6,309 matches
-
refugiați în RPR, își luă peste puțină vreme zborul la Universitatea Lomonosov din Moscova. Ținând însă cont de faptul că, printre ceilalți studenți ai grupei, el era singurul care își clama în gura mare convingerile-i comuniste înfocate, nu-i regretă nimeni plecarea. Cu doi dintre colegii săi de grupă Victor legă prietenie la toartă. Unul, bucureștean din tată-n fiu, Paul Dobrescu, care stătea prin Vatra Luminoasă (tatăl său era nevăzător din timpul primului război mondial), iar celălalt, Mircea Cartojan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
exact ceea ce era necesar. De acum totul depinde de ea, de capacitatea organismului ei de a face drumul invers dinspre neant spre viață. Are încredere totală în anestezistă, Alindora Bosch știe să piloteze bine aceste reîntoarceri. Ciudată și interesantă femeie ! Regretă pentru prima oară că o cunoaște puțin, prea puțin. Și tânărul ăsta ! Nicolaï, internul ! Știa că are ochi ager, mână sigură și că a fost primul la dificilul examenul de specialitate. Totuși, să remarce imediat conflictul acela grav, nediagnosticat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de ce ? ", cât și față de Dragoș. Cum spuneam amândoi, orice ar fi să mai fie de acum încolo, clipa asta va rămâne în sufletele noastre. Îți cer totuși să îmi faci un jurământ. Ce fel de jurământ ? Acela că nu vei regreta scurta întoarcere la începutul începuturilor. Promiți ? M-a tulburat mult prea mult ca să pot uita această întoarcere. Eu te-am rugat să promiți că nu vei regreta, iar nu că nu vei uita. Da, promit să nu regret. Simt bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să îmi faci un jurământ. Ce fel de jurământ ? Acela că nu vei regreta scurta întoarcere la începutul începuturilor. Promiți ? M-a tulburat mult prea mult ca să pot uita această întoarcere. Eu te-am rugat să promiți că nu vei regreta, iar nu că nu vei uita. Da, promit să nu regret. Simt bine că așa va fi. Admit ideea că dacă traiectoriile noastre nu se intersectau se risipea în neant una din frumoasele pagini a iubirilor neconsumate. Dragoș sărută mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
nu vei regreta scurta întoarcere la începutul începuturilor. Promiți ? M-a tulburat mult prea mult ca să pot uita această întoarcere. Eu te-am rugat să promiți că nu vei regreta, iar nu că nu vei uita. Da, promit să nu regret. Simt bine că așa va fi. Admit ideea că dacă traiectoriile noastre nu se intersectau se risipea în neant una din frumoasele pagini a iubirilor neconsumate. Dragoș sărută mâinile Dorei și fluturele buzelor lui ating încă odată pleoapele care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la înmormântarea tatălui său. Era deja în anul întâi la medicină. Gerhard mi-a trimis și el atunci un ultim mic mesaj. Îmi scria... Da, îmi scria că mă iubește mult, că dădusem un sens existenței lui din lagăr, că regretă mult că nu poate face pentru mine ceea ce a făcut pentru Alindora și că tot ce face pentru ea este de dragul bunicii de departe. Cuvintele astea din partea unui bărbat flegmatic care nu îmi spusese multe cuvinte de dragoste mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
liniștea vecinilor! i s-a adresat nevasta, apărută instantaneu, cu apelativul de la birou, despre care el nu i-a vorbit niciodată. A fost unicul lucru ce i-a reținut atenția pe moment și a rămas mut contemplându-și isprava și regretând că este nevoit să-și întrerupă lucrarea înainte de a o fi isprăvit. Că, până la aflarea temutelor instalații, ce i-au fost implantate în apartament, mai era o cale destul de lungă: sufrageria, bucătăria, baia și holul trebuiau scotocite până în cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu mai insiști! Rămâi cu bine și îți mulțumesc pentru amabilitatea de a dispărea din viața mea. Ți-am mai spus că nu mă pot așeza de-a curmezișul în calea fericirii tale!.. Dar vezi, Iosefina, ca nu cumva să regreți pasul necugetat! Nicidecum, domnule Paraschive! I-a răspuns în mare grabă, în timp ce-i deschidea șoferului de taxi apelat, pentru a-i coborî la mașină ditamai geamandanul încărcat cu obiecte de primă necesitate. Asta-i toată averea mea și rămâi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și simplu cu suita de surprize și gingășii pe care le savurez cu toți porii