. Hartmann, Ed. Husserl, M. Heidegger, H. G. Gadamer, P. Ricoeur, chiar P. Sloterdijk (mai aproape de noi). Dincolo de proiectul metafizicii, dar ca unul dintre temeiurile acestuia, Kant propune o imagine a omului îndreptat spre regăsirea de sine. Nu este vorba despre o cunoaștere (poziționarea intențional-"cognitivă" a omului în existență, raportarea sa la universalul uman aflat în afara omului însuși), ci de o recunoaștere de sine (adică o cunoaștere ce presupune întemeierea "poziției" omului în existență
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Primele teste 143 Secțiunea a VI-a Minute 149 Secțiunea a VII-a Extrase semnificative (cu întrebări!) 170 Secțiunea a VIII-a BIBLIOGRAFIA MINIMALĂ OBLIGATORIE 227 În colecția Epica au apărut: (alfabetic) Vasile IFTIME, De la Petru citire Romel MOGA, Drumul regăsirii Constantin PÎRÎIALĂ DOROȘ, Cuib de litere Doina POPA, Ca frunza-n vânt Gheorghe SCHWARTZ, Hotarele istorice Constantin SIMIRAD, Pelerin prin două milenii Dan TOMORUG, Hotarul zeilor Eugen URICARU, Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului Cocoș Lucian ZUP, Manual de jocuri
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
creat un fel de alter ego în persoana soției, Mina, care acționînd o vreme în contratimp, apoi cu o resemnată, se pare, docilitate, subliniază din ce în ce mai apăsat tragica tratare umană a protagonistului. Iluziile cu care s-a hrănit, încercări febrile de regăsire a sensului pierdut al vieții, se destramă pe rînd. Celălalt cuplu al piesei, un cuplu "martor" pentru experimentul moral al ratării și morții aberante a celor doi, exprimă un soi de simț practic minor, cel al mediocrității incapabile să sesizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
despre deprinderea și acceptarea limitelor 7.6. Cum să ne făurim fericirea 7.7. Soluția ieșirii din nefericire 8. Învățarea locuirii și a petrecerii timpului 8.1. Laudă căminului - cu tot ce este-n el! 8.2. Casa - loc al regăsirii și Împlinirii sinelui 8.3. Învățarea „pe fugă” și valoarea formativă a clipei 8.4. Pledoarie pentru răgaz, hălăduire și pierdere de vreme 8.5. Dorul - o problemă personală și insondabilă 8.6. Reflecții legate de trecerea timpului 8.7
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
paideice 13.1. Arta - un mod de a spune ceea ce... nu se poate spune 13.2. Noi și „umbra” noastră: ce facem cu ea? 13.3. Înapoi În timp, În căutarea poeziei 13.4. Bârnova - un spațiu bucolic și o regăsire nesperată 13.5. Trăiri, bucurii, lacrimi 13.6. Ritmuri și dureri, cele de toate zilele... 13.7. Momente ale trecerii și petrecerii 13.8. „Mândria de a Învăța și de a fi educator În România socialistă!” Introducere Despre ce este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se cade să facem cu ceea ce știm. Identificarea discipolului cu magistrul său constituie Începutul cunoașterii, al Înțelegerii și deslușirii lumii. Comuniunea Înnoiește și Întregește. Și unul, și celălalt află câte ceva (inclusiv despre ei Înșiși) pe acest drum al găsirii și regăsirii. Magistrul poate și el Învăța ceva de la discipol și se lasă modelat neîncetat de relația ce În comun se construiește. Aducerea laolaltă constituie temelia - și garanția - faptului că ceva În plus poate să apară (o nouă idee, o altă putere
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
model. Modelarea este, de fapt, o negociere Între eul propriu și alteritate. Aceasta este un fel de fericită Întâlnire ce cauzează o revelare a unor calități pe care le posed deja, dar care sunt „trezite” abia În timpul căutării, de o regăsire a mea pe drumul către model. Încăpățânarea de a deveni identic cu modelul mă conduce către desființare. Modelul va funcționa doar ca un punct de referință pentru cel ce tinde să și-l aproprieze. Trebuie să Înaintăm suficient de mult
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
