3,299 matches
-
se dezvoltă conștiința morală și discernământul. Pană la acestă etapă ontogenetică, rolul familiei este de necontestat. Copiii reprezintă produsul familiei, sunt dovada vie a climatului din interiorul căminului. Climatul educațional familial reprezintă o formațiune complexă ce cuprinde stările psihice, caracteristicile relaționării între membrii familiei, atitudini, opinii, valori. Această entitate se prezintă în viața copilului ca fiind un filtru între influențele educaționale exercitate de părinți și achizițiile comportamentale realizate de către copil, acestea din urmă fiind de asemenea influențate (stimulate și susținute sau
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
omocidar" variază în funcție de starea de frustrație resimțită de subiectul individual, de locul ocupat de aceasta în sistemul axiologic al individului, astfel că persoana nu reușește să-și controleze impulsurile agresive. Psihopatul este caracterizat printr-o autocentrare semnificativă, conveniențele sociale și relaționarea cu semenii reprezintă "un dat abstarct, din exterior", neinternalizat. Astfel că acest individ își va urmări doar acele scopuri personale realizabile în timp foarte scurt, latura hedonică deținând un loc aparte. Acest raport stabilit între distresul resimțit și comportament nu
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
asemenea cuvinte și concepte nu ar pătrunde niciodată în mințile oamenilor? Astăzi acceptăm aproape fără nicio îndoială folosirea unor medicamente cum este Prozac, care diminuează și în unele cazuri chiar elimină anxietatea asociată cu activități normale cum ar fi munca, relaționarea și jocul. Nu este deloc hazardat să prognozăm tehnologii care ar urma un alt pas și ar modifica utilizarea din partea creierului a cuvintelor-cheie care să antreneze anxietatea. Cenzura asupra gândirii genomice prin intermediul substanțelor chimice. De aici ar fi doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
vechi). Dificultăți de adaptare. Ezitare sau teamă de a se fixa. Nivel reactiv disproporționat față de situația actuală, tulburări ale memoriei de semnificație. Atașat de trecut, represiunea sentimentelor, închidere în sine, reținere. Angoasă în fața vieții reale, reverie. Fragilitate, vulnerabilitate, dificultăți de relaționare. Eul intim Agățare de trecut, teamă de contacte, închidere în sine. Regresie, anxietate. Nevoie de apreciere, centrare pe sine. Căutare și proiectare spre viitor, imaginație, lipsa simțului realului, cenzurare, superficialitate. Aspirații, nevoi, dorințe Nivel reactiv disproporționat, tendințe de deformare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
tendințe de deformare a realității, tulburări ale memoriei de semnificație, angoasă în fața realității, exaltare. Predominarea principiului plăcerii, naiv. Slabă facultate de obiectivare, inhibiții, agitație. Nevoia de schimbare, confuzie. Preocupări sexuale (lipsă de încredere în sine, centrare pe sine). Dificultăți de relaționare. Lipsă de identificare cu tatăl, dificultăți de autopercepție. Nevoie de apreciere și sprijin. Lipsă de implicare afectivă, regresie afectivă, indiferență față de relațiile afective resimțite neplăcut. Rezistențe. Eu vă sunt călăuza. Cât sunteți în carte, eu pun întrebările, eu le dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
care folosește unele din arhetipurile comicului paralogic: metamorfozele onirice (care iau la el direcția destrămării omului în obiecte), magia verbală (...), impulsurile subconștient destructive și autodestructive” (op. cit., p. 67). Comentariile critice ale anilor ’60-’70 sînt, pur și simplu, obsedate de relaționarea lui Urmuz cu literatura absurdului și a alienării tragice. Într-un articol intitulat „Măștile lui Urmuz” și apărut în Contemporanul, 1970, nr. 17, p. 3, Antoaneta Tănăsescu identifică în textele urmuziene un „sentiment disperat de înstrăinare, de alienare a ființei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care elevii vin la cabinet de obicei? De regulă, elevii vin la cabinet pentru următoarele probleme: autocunoaștere și dezvoltare personală, comportament problematic - acasă, la școală: conflicte, violență, minciună, furt, Adhd, etc, probleme sentimentale, organizarea timpului, managementul învățării, timiditate, probleme de relaționare: elev - elev, elev - cadru didactic, elev - părinte/familie, orientare școlară și profesională, separarea părinților, consum de tutun, alcool, droguri și altele. Chiar dacă elevul nu poate să-i dea un nume problemei sale, el este așteptat la cabinet. Nu este foarte
De vorbă cu profesorul psihopedagog. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Mirela Pintilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_581]
-
se asociază direct încercării noastre de a defini persoana. Ce anume definește ființa? În acest demers trece de la o facultate la alta, care ar putea să distingă identitatea persoanei: trupul, unitatea eului autoconștient, memoria, actele voinței, cunoașterea, iubirea, capacitatea de relaționare. În concepția sa, „persoana înseamnă toate aceste lucruri împreună, care află un nucleu ultim de sprijin în actul său de ființă, unică și unitară”. O definiție reală a persoanei trebuie să se diferențieze atât de o definiție funcțională, cu referire