ființei mele și pentru care îți dăruiesc în schimb întreaga mea iubire. Niciun sacrificiu nu este prea mare pe altarul iubirii noastre! Află că nu regret absolut nimic pentru pasul făcut și mă despart de trecut cu seninătate și cu toată detașarea... Mă bucur enorm că îți aparțin... Asta-i problema ta, Iosefina dragă! Iosefina făcu ochii mari: Cum adică problema mea? Dar tu chiar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vinovăție și vinovați nimeni nu scoate niciun cuvânt, nicio vorbă, ca și cum relele le-ar fi trimis Duhul Sfânt din ceruri. Cu toții am putut constata că acele specimene cu chip de om, vinovate de curmarea prin violență a multor vieți, nu regretă nicio atrocitate din cele săvârșite și susțin cu tărie că și-au făcut datoria. Nobilă datorie, nu-i așa? Că doar băieții erau plătiți să omoare, iar statul nostru democrat le-a plătit pensii militare grase cam un sfert de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
unicului împricinat, fiind edificat asupra cazului, urma să pronunțe Hotărârea nr... din, 10.10. curent, emisă de Tribunalul teritorial cutare. Dar președinta a dorit să afle mai întâi punctul de vedere final al inculpatului: Cetățean Petrescu! Să ne spui dacă regreți fapta comisă! Regret faptul că, în locul hoților, am intrat eu în boxa acuzaților. Cum adică? Simplu! După ce am fost pus în posesie, potrivit legii, cu acel hectar de pădure de la Gura Putnei, cu documentele de rigoare în servietă, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
edificat asupra cazului, urma să pronunțe Hotărârea nr... din, 10.10. curent, emisă de Tribunalul teritorial cutare. Dar președinta a dorit să afle mai întâi punctul de vedere final al inculpatului: Cetățean Petrescu! Să ne spui dacă regreți fapta comisă! Regret faptul că, în locul hoților, am intrat eu în boxa acuzaților. Cum adică? Simplu! După ce am fost pus în posesie, potrivit legii, cu acel hectar de pădure de la Gura Putnei, cu documentele de rigoare în servietă, m-am întors satisfăcut acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
aruncat din Eden. Mie mi-a plăcut atât de mult perioada aceasta a țâncismului, încât, la un test psihologic am răspuns, când a venit rândul întrebării aceleia imposibile " Care este regretul cel mai mare al vieții dumneavoastră" simplu de tot: "Regret nespus faptul că nu am rămas mereu copil". Pe-atunci înțelegeam absolut totul. E drept că acest răspuns, repetat obsedant la diferite testări pentru că psihologii au imaginația atât de bogată încât fură testele unii de la alții -, m-a privat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
va prelungi. Atunci el ne povesti despre eveniment. Înțeleg. Ne-am gândit, spuse Camille că putem participa și noi. In calitate de organizatoare, vă invit să luați parte la eveniment. Vă voi trimite în scurt timp și invitațiile. Nu veți regreta că ați hotărât să veniți. Suntem convinși. Acum să ne spui și limita donației. Veți fi liberi să donați cum credeți de cuviință. În funcție de cum vi se pare balul. Însă prețul minim este costul meniului. Firește. Ei, în acest caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
negrăbit de nimeni he takes his time. Ce anume preferi? mă întreabă. Nu-i răspund, așa că îmi pune câte ceva din fiecare. Îmi dă drumul la o mână: Să nu încerci nimic. Sau te las aici singură suficient timp încât să regreți orice gest necugetat. Și mă privește tot timpul, intenționat. Pe la amiază îmi dă iar drumul. De această dată are loc o luptă de ring, printre copaci, ce durează mai mult. Însă eu sunt, deși în ciuda eforturilor mele de concentrare, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
îndoieli din ce în ce mai mari. În urma unui anunț pe post cu privire la articolul ăsta, mă răzgândesc. Chiar acum, la sfârșit. Îi zic chestia asta prin telefon unei prietene, și probabil el asculta. Căci, când coboram cu liftul să plec departe, măcar o vreme (regretam în ce mă băgasem) intră și el în lift. Salut. Deci, renunți. Inima-mi bate repede, însă îmi vin în fire: Nu! Sigur că nu. Mă lipește de peretele liftului spunând: Mă crezi tâmpit? Nu. Pun foarte mult talent în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ca ea care nu mi-a dat posibilitatea pentru un adevărat sărut. —Ioi!ce-a zis? — A rămas surprinsă. Albastrul ochilor i s-a întunecat, zâmbetul de pe buze i-a pierit. Mi-a spus că venise pentru altceva și că regretă că iubirea pentru mine înseamnă un simplu sărut și că am uitat momentele frumoase trăite împreună, dar dacă asta cred, mă lasă să-mi trăiesc iubirea cu cine-mi place și cum îmi place. Și-a luat geanta și furioasă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
