2,802 matches
-
eredității sale). Potrivit lui A. Maslow, trebuința de autoîmplinire implică necesitatea exprimării și realizării persoanei la nivelul întregului său potențial. Ea tinde să devină ceea ce este capabilă să devină. În aceste condiții, criteriul de apreciere a propriilor experiențe și a contextului relațional îl reprezintă măsura realizării de sine: • dacă acestea ne încurajează și ne susțin dezvoltarea, atunci le percepem ca pozitive, ca plăcute; • dacă, dimpotrivă, ele ne inhibă sau ne suprimă autoactualizarea, atunci le percepem ca negative. Mai mult, atunci când ne este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ca pozitive, ca plăcute; • dacă, dimpotrivă, ele ne inhibă sau ne suprimă autoactualizarea, atunci le percepem ca negative. Mai mult, atunci când ne este reprimată (constant/consecvent) nevoia de autoactualizare (de realizare a propriului potențial), apar probleme psihice, iar nu numai relaționale. În vederea realizării condițiilor interpersonale necesare dezvoltării și afirmării umane, psihologia umanistă consideră că elementul fundamental este realizarea unui mediu uman suportiv, care să permită și să stimuleze autoactualizarea persoanei. Aceasta deoarece cultura actuală a relațiilor interpersonale este în frecvente cazuri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și la consecințele/efectele unei prea puține prezențe a acestora în existența fiecăruia dintre noi, dar oricât ar părea de surprinzător (pentru unii) există și un prea mult al relațiilor interpersonale, pe care J. Salomé (2002) îl (de)numește terorism relațional. Puși să-i facem față în fiecare zi, să-i rezistăm, terorismul relațional izvorăște "din violența dorinței celuilalt asupra noastră, precum și din violența temerilor sale ... pe care va încerca să ni le transmită, să ni le impună, lăsându-ne să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dintre noi, dar oricât ar părea de surprinzător (pentru unii) există și un prea mult al relațiilor interpersonale, pe care J. Salomé (2002) îl (de)numește terorism relațional. Puși să-i facem față în fiecare zi, să-i rezistăm, terorismul relațional izvorăște "din violența dorinței celuilalt asupra noastră, precum și din violența temerilor sale ... pe care va încerca să ni le transmită, să ni le impună, lăsându-ne să credem că face ceea ce face pentru noi, când în realitate nu-și vede
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
impună punctul său de vedere, modul său de a vedea lucrurile, felul său de a fi; când scrie mai departe psihologul francez cineva vrea să ne atragă într-o acțiune în care noi nu ne recunoaștem" (idem, p. 118). Terorismul relațional se alimentează permanent din "toate resursele afectivității", din "nevoia noastră puternică de a menține raporturile de forță în avantajul nostru, făcând apel la culpabilizarea, la devalorizarea sau descalificarea punctului de vedere al celuilalt" (ibidem). Totodată, acest tip de terorism este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un spațiu cât mai mare de manifestare, caută să se impună și să "slăbească" dorința și necesitatea celuilalt de a fi așa cum crede el că este firesc să fie. În această situație foarte frecventă în relațiil interpersonale în care terorismul relațional "are o mare putere de a ne dezechilibra, de a ne face să șovăim, de a trezi în noi, dintr-o mișcare, îndoieli asupra propriilor noastre comportamente, cuvinte și angajamente", se recomandă "nu o atitudine defensivă sau de respingere, ci
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în noi, dintr-o mișcare, îndoieli asupra propriilor noastre comportamente, cuvinte și angajamente", se recomandă "nu o atitudine defensivă sau de respingere, ci dimpotrivă, un comportament de afirmare, de adoptare senină a unei poziții" (idem, p. 119). Pe scurt, terorismul relațional cere pe măsură eroismul cotidian. Aceasta înseamnă să fim capabili să ne redefinim, să ne reafirmăm poziția, să ne susținem punctul de vedere fără a ne lăsa purtați și transformați de definiția pe care ne-o dă celălalt. Acest eroism
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a ne lăsa purtați și transformați de definiția pe care ne-o dă celălalt. Acest eroism în cotidian de care ne amintește J. Salomé (2002) reprezintă "o formă de opoziție față de forțele constrângătoare și rareori precizate sau denunțate ale terorismului relațional care bântuie, se impune și își lasă amprenta sub forme diverse și subtile sau izbucnește în variantele violente, atât în relațiile apropiate, intime, conjugale sau parentale, cât și în contexte mai largi, în relațiile profesionale sau sociale" (p. 117). Se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lăsăm furați de propriul entuziasm, de avântul sau de dorințele proprii, că riscăm să ne lăsăm antrenați dincolo de limitele sau de posibilitățile noastre reale" (p. 120). În viziunea lui J. Salomé (2002), eroismul în cotidian se manifestă prin două poziții relaționale simple, dar adesea greu de menținut. Prima presupune riscul de a spune da. A doua, pe cel de a îndrăzni, uneori, să spunem nu. Orice relație viabilă se va organiza potrivit psihosociologului francez în jurul acestor două poziții relaționale: a. asumarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