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a citi propriile emoții și sentimente, de a interpreta lumea interioară și de a-i da un sens, pe scurt, incapacitatea de a trăi în propria istorie ceea ce se simte în adâncul sufletului. Fenomenul cultural care înglobează această incapacitate de relaționare cu propria lume interioară și cu ceilalți este indicat prin expresia „modernitate lichidă” (Zygmunt Bauman), adică o epocă definită de lipsa regulilor și de aducerea în sfera privată a îndatoririlor și a sarcinilor specifice modernității. Pornind de la semnificația lichidului care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Chemarea lui Abraham, pe care o aflăm imediat după căderea Turnului Babel - turn ce reprezintă o tentativă de sedentarizare absolută - este un text fundamental pentru a justifica și pentru a orienta credința către desăvârșirea conștiinței personale și a disponibilității de relaționare. Acest text nu reprezintă doar începutul experienței personale a unei istorii de mântuire, ci este și un model și arhetip al mântuirii. Până la Abraham știm că Dumnezeu intervine în istorie prin creație, prin potop și prin însoțirea bărbaților și a
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
o paradigmă comună a perspectivei cognitive și a perspectivei sociale" Analiza societăților aflate într-un proces de schimbare orientată de o strategie pune în fața sociologiei o nouă provocare: încorporarea perspectivei cognitive și a perspectivei sociale într-o paradigmă explicativă unică. Relaționarea dintre cele două perspective reprezintă pentru sociologie o problemă cu care nu s-a mai confruntat într-un mod serios. Perspectiva cognitivă are ca temă centrală evaluarea unei strategii de acțiune din punctul de vedere al gradului său de adecvare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
al managementului este cel de a crea un mediu de lucru În care angajații să fie echipați, inspirați și automotivați În vederea realizării obiectivului acestei afaceri. Crearea unui astfel de mediu necesită manageri care să aibă deprinderi conceptuale, tehnice și de relaționare. Totuși, nici o deprindere nu poate fi mai importantă decât aceea de a Învăța din greșelile trecutului Ă fie cele proprii, fie ale celorlalți Ă și de a trage foloase din aceste Învățături. Conducereatc "Conducerea" Capcana nr. 1tc "Capcana nr. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
propriului domeniu, ale cărui limite le forțează În sensul unei cît mai mari apropieri de ceea ce un Breton numește „viața imediată” sau, În lectura lui Maurice Blanchot consacrată suprarealismului, „o punere În raport fără intermediar cu existența sa adevărată”. O relaționare, Însă, realizată prin cuvînt, prin scris, ca o „amprentă” și „realitate imprimată” a eului. Poetul român nu gîndește, În esență, altfel. Și pentru el scrisul este un mod de a capta neliniștea existențială, În afara - pe cît posibil - a oricărei convenții
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
grevată de povara „formulei”, a libertății lăuntrice a eului. E un refuz, aici, În orice caz, de a privi realitatea de la distanță, un mod al implicării, al tragerii datelor universului exterior În ecuația dinamică a cuvintelor. Obligate la o continuă relaționare pe temeiul unei anterioare rupturi față de „logica” realului, obiectele (cuvintele) se poate crede că vor transmite prin „riscul” și „aventura totală” În care angajează ființa imaginantă, ceva din fervoarea și neliniștile existențiale ale subiectului. Dacă poezia trebuie să aibă un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
este prezent, nu Întîmplător, cum se va vedea, ca factor dinamic În punctele de rezistență ale textului, Într-o semnificativă identificare a „locutorului” cu discursul devenit act vital, instaurîndu-se sub ochii cititorului ca realitate sui generis, construită În chiar procesul relaționării cuvintelor. „Cifrul de concrete”, despre care G. Călinescu crede că sînt „numite greșit imagini”, există, dar În alt sens: cel puțin În parte, nu avem de-a face, nici În Ulise, cu imagini În Înțelesul consacrat; e vorba, adeseori, mai
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de vedere socio-interacțional și motivațional. 4. Copiii pot și trebuie să învețe strategii ce implică colaborarea și participarea activă. Prin participarea lor crescută la deciziile educaționale, elevii pot să-și dezvolte propria motivație și să dobândească un exercițiu efectiv de relaționare socială. Învățarea reciprocă solicită, de foarte multe ori, curaj din partea profesorilor în a accepta și a putea să schimbe rolurile cu elevii, atunci când situația o permite, solicitându-le ca, prin empatie, să înțeleagă modul de gândire al celuilalt. Paris și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cât și prin rapiditatea realizării agresive. Agresiunea este trecerea de la potențialitate la actul propriu-zis, implicând un comportament cu o motivație: „distrugere parțială sau totală, în sens propriu sau figurat, a unui obiect sau a unei persoane”. Agresivitatea, ca modalitate de relaționare interumană, îmbracă diverse forme, cum ar fi violența - acțiune distructivă îndreptată împotriva oamenilor sau a proprietății care face apel la forța fizică: - insulta; - furtul; - constrângerea prin șantaj; - amenințarea. Deseori, și în clasa de elevi impulsul agresiv este limitat la competiție
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
agresivității este, în viziunea lui Harlow (Developmental aspects of emotional behavior), atașamentul, atracția pentru sarcinile școlare, instituirea unui climat favorabil interrelaționării. Sarcini școlare accesibile și atractive, potrivite nivelului de dezvoltare a elevilor, contribuie la întărirea motivației pentru învățare, comunicare sau relaționare. Dacă frica și agresivitatea ajung să domine instanțele raționale, aceste două conduite emoționale devin o piedică în formarea oricărui atașament. O persoană cu un grad ridicat de nervozitate, provocată de solicitările frustrante ale mediului, este iritabilă, arțăgoasă, instabilă (vezi băncile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Consemnarea datelor se face cu ajutorul unei fișe individuale de examinare psihopatologică: - anamneza; - simptomatologie-diagnostic; - factori etiologici și de prognostic. Pașii specifici pentru analiza unui asemenea caz de abatere sunt următorii: - observarea pasivă a cazului; - necesitatea unei distanțări în raport cu o modalitate de relaționare indusă de copil cu capcana reacțiilor proiective; - contratransferențiale care, odată conștietizate, permit mobilizarea energiei și instaurarea unei relații de consiliere sănătoase; - elaborarea unei relații mai structurate prin decodarea problemelor practice ale copilului; - elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele ascultării
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
reciproce credibile; ele apar a fi decuplate de logica pieței concurențiale (În care strategii individuale raționale precum abandonul relației sau oportunismul introduc potențialul conflictual) și manifestă un grad ridicat de stabilitate indiferent de viabilitatea lor imediată sau de alternativele de relaționare existente pe piață. 4. Câmpuri organizaționale Instituțiile și rețelele de relații se manifestă la nivele diferite ale sistemului social. Societatea În ansamblu poate constitui un astfel de nivel: forma de guvernământ, legile organice sunt exemple de instituții ce se manifestă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
parte stabile, În parte volatile. Stabilitatea generează Încredere și angajamente credibile care fac posibilă cooperarea În structura actuală (păstrând o anumită distribuție a resurselor). Actorii puternici acționează În sensul menținerii statu-quoului și stabilizării (ordonării) sociale a unei anumite structuri de relaționare. Ei dezvoltă proiecte culturale de impunere a unor concepții dominante cu privire la drepturile de proprietate, regulile de cooperare și structurile dintr-un anumit câmp. Apar astfel reguli constitutive care vor defini tipurile de actori colectivi și relații dintr-un anumit câmp
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu și-ar putea recupera investiția specifică În resurse umane, În sensul că nu ar putea găsi o Întrebuințare alternativă a acestei investiții Într-un alt context social care să producă randamente similare. Costurile de tranzacționare sunt așadar costuri ale relaționării agenților raționali utilitariști În absența Încrederii și a Împărtășirii unor norme ale reciprocității Între parteneri. Tranzacția este un proces de schimb de resurse ce se Întinde pe o anumită perioadă de timp și ale cărei caracteristici variază temporal: anterior și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
social-instituțională mai elaborată) și formele hibride (mecanisme de adaptare reciproce). Organizațiile sunt, Într-o măsură mai mare decât piețele, construcții sociale, fiind incidențe ale cooperării În care componenta instituțională este mai accentuată. Ele sunt constituite din reguli și proceduri de relaționare În vederea realizării unui scop. În cazul ambelor tipuri de cooperări, piețe și organizații, componenta socială, legală se referă la Înțelegerile comune ale situațiilor sociale, ceea ce determină așteptări și este de natură a reduce incertitudinea, dar și oportunismul actorilor. Pe de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
considerare decât determinările utilitariste și cognitive asupra acțiunii sociale, promovând mai degrabă concepții mecanicist-atomiste, fie utilitarist subsocializante (În cazul economiștilor), fie suprasocializante (În cazul sociologilor) asupra indivizilor. Astfel de modele ignoră determinările de ordin socio-structural asupra acțiunii sociale, mai precis relaționările sociale concrete de natură a genera, pe de o parte, norme informale de cooperare și Încredere sau capital social și, pe de altă parte, decuplarea față de instituțiile formale și chiar dezinstituționalizarea. Noua sociologie economică (Granovetter, 1985; Uzzi, 1996, 1997; Fligstein
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
legitimitate) activate de instituțiile formale. Decuplarea este rezultatul imersiunii acțiunii În rețelele de relații care contextualizează acțiunea și ordonează un domeniu distinct de activitate economică; este o măsură a imersării acțiunii În socialul concret ce se constituie În procesele de relaționare interindividuală și care eludează „controlul cognitiv” impus de instituțiile formale. În cele ce urmează, vom vorbi de organizarea economică (cooperarea) generată de rețelele sociale, de implicarea acțiunii individuale În relații sociale activate prin interacțiune repetată. „Rețelele sociale sunt structuri de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]