când și cât să ne Împotrivim acestuia. „Despărțirile” de model sunt normale și pot să dea seama tocmai de forța și amploarea lucrării acestuia asupra noastră. Adevăratul model este cel ce ne trimite dincolo de el, cu ceva din el, pentru regăsirea naturii noastre intime. Ocultarea sau dispariția modelului anunță maturizarea noastră. Forța modelului stă În amplitudinea și adâncimea modelării. Un model ne-a format cu adevărat când nu mai avem nevoie de el, când ne putem descurca fără el, și, poate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cunoști la fața locului pe alții. Cunoscându-i pe alții, așa cum sunt, ajungi la o justă cunoaștere de sine prin comparație, contrast, asemuire. Călătoria este, Într-un fel, o căutare de sine, o necesară ocazie de identificare, o șansă de regăsire! Deplasările În contextul fizic, sociocultural, al emergenței unor valori străine sunt de o mare eficacitate În comunicarea dintre culturi. Imersiunea corporală, În modurile concrete de viață, În peisaj, În economia existenței celuilalt reprezintă o modalitate de a face din alteritate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
celălalt (bun, rău, nu mai contează cum). Ea presupune ridicarea pe o nouă treaptă existențială, prin obnubilarea unor porniri ce ne sărăcesc. Iertarea este o „trambulină” subiectivă de transgresare a răului, de aureolare pozitivă a lui, de Înaintare către pace, regăsire și Îmbogățire. Este un mod de a ne descoperi și a ne Împăca cu noi Înșine. Înseamnă dărnicie, generozitate, expansiune, chiar dacă aceste acte nu se văd și nu primesc o expresie exterioară. Este o stare interioară prin care legea divină
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu căminul, fiind un concept rece, impersonal, distant, administrativ; e o simplă locație, un reper spațial, un apartament, o vilă sau o adresă. Căminul În schimb are o Încărcătură concretă, caldă, presupune apropiere, Întâlnire, asociere; e cuibul odihnei și al regăsirii, fundamentul stabil și identificator al fiecăruia dintre noi. Căminul este un spațiu concentrat, un loc al forjării ființei. Așa cum afirmă cu multă inspirație N. Steinhardt, căminul e deopotrivă rădăcină, sevă și mediu ambiant, loc de odihnă, reflecție, reculegere și Împrospătare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
manifești prin primul gângurit, iar apoi Îți dai duhul. E un axis mundi, centru al universului din care totul poate fi revalorizat, pregustat. E sălașul iubirii față cei de jos și față de Cel de Sus. E refugiu și perimetru al regăsirii sinelui și al aflării celorlalți. E puntea de legătură dintre ceea ce a fost și ceea ce va fi. E pâinea caldă din cuptor, pe care o Împarți cu ai tăi sau cu megieșii tăi. Sunt merindele care-i adună pe cei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
bogată. Și Într-un bordei poate să apară pacea și bucuria. La o adică, locuința poate lipsi (stai În gazdă sau la hotel), dar ceea ce ține de cămin poate deja să Înflorească și să rodească. 8.2. Casa - loc al regăsirii și Împlinirii sinelui Mediul casnic, domestic ocupă un loc privilegiat În existența umană. Casa Îi leagă pe oameni de lucruri și Îi pune În legătură cu semenii. Fiind „centru al lumii”, casa imită structura macrouniversului, aducând sub adăpostul ei atât elemente ale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Înțelesuri” ale macroevenimentelor. Ne interesează să depistăm resursele timpului discursiv, cel de acum și de aici, care ne macină, ne irosește, ne dilată sau ne contractă memoria și care poate dobândi semnificație În funcție de constructele valorificate (cuvinte, acte motorii, impresii, trăiri, regăsiri, tăceri etc.) sau de indici suplimentari, cum ar fi succesivitatea, accelerarea, temporizarea, dozarea pauzelor. Dacă timpul cronic este unidirecțional - trecut, prezent, viitor -, cel discursiv se poate replia pe mai multe axe. Spațiul odihnitor al căminului facilitează inversiunile temporale, regresiunile În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]