două poziții relaționale simple, dar adesea greu de menținut. Prima presupune riscul de a spune da. A doua, pe cel de a îndrăzni, uneori, să spunem nu. Orice relație viabilă se va organiza potrivit psihosociologului francez în jurul acestor două poziții relaționale: a. asumarea riscului de a spune da, de a ne angaja, adică de a merge mai departe; b. asumarea riscului de a refuza, nu prin opoziție cu celălalt, ci printr-o poziție de afirmare. Într-o relație vie, activă, onestă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
activă, onestă vor exista numeroase momente în care va intra în acțiune eroismul în cotidian. Aceste acțiuni și luări de poziție necesită multă energie, dar respectul de sine și respectul pentru celălalt ne vor ajuta să mergem mai departe. Eroismul relațional înseamnă să ne reconfirmăm constant respectul de sine, să renunțăm la micile lașități în care suntem adesea antrenați, în ciuda voinței noastre, din comoditate sau din pasivitate. Mai precis, el înseamnă "să ne regăsim nivelul fidelităților noastre profunde, pentru a ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
comoditate sau din pasivitate. Mai precis, el înseamnă "să ne regăsim nivelul fidelităților noastre profunde, pentru a ne lua angajamentele esențiale"; el cere vigilență, luciditate și mai ales coerență (Salomé, 2002, p. 121). Potrivit autorului francez, "a exista în plan relațional înseamnă a ieși din definirea sinelui pe care celălalt încearcă să ne-o impună, cu diplomație și uneori cu multă ... dragoste și interes" (2002, p. 124). Drept consecință, să nu ne lăsăm înlănțuiți în imaginea pe care ne-o atribuie
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
iubește pe G, îl adoră pe I. Sau A este indiferent față de B, îl antipatizează pe C, îl respinge pe D, îi este adversar lui E, îl dușmănește pe F, îl urăște pe G" (idem, p. 292). În cele mai multe contexte relaționale atracția-respingerea se intersectează cu o altă importantă (și frecvent prezentă) dimensiune: dominație-subordine, protecția și nevoia de a fi protejat. Satisfacția rezultă aici nu din dinamica unor trebuințe similare, ci a unora complementare: fiecare partener încearcă satisfacție de pe urma faptului că primește
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de viață, numită și poziție existențială (Harris, 2011). Aceasta influențează "maniera în care individul gândește, acționează și intră în relație cu ceilalți" (Cordon și colab., 2002, p. 100). Poziția fundamentală de viață determină modul în care individul își satisface nevoile relaționale, tipul de schimburi pe care le stabilește cu mediul său, modul în care își orientează energiile etc. Reprezentanții Analizei Tranzacționale consideră că există patru poziții existențiale, respectiv patru moduri de a vedea relațiile cu sine însuși și cu celălalt. Fiecare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
conflictelor. În acest caz vorbim de acel tip de ascultare atent, empatic, reflexiv, bine intenționat. Poate fi folosit: • pentru informare: obținem de la interlocutor percepția/ imaginea pe care o are asupra situației create, modul cum se situează pe sine în contextul relațional creat. • ca suport moral, emoțional (întru liniștirea celuilalt): îi arătăm celeilalte părți că îi recunoaștem și că îi înțelegem (sau că încercăm să-i înțelegem) problema. Aceasta implică: să avem răbdare, deschidere, să fim atenți, să empatizăm. • pentru a putea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
noi și despre relația noastră/relațiile noastre. Între funcțiile autodezvăluirii se numără cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se află valorizarea superiorității unei singure părți și minimalizarea intereselor celeilalte; • amplifică implicarea emoțională a participanților în sarcină, aceasta având tendința de a estompa importanța obiectivelor urmărite inițial și a implicării cognitive în sarcină (este vorba despre estomparea elementelor/aspectelor relaționale); • înfrângerea personală devine mult mai importantă decât dezastrul comun; • mecanismul folosit de o persoană în vederea influenței altei persoane este prin excelență coercitiv. În plan atitudinal, apariția și derularea procesului competitiv/concurențial are următoarele aspecte: • implică atitudini negative, de ostilitate, de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să echivalăm concurența cu progresul. Mai precis, am ajuns să credem ca fiind în afară de orice îndoială faptul că progresul social (social!) implică mediul