1,128 matches
-
În cel fălticenean am dat peste două misive primite În 755 anul 1972 de la profesorul emerit Vasile Ciurea. Deci cu un an Înainte de a muri. Așa mi-a venit ideea să vă trimit o fotografie cu doamna Elena Vernescu, fiica regretatului dascăl. Ea se preocupă de reînființarea muzeului ctitorit de tatăl său. De la Radio-Iași am mai aflat ceva. Au de gând ca la sărbătorirea a 60 de ani de la Înființarea postului (a Început să emită În 1941), să scoată un volum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1 București, 26.XI.1972 Mult Stimate Domnule Dimitriu, Primind cu bucurie scrisoarea Dvoastră, Vă comunic că - așa cum am stabilit cu prilejul vizitei cu care m-ați onorat - Vă voi trimite câteva din scrisorile pe care le-am primit de la regretatul prieten, scriitorul Constantin Sturzu. Am Întârziat răspunsul - și-mi cer scuze pentru această Întârziere - crezând că prin acesta V-aș fi putut anunța și trimiterea scrisorilor. Din păcate, n-am avut Încă timp ca să fac alegerea, deoarece scrisorile lui sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-l corectez pe prof. dr. George Pascu. Am folosit ruta Suceava-Brașov-Iași, dl. Victor Buta fiind intermediarul. Suceava a pierdut un bogat material documentar legat de viața și activitatea compozitorului Eugen Isar, soția sa dând la Iași ceea ce a rămas de la regretatul ei soț. Așa se Întâmplă când profesorii universitari - după unii - n-au talent!... 767 PETRESCU, Aurel D., Dr. 1 București, 4 iunie 1975 Mult Stimate Tovarășe Dimitriu, Am citit cu mult interes despre activitatea Dvs. În cadrul GALERIEI OAMENILOR DE SEAMĂ
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ajuns pe alte mâini. Tov. Gafița, a Întârziat cu darea lui la tipar, deși am iscălit contractul și predat la timp lucrarea. Noul redactor-șef nu vrea să mai publice Monografia, pe motivul că Dragoslav e... scriitor necunoscut și munca regretatului Stino și a mea să se irosească În vânt. E caz de proces; dar procesul e costisitor, legat de greutăți, deplasări etc. M am dus la tov. Gafița, care acum conduce Editura Uniunii Scriitorilor, iar el - ca de obicei - mi-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mută pe str. Nuferilor, astfel că să revin la sfârșitul lui iunie, Începutul lui iulie. Îți mărturisesc Însă, că mi-a cam pierit Încrederea și m-am gândit la biata doamnă Stino, care așteaptă cu nerăbdare prima carte În care regretatul ei soț colaborează cu mine - și atunci mi-a venit În gând că la Iași e o editură, care s-ar chema „Junimea” și aș vrea să iau legătură cu ea; poate că În Moldova bietul Dragoslav să fie mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Popa, că nu voi renunța. Articolul Dstră pentru volumul nostru este, după părerea mea, foarte interesant, și dacă mai aveți ceva, e bine să Îmi trimiteți. La fel, cred că e bine să-mi trimiteți și manuscrisul inedit al mult regretatului cărturar și distins profesor Aurel Stino, mulțumindu-i stimatei Doamne și din partea mea, Vă rog - pentru colaborare. De asemenea, tot ce socotiți Dstră că e demn să apară În aceste „Mărturii”. Eu am mult material inedit din arhiva Gorovei, amintiri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
două articole) - nedactilografiate, V. Tempeanu. 8. Tot Dl. prof. Tempeanu mi-a trimis din revista „Înmuguriri” un articol „Din trecutul școalelor” și un altul „Leon Băncilă”, 1047 primul semnat de Serafim Ionescu, fost revizor și inspector școlar, al doilea al regretatului profesor și scriitor Aurel George Stino. 9. Dl. șt. Sorin Gorovei mi-a Încredințat patru articole („Cercuri artistice la Fălticeni”, „Vechi așezări În jurul Fălticenilor”, „Sadoveanu”, „Istoria unui vals”) tot nedactilografiate. În total 19 lucrări. La acestea se vor adăuga un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
punct de vedre etic avem de-a face cu un nou scepticism, uneori colorat cu autoironie, la Jean Echenoz, alteori compact, ca atitudine În fața absurdului, la Marie Redonnet. Reprezentanții acestui curent, gestionat editorial de Minuit, sunt calificați de Jérôme Lindon, regretatul editor, de “impasibili”. Cel mai apropiat gen proxim al acestei literaturi ar fi desenul animat, unul adresat adulților. În primul rînd În modalitatea de abordare diegetică: evenimentele “serioase”, grave, sînt prezentate În registrul derizoriului (Redonnet, de exemplu, alături de majoritatea “minimaliștilor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care cultura română actuală își reinterpretează critic evoluția sa în epoca modernă. Să recunoaștem, în actualul mediu intelectual românesc, că putem înregistra puține contribuții notabile în acest registru. Totuși, lucrurile se schimbă și merg în direcția cea bună. După opinia regretatului Adrian Marino, cultura română ar fi încă, în bună măsură, o cultură a „fragmentului”, nu a sintezei, dominată de o mentalitate „publicistică, actualistă, improvizată”, o cultură „foiletonistică”, de comentariu eseistic, adesea strălucitor, dar care nu este orientată de mari proiecte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din partea Uniților fu numit P. Tăutu. Căutați să nu lipsiți prea mult în timpul școalei de la Iași. Deci cu Dumnezeu înainte și bun succes! Salutem et Benedictionem in Domino!" (Ibidem). 