12,047 matches
-
corecție a sistemului nervos, a forțelor interne generate de forțele externe specifice mediului acvatic, pentru reglarea flotabilității și menținerea stabilității. Fig. nr. 85 și 86 - Jogging în apă (jogging acvatic) Una dintre tipurile speciale de activități fizice sportive care stimulează reglarea și controlul echilibrului într-un mediu familiar dar nu des utilizat de om mediu acvatic este joggingul în apă. 5.3. Jogging acvatic concept Joggingul acvatic (aqua-jogging, aqua-running, deep water running DWR) este un concept simplu de activitate fizică, ce
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
alte sarcini sau dacă timpul avut la dispoziție pentru jogging este sau nu suficient pentru a finaliza traseul; neștiind distanța pe care am alergat-o nu vom putea ține o evidență clară și corectă a efortului depus, evidență necesară pentru reglarea planificării viitoare a ședințelor de alergat etc. Pentru unele trasee, măsurarea nu mai este necesară, ele fiind deja stabilite prin repere standardizate (de a lungul anumitor străzi sau șosele, dar mai ales pe pistele de atletism de pe stadioane sau din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
circulație a unui număr mai mic de leucocite mature din măduva osoasă”32); practicat în exces seara, joggingul poate produce, în opinia fiziologilor, posibilitatea unor dificultăți la adormire (datorită activării la nivelul sistemului nervos central, dar și a timpului necesar reglării ulterioare a ritmului cardiac); scăderea motivației pentru practicarea în continuare a joggingului (de regulă, la începătorii care doresc să intre rapid în așa zisa „formă sportivă” sau la persoane care reiau brusc și necontrolat această activitate sportivă după o întrerupere
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ultimul secol. Acestea au determinat, printre altele și faptul că, prin mișcare corporală, mecanismele proprii de apărare ale organismului consolidează starea de sănătate a unui individ, combate suprasolicitarea datorată activităților sociale destinate supraviețuirii (sarcini familiale și profesionale), prin activarea și reglarea unor multiple și complexe mecanisme neuroendocrine și neuropsihice. Studiul mișcării, ca și concept, precum și studiul diferitelor elemente care imprimă mișcării un caracter complex poate fi rezumat după unii specialiști (Netolitzchi, M., 2010) la următoarele aspecte: studiul aparatului locomotor, la nivelul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
o anumită scală de evaluare, standard recunoscută și acceptată; mișcare ineficientă în opinia noastră, act motric realizat cu indici superiori raportați la o anumită scală de evaluare, standard recunoscută și acceptată; mișcare compensatorie act motric realizat în vederea corecției, adaptării sau reglării altui act motric sau a unei acțiuni motrice în desfășurare; O mare parte din aceste tipuri de mișcări se regăsesc și în execuția joggingului, ca și subiect central al acestei lucrări, în execuția alergării specifice acestui tip de activitate regăsind
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
capacităților/ abilităților psihice (intelect, creativitate, concentrare); diminuarea stărilor, proceselor sau afecțiunilor care influențează negativ (stres, anxietate, tensiune, dureri etc.); creșterea și dezvoltarea structurilor anatomice; protejarea la nivel superior și stimularea pozitivă a funcțiilor vitale (circulație, respirație, termoreglare, metabolism etc.); reducerea / reglarea valorilor anumitor parametrii (colesterol -LDL, tensiune arterială etc.); creșterea calității odihnei prin refacere activă, prin creșterea calității somnului; combaterea anumitor atitudini corporale negative; stimularea funcțiilor imunitare etc.; Bineînțeles, toate avantajele prezentate anterior nu pot fi atinse decât respectând anumite particularități
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
nivelul genunchiului la reluarea contactului cu solul și la finalizarea impulsiei etc.); lungimea pasului trebuie adaptată la consistența și înclinația suprafeței de alergare, dar și la distanța de alergare (pe distanțe lungi), știind faptul că ea are rol și în reglarea vitezei de deplasare. Este cunoscut astăzi că pentru distanțe medii și lungi, o lungime mai mică a pasului este mai eficientă decât una mai mare, argumentul fiind de ordin energetic (lungimea mai mică a pasului, caracteristică alergătorilor experimentați, este asociată
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și celei circulatorii să reintre treptat în parametrii solicitați de efort (știut fiind că în timpul exercițiilor de stretching frecvența cardiacă și respiratorie scade puțin, ea crescând în partea a două a încălzirii, dar necesitând o anumită perioadă de timp pentru reglare). În funcție de durata totală de alergare programată pentru ședința de jogging, dar și de experiența și nivelul de pregătire, practicantul de jogging poate crește viteza de deplasare (tempoul de alergare) fie numai după un minut de la începerea alergării, fie chiar după
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