capoțelul ei de mătase care o aranja foarte bine. Ce frumos îți stă. Vino, șezi aici lângă mine, i-a făcut loc pe pat. Draga mea, nu vreau să pleci până nu lămurim un lucru. — Ce anume? este surprinsă Cecilia. Regret că înainte de a pleca în Germania, eu te-am făcut să suferi fără să vreau. Nu-mi mai aminti! — Te rog, ascultă-mă. N-am avut cum să-ți explic, dar acum pentru că am ocazia, trebuie să-ți spun cum
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
se înfurie și mai tare și strigă Matei. După ce continuă să-și spună cuvinte urâte unul altuia, Cecilia își ia geanta și iese vânt. Mincinosul naibii, om fără cuvânt ce ești, trântește ușa după ea. —Cecilia, stai! o strigă Matei, regretând felul în care-și vorbiseră. Cecilia nu-l mai aude, fiindcă deja cobora scările. Acest incident s-ar fi topit imediat în iubirea lor cea mare, ca toate cele de până acum, dacă ea n-ar fi ieșit vânt trântind
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
acestora și din declarațiilor altor martori, s-a desprins nevinovăția lui Sebastian, deși el ca avocat care lucra cu Cecilia nu-și găsea liniștea sufletească știind-o în comă. Nici nu-i venea să creadă că era în această situație. Regreta că a făcut acel drum, deși, dacă era să se întâmple această nenorocire s-ar fi întâmplat oricum. În discuțiile lor, Leontina și Gelu aduceau vorba despre Cecilia și Matei la care țineau foarte mult. Cât de tare m-a
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
singur în cap. Astfel, îngrozit mult peste măsură, ca un nebun plecă de acolo în grabă și se făcu nevăzut. Lucrul cu adevărat de mirare și care revoltă este că, tot meditând adesea la cele întâmplate, acesta nici nu-și regreta fapta nesăbuită, nici nu și-o lăuda, însă nicidecum nu se socotea un ticălos, așa cum poate că îl socotește cititorul acum, plin de mânie. Era doar arogant și rece. Avea o atitudine de biruitor. Deloc nu se gândea că vărsase
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
hotărâse, în sfârșit, a i le oferi: - Atunci, prea bine!, spuse aceasta. Ascultă atent, am săți dezvălui totul, întocmai așa cum s-a petrecut. Și nu știu dacă trebuie să-mi fie rușine de trecutul meu, ori dacă trebuie să-l regret cumva, însă ascultă-l, ți-l pun dinainte pe tot. Adevărul, așadar, este că bezna nebuniei nu mă întunecă deloc, așa cum se întâmplă cu toți ceilalți nenorociți din locul acesta ordinar. Nu eu, însă, am vrut să ajung aici, ci
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mine o cârpă murdară, pe care eu însămi nu o mai suport! Acum, viața mea actuală-i mai amară decât fierea, iar asta-i doar o consecință logică a felului greșit, în care mi-am dus-o în trecut. Cât regret! În fine, cred, totuși, că doar de iubire aș fi avut nevoie, un lucru cu totul ascuns în suflet, dar prețios oricând. Ar fi fost cea mai simplă cale de a mă simți și eu răsfățată și împlinită, căci dragostea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pentru simplul fapt că, bunăoară, există uneori în viață situații cu două fețe, iar eu, orbită cu totul de radicalismul meu (pe care mi-l condamn acum), să nu fiu capabilă să văd decât pe una și, pe urmă, să regret nespus. Eram pe deplin convinsă, înainte vreme, că numai logica și radicalismul sunt cea mai bună dovadă de inteligență la om. Acum, sunt întru totul convinsă că doar... 188 Rareș Tiron Dar vocea i se frânse. Subit, rămânând cu ideea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
urăști - așa cum mi-ai spus mai devreme - și că mă ierți pentru isprava cu drogurile; a fost o prostie din partea mea, o scăpare de moment, atât! - O scăpare de moment, spui? - Da, întocmai, mai are omul și scăpări! - Și o regreți? - Și, da, acum o regret nespus de mult, mamă! Chiar, de fapt, sunt foarte înclinat să afirm că, deși ceea ce s-a petrecut cu mine a fost un fel de examen, pe care uite că nu l-am trecut, totuși
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]