862 Decesul monseniorululi Gabor a complicat situația pregatirilor expoziției: "În urma morții regretatului Monsenior Dr. Anton Gabor, care fusese însărcinat cu adunarea și coordonarea materialului necesar pentru Expoziția Presei Catolice în Vatican, lucrarea aceasta stagnează, și nu știu pe cine aș putea însărcina cu dânsa, neavând personalul trebuincios inițiat cu această chestiune, nici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oamenilor și, pe fond, instaurarea puterii personale absolute. Populația în întregul ei era separată printr-o cortină impenetrabilă și de Occident, și de Uniunea Sovietică”. Așa cum avea să scrie mai târziu în memoriile sale unul dintre consilierii lui Mihail Gorbaciov, regretatul politolog Gheorghi Șahnazarov - un om extrem de erudit, un fin cunoscător al politicii României și al relațiilor româno-sovietice, capabil să găsească soluții în cadrul negocierilor în situații extrem de tensionate -, prin poziția sa în cadrul Tratatului de la Varșovia „Ceaușescu încerca să obțină în lagărul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de la Opera Națională Română din București. Ultima a fost o rușine națională!... A.V. Se cuvine spus că versiunea de televiziune a operei "Oedip" de George Enescu ați realizat-o sub conducerea unuia dintre cei mai buni prieteni ai Dumneavoastră, regretatul dirijor Ion Baciu. (Emisiunea "Exclusiv 5x2", TVR Iași, 4 Noiembrie 1997 ) Dragoș Pătrașcu Înaintea începerii dialogului din studio, au fost difuzate imagini din atelier. Autorul, Dragoș Pătrașcu, a prezentat câteva creații. Este o lucrare ce face parte dintr-o serie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
profesional în România după atâția ani, sunt plecat de aproape două decenii... A.V. Este clădirea, scena în care ai debutat ca mic artist... V.I. -... ca mic artist. La 7 ani am jucat Gheramido în spectacolul "Gianni Scchichi", regizat de regretatul maestru Dimitrie Tăbăcaru. Deci, vorbim de 1984. Cred că am o fotografie din acel spectacol, cu mama1, care o interpreta pe Zita, o fotografie foarte frumoasă, purtam o perucă blondă, la 7 ani (râde)... Apoi, în '93 am plecat, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înțeleg fenomenul acesta. Dar nu sunt de acord cu exagerarea modernismului. După cum, cred că ați urmărit și "Oedip"-ul lui Andrei Șerban de la Opera Națională din București, am suferit efectiv, eu, care știam cum a cântat maestrul Ohanesian în regia regretatului maestru Jean Rânzescu 8 A.V. Cum v-ați simțit mai bine pe scenă, într-un spectacol de operă: când jocul scenic a fost gândit cu economie de mijloace, dar reprezentativ pentru caracterul personajului? Sau ați acceptat și acele elemente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
senatoriale. Articolul 175. - Președintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, să-l invite să-și retragă sau să explice cuvîntul care a generat incidente și care ar atrage aplicarea măsurii. Dacă expresia întrebuințata a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președinte sau de senatorul vizat că satisfăcătoare, măsura nu se mai aplică. Articolul 176. - În cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continuă să se abată de la regulament, presedintele Senatului îi va
HOTĂRÎRE Nr. 11 din 29 martie 1994 privind modificarea şi completarea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109926_a_111255]
-
ședinței. Articolul 205 Înainte de a chema la ordine un deputat președintele Camerei îl invită să își retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii. Dacă expresia întrebuințata a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președinte că satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică. Articolul 206 În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continuă să se abată de la regulament, presedintele Camerei îi va retrage cuvântul, iar
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109894_a_111223]
-
ședinței. Articolul 205 Înainte de a chema la ordine un deputat președintele Camerei îl invită să își retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii. Dacă expresia întrebuințata a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președinte că satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică. Articolul 206 În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continuă să se abată de la regulament, presedintele Camerei îi va retrage cuvântul, iar
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109900_a_111229]
-
ședinței. Articolul 205 Înainte de a chema la ordine un deputat președintele Camerei îl invită să își retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii. Dacă expresia întrebuințata a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președinte că satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică. Articolul 206 În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continuă să se abată de la regulament, presedintele Camerei îi va retrage cuvântul, iar
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109901_a_111230]
-
194 (1) Președintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, să îl invite să își retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar atrage aplicarea măsurii. (2) Dacă expresia întrebuințata a fost retrasă sau regretată ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președinte sau de senatorul vizat că satisfăcătoare, măsura nu se mai aplică. ... Articolul 195 În cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continuă să se abată de la regulament, presedintele Senatului îi va
HOTĂRÂRE nr. 16 din 30 iunie 1993 (**republicată**) (*actualizata*) privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109101_a_110430]
-
au întors, după 1990, în țară. Unii definitiv, integrîndu-se chiar profesional în diferite instituții, alții doar prin vizite repetate care au inclus și organizarea unor expoziții de o mai mică sau mai mare anvergură. În această situație sînt sculptori precum regretatul Paul Neagu din Anglia, Ingo Glass, Peter Jacobi și Bata Marianov din Germania, Doru Covrig și Nicolae Fleisig din Franța, pictorii Roman Cotoșman din S.UA., Cristian Paraschiv din Franța, Diet Seiler din Germania și alții. Alături de aceștia, un loc
Țipoia and Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12524_a_13849]
-
și jumătate, „Lettre...” e o bucurie trimestrială pe care o datorăm unor oameni cu pasiunea lucrului bine făcut: B. Elvin, Irina Horea, Alexandru Șahighian și Sanda Gusti, (o profesionistă cu mare experiență în prezentarea grafică, cea care făcea, împreună cu mult regretatul Roger Câmpeanu, o echipă unică, al cărui spirit continuă ca prin minune și azi). Datorită acestor patru devotați, cărora li s-a adăugat, ca secretar de redacție, Despina Țurlea, în „Lettre” - ediția română totul e de citit. Și ți-e
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
include și turnee ale scriitorilor în orașele germane, întîlniri cu publicul. Herta Müller și Nora Iuga au fost invitate la Frankfurt pe Main. Printre vedetele acestui festival de poezie se numără și Oskar Pastior, originar din România, bunul prieten al regretatului Gellu Naum. În paranteză fie spus, "Integrala Pastior" se află în curs de publicare la Editura Hanser. Cu Herta Müller mă voi reîntîlni în luna august, cînd Editura Hanser lansează o nouă carte a scriitoarei. Un volum de reflecții despre
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
Nemoianu consideră că "din Eminescu au descins Goga, Iorga și Pârvan iar, apoi, Eliade, Vulcănescu și Noica; chiar și universul blagian (cu mult mai autonom) ar fi greu de imaginat fără o genealogie eminesciană". Cred că dl Nemoianu exagerează, asemenea regretatului Ion Negoițescu, tot pe atunci, cînd îl consideră pe Eminescu gînditorul politic un protolegionar. Dar are dreptate perfectă în opinia că "posibilitatea rupturii de Occident... era proclamată tot mai sus și tare de scoborîtorii autohtoniști și tracizanți ai mitologiei eminesciene
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
urmă victimă, a propriilor sale umbre? Dosarul medical al lui Celan trebuie scos la iveală, el trebuie studiat și cunoscut, insistă Crohmălniceanu, căci numai așa vom înțelege misterele acestui om, și apoi și enigmele poeziei sale. E impresionantă, în evocarea regretatului profesor, stupefacția pe care o simte văzîndu-l pe Celan ofensat, efoturile lui de a înțelege ce se va fi petrecut în mintea unui om chinuit de propriii săi demoni într-atît încît să se simtă, tocmai el cel chinuit de mania
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
Semn care apare la Bălți, în Basarabia. Numărul 3-4 din 2003 conține un excepțional interviu cu E. Coșeriu (liceean la Bălți, el însuși, cu multe decenii în urmă). E vorba de o a doua parte a unei discuții purtată de regretatul lingvist cu M. Șleahtițchi, Gh. Popa și N. Leahu (prima parte a apărut în Semn, nr. 3-4, 1998) în luna mai 2001, cu un an și cîteva luni înainte de moartea sa (sept. 2002), cînd s-a aflat la Universitatea “Alecu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]