anumită perioadă petrecută în zonele montane); conform fiziologilor, adaptarea la hipoxie se realizează prin reacții compensatorii ale funcțiilor interne, în special prin creșterea activității măduvei osoase, a numărului de globule roșii (hematii) și a volumului sanguin, în final producându-se reglarea și stabilizarea frecvenței cardiace și a toleranței la efort; pentru obținerea acelor modificări interne vizate pentru creșterea capacității de efort, practicarea alergărilor la altitudine în vederea efectuării joggingului competițional impune efectuare anumitor stagii de câteva săptămâni (specialiștii indicând stagii de minim
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
alergării tip jogging să fie reglată astfel încât senzația oferită practicantului să fie una de „ritm liniștit, ritm confortabil”. Apelând la informația existentă în unele surse din literatura de specialitate din domeniul fiziologiei efortului sportiv, aducem în atenția cititorului și existența reglării intensității efortului de alergare în funcție de percepția efectelor produse de efort (faimoasa scală Borg, denumită și RPE - „rate of perceived exertion”/ pragul de efort perceput). Delimitată de Gunnar Borg (în 1960), scala este unul din instrumentele la care se raportează unii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
luxații, contracturi etc.). Fiind ușor înclinat, la vale sau la deal, solul „fals” va permite creșterea amplitudinii pasului alergător, a vitezei de deplasare, a frecvenței etc. Dacă solul este ușor moale va necesita o impulsie mai amplă, cu o anumită reglare a lungimii pasului. Indicații utile pentru evitarea greșelilor și creșterea eficienței traseul ales pentru practicarea joggingului pe teren plat „flas” să includă toate formele de înclinație și consistență a suprafeței de sprijin, numai după obișnuirea joggerului cu specificul acestora; gradul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
solului să fie acceptabile, abordabile din punct de vedere al condiției fizice a joggerului, al solicitării și al prevenirii accidentelor; se va acorda atenție respirației, care tinde să se amplifice datorită concentrării pe contactele cu solul, pe mișcările compensatorii de reglare și control a stabilității; se va evita prelungirea contactului cu solul pentru a nu aluneca, fapt ce va impune o creșterea a frecvenței pașilor cu diminuarea lungimii lor; când se va practica joggingul pe șosele, se va avea în vedere
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
posibilitatea efectuării de jogging virtual, dacă resursele financiare îi permit să achiziționeze sistemul produs de I-fit.com. Acest sistem este format: dintr-o bandă specială de alergat (fig.nr.163, cu funcții multiple și senzori de mișcare, analiză și reglare a forței, înclinației, vitezei etc.); un soft performant (ce poate fi adaptat la telefoanele și televizoarele inteligente, tablete), care să ruleze virtual trasee variate, foarte exacte, upgradate (oferite de produsele virtuale cum este spre exemplu Google Street View); un monitor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de jogging de 30 de minute. Plecând de la relația dintre efort consumul energetic - hrană lipide tensiune arterială, Journal of Physical Activity and Health a publicat, în 2006, un studiu conform căruia conceptul de "activitate fizica cumulată" ar avea efecte asupra reglării nivelului de lipide din sânge. Astfel, s-ar fi demonstrat științific faptul că, acumulând mai multe reprize scurte de efort (de 5-7 minute) de-a lungul zilei, se poate obține o reducere a concentrației de trigliceride în ziua următoare, atât timp cât
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de mărfuri periculoase-RNTR 3, aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor, nr. 592/1998. * Reglementări privind certificarea și omologarea echipamentelor, pieselor de schimb și materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum și evaluarea capabilității tehnice și autorizarea agenților economici care prestează servicii de reparație, reglare și/sau desfășoară activitate de reconstrucție a vehiculelor rutiere - RNTR 4, aprobate prin Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, nr. 536/1997 și modificate prin: * Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, nr. 538/2000; * Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
129. O "ordine" este un sistem de norme a căror unitate este dată de același temei de valabilitate, adică o normă de bază din care derivă valabilitatea tuturor normelor aparținând ordinii 130. Normele unei ordini de drept reglează comportamentul uman. Reglarea comportamentului uman prin intermediul unei ordini normative se face, potrivit lui Kelsen, pozitiv sau negativ. Reglarea este pozitivă atunci când unui om i se ordonă o anumită acțiune ori omiterea unei anumite acțiuni, dar și atunci când o persoană este împuternicită să producă, printr-
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
același temei de valabilitate, adică o normă de bază din care derivă valabilitatea tuturor normelor aparținând ordinii 130. Normele unei ordini de drept reglează comportamentul uman. Reglarea comportamentului uman prin intermediul unei ordini normative se face, potrivit lui Kelsen, pozitiv sau negativ. Reglarea este pozitivă atunci când unui om i se ordonă o anumită acțiune ori omiterea unei anumite acțiuni, dar și atunci când o persoană este împuternicită să producă, printr-o anumită acțiune, anumite urmări normate de ordinea de drept respectivă. Comportamentul uman este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
semnificativă în acest sens o schemă reflexivă a moraliștilor francezi, prezentă și la Nietzsche: în spatele oricărei virtuți umane trebuie să bănuim prezența unui viciu disimulat. În această interpretare contractualistă și individualistă, norma este văzută ca un mijloc, mereu periclitat, de reglare și echilibrare reciprocă a egoismelor. În timp, conflictul dintre este și trebuie nu poate fi ameliorat sau eliminat. În acest sens, Schopenhauer afirma că, în lume, cantitatea de bine și de rău a fost și va rămâne aceeași, din eternitate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
moment, respectiv deliberarea sau luarea hotărârii. Hotărârea este întotdeauna urmată de cel de-al patrulea moment al acțiunii voluntare, adică realizarea concretă. Aceasta nu constă doar într-o simplă executare fizică, ci este însoțită permanent de o activitate psihică de reglare și control. Efectuare concretă a acțiunii poate fi modificată sau suprimată prin intervenția unor factori interni sau externi. Prin urmare, numai în cazul în care astfel de cauze modificatoare nu intervin, se ajunge la realizarea scopului pe care și l-
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acestui proces psihic pot fi identificați doi factorii: factorul intelectiv și cel volitiv. Din punct de vedere intelectiv, actul voluntar al omului conține un proces cognitiv complex, ce presupune cunoașterea obiectului și a realității, conștientizarea trebuințelor și dorințelor, medierea și reglarea modelului informațional al individului cu cel al lumii exterioare, valorizarea motivelor, scopurilor, mijloacelor și corelarea lor prin prisma exigențelor propriului eu și a celor obiective 5. Individul nu poate fi ținut responsabil dacă nu a cunoscut semnificația socială a faptelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe de o parte, iar pe de alta îl promovează. Astfel, privite în ansamblu, normele reprezintă mijloace de organizare a acțiunilor umane; întrucât individul uman are posibilitatea de a le respecta dispozițiile sau nu, modul în care se poate realiza reglarea conduitei prin intermediul acestora va dobândi sens pozitiv, de conformare, sau negativ, de conflict. Conduita negativă prejudicierea patrimoniului altuia, crima, violul, traficul de influență etc. reprezintă o nesincronizare între interesele generale ale societății care, oricum, prevalează și interesele personale ale individului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fie cunoscut codul respectiv). Cea de-a doua direcție a coordonatei emițătorului în procesul comunicării formarea/exersarea ipostazei de transmitere a mesajului de către copil presupune: pronunțarea 278 corectă a sunetelor; articularea corectă, completă a cuvintelor; folosirea unei intonații corespunzătoare mesajului; reglarea respirației, a ritmului vorbirii, a tonului, a intensității vocii 279 etc.; asocierea elementelor verbale cu cele extraverbale (gestică, mimică, direcție a privirii, apropiere/depărtare de interlocutor etc.), înțelegerea de către copil a importanței acestora în transmiterea mesajului (un gest indicativ poate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
închiderea cortinei, cu aplauzele, cu respectarea normelor de comportare civilizată într-un astfel de context. Pe scenă sau în spatele acesteia, copilul este plasat în ipostaza de a fi interpret de roluri, creator de decor, de vestimentație, ajutor în domeniul tehnic (reglarea sonorului fondului muzical), în cel al organizării scenei (cortină, așezare a decorului), prezentator etc. de unde familiarizarea cu un alt tip de ,,disciplină" cea a lucrului în echipă, a îndeplinirii responsabilităților. Inițial dificil (și prin prisma realității care reflectă faptul că
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pe axa imaginar real". 340 ,,Proiectul educațional apare ca o sinteză între proiectul individual, proiectul colectiv și proiectul organizațional și are o funcție dinamic-teleologică a acțiunii didactice" (Popenici 2001: 47). Pentru funcțiile proiectării (de anticipare, de organizare, de orientare, de reglare) vezi și Rafailă 2003: 63. 341 Pentru variante ale acestora, vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 191-192; Albulescu-Albulescu 2000: 39.. 342 În literatura de specialitate se realizează distincția între proiectarea secvenței educaționale și proiectarea activității didactice (Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 178-179 aceste două nivele ale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
folos al oricărei filosofii a rațiunii pure nu este decât negativ, căci nu servește ca organon pentru extinderea cunoștințelor, ci ca disciplină pentru determinarea limitelor, și în loc să descopere adevărul, ea nu are decât meritul modest de a preveni erorile"53. Reglarea discursului filosofic prin aceaste exigențe are sensul constituirii metafizicii ca știință. Condiționările metafizicii nu sunt simple filosofeme, nici nu-i propun acesteia reajustări pentru a-i păstra, totuși, forma, ci sunt condiții de posibilitate ale metafizicii ca știință nu ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]