concurențial. Altfel spus, mulți am ajuns să considerăm că acolo unde sunt raporturi concurențiale există și bunăstare relațională! (sufletească!). De aici, și concluzia potrivit căreia cei care nu concurează, cei care nu intră în relații competitive (cu alții; întrucât putem fi în relație competitivă și cu noi înșine, cu viața, cu timpul, cu propria creație) sunt slabi, nepregătiți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de gradul de responsabilitate, dar și de orientarea axiologică individuală și de grup dată de valorile culturale induse prin socializare (Iluț, 2004). Încă de la jumătatea secolului trecut, psihologii (sociali) au avertizat asupra efectelor destructive (din punct de vedere psihologic și relațional) ale competiției și au pus, totodată, în evidență efectele benefice ale cooperării. Astfel, Morton Deutsch (încă din 1949) de la Columbia University -, împreună cu colaboratorii săi, au constatat interacțiunile prietenești din grupurile cooperative și lipsa acestora din grupurile competitive (Boncu, 2006, p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 39). Cea mai importantă problemă în raporturile de cooperare este cea a încrederii. Aceasta încrederea este "o resursă socială esențială ce facilitează cooperarea și permite interacțiunile sociale coordonate", notează Șt. Boncu (p. 93). De asemenea, încrederea este acea atitudine relațională care anulează nevoia de a controla comportamentele celorlalți 26. Lipsa încrederii în ceilalți sau suspiciunea îi motivează pe oameni să acționeze și să se comporte într-o manieră competitivă și să-și protejeze interesele. Potrivit lui Julien Rotter (1971, apud Boncu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
urmă la manifestarea unei personalități obsedată de putere, arogantă, îngâmfată, egocentrică, disprețuitoare. D. Sălăvăstru remarcă (2004): "Dobândirea prestigiului, demonstrarea superiorității personale, obținerea rezultatului cu orice preț sunt dominantele activității competitive, care pot marca profund personalitate elevului" (p. 134). Sub aspect relațional, procesul competitiv se caracterizează printr-o slabă/superficială interacțiune între colegi, prin lipsa de comunicare (verbală) sau prin transmiterea unor informații parțiale, false care conduc toate și în cele mai multe cazuri la slăbirea sau chiar la distrugerea coeziunii grupului/clasei. De
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stare de funcțiune a obiectelor cu care lucrăm (sau de care avem nevoie) zilnic, dar nu și de relațiile umane (idem, pp. 179-180). Totodată, în confruntarea cu problemele și obiectivele administrative, relațiile pierd (mai întotdeauna). Organizaționalul și instituționalul prevalează asupra relaționalului. Actualmente (și probabil că și în viitor), în cadrul organizațiilor, există încercarea de a ajusta acțiunea umană și relațiile interpersonale la cerințele ideale de raționalitate (Bauman, Mai, 2008, p. 105). Organizațiile înlocuiesc responsabilitatea morală, sentimentele morale (și implicit, prin consecință, motivația
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
A. Damasio (2010), De Bono (2008) arată faptul că dacă nu am avea emoții și sentimente ne-ar fi foarte dificil să facem alegeri și să luăm decizii. Ele reprezintă modul nostru de a atribui valori situațiilor (personale și/sau relaționale/sociale) (De Bono, p. 127). În ultimă instanță, toate alegerile, deciziile și relațiile noastre au la bază dispozițiile, emoțiile și sentimentele noastre. Altfel spus, viața emoțională ne dirijează alegerile, deciziile, opțiunile, criteriile, raporturile cu noi și cu semenii (Filliozat, 2006b
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
emoțiile și sentimentele noastre. Altfel spus, viața emoțională ne dirijează alegerile, deciziile, opțiunile, criteriile, raporturile cu noi și cu semenii (Filliozat, 2006b, p. 13). Ele dau relațiilor noastre un sens (idem, p. 196). Viața emoțional-afectivă este strâns legată de viața relațională, după cum și invers, viața relațională este strâns legată de viața emoțional-afectivă. Împărtășirea emoțiilor ne permite să ne simțim aproape unii de alții sau, dimpotrivă, să ne îndepărtăm unii de alții (idem, p. 22). Se observă așadar faptul că, o vrem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
spus, viața emoțională ne dirijează alegerile, deciziile, opțiunile, criteriile, raporturile cu noi și cu semenii (Filliozat, 2006b, p. 13). Ele dau relațiilor noastre un sens (idem, p. 196). Viața emoțional-afectivă este strâns legată de viața relațională, după cum și invers, viața relațională este strâns legată de viața emoțional-afectivă. Împărtășirea emoțiilor ne permite să ne simțim aproape unii de alții sau, dimpotrivă, să ne îndepărtăm unii de alții (idem, p. 22). Se observă așadar faptul că, o vrem sau nu, avem o